Home » Analize »Economie »Energie »Financiar »Macro »Sinteze » Citesti:

Bugetul pe 2015 si niste traznai de Craciun

Razvan Orasanu decembrie 20, 2014 Analize, Economie, Energie, Financiar, Macro, Sinteze
5 comentarii 2,476 Vizualizari

Daca ai sta sa asculti guvernantii (mai ales referitor la ce au ciripit dansii in campania electorala), ai crede ca Romania este acea patrie mirifica ce are o crestere economica mai mare ca Germania, o moneda mai stabila decat lira sterlina si ca decolam spre zari albastre cu uluitorii nostri politicieni la pachet. Dar trebuie sa corectez anumite prostii spuse in ultimele luni.

1. Minciuna cu “economia se simte foarte bine”

Fatuci care nu stiu pe ce lume traiesc, PR-iste pentru guvern ne tot spun cum “economia este pe crestere datorita masurilor luate de Guvernul Ponta, in special investitiile”. Duduile respective nu au habar de nitica econometrie cum foloseste un analist independent, Dan Rusu, cel care conduce departamentul de analiza de la Banca Transilvania, in figura de mai jos. Acolo se descompune practic cresterea de PIB in motivele care au generat-o. Carevasazica, domnii mei – consumul public a scazut sau mai precis a avut o contributie mai degraba negativa la cresterea PIB-ului (sau, de pilda, ar fi putut creste mai putin decat celelalte componente, in anumite trimestre). Ba mai mult, observam investitiile (“formarea bruta de capital”) scazand dramatic si incepand a avea un impact negative incepand cu primul trimestru din 2012, impact negativ mentinut pana in prezent. Si ce mai observam noi? Aproape toata crestere economica este sustinuta de consumul privat. Da, acea parte din economie care e “moarta” conform unor analisti, acea parte din economie care e “sufocata de banci”, exact aici se “duce in carca” o buna parte din cresterea economica. Mai e si o parte de discreptanta statistica, dar nu mai complic.

2. Minciuna cu “investitiile au crescut si datorita lor a crescut economia”

Tot lui Dan Rusu ii sunt recunoscator pentru calculele de mai sus. In partea stanga, aveti fluctuatii ale deficitului sau ale excedentului bugetar. Se poate observa limpede deficitele similare din 2012 si 2013, in timp ce usorul excedent din 2014, inaintea rectificarii bugetare se poate explica foarte simplu: el este datorat faptului ca in fiecare luna (cu exceptii mici  februarie si iunie si singura exceptie semnificativa in luna octombrie) in multe luni din 2014 investitiile ca procent din PIB au fost mai mici decat in 2012 sau 2013. Sigur, avem nevoie de date pentru ultimele doua luni pentru a trage o concluzie definitiva, avem nevoie si de compilatia finala de PIB – cifrele pe care le avem sunt cifre semnal, deocamdata –  insa impresia lasata pana acum de acest an este ca investitiile au mers mai prost (de investitiile din fonduri publice bugetare vorbesc) decat in anii precedenti. A mai fost si problema incasarii a doar 95% din planul de venituri, insa din nou, nu complic aceasta poza. Excedentul astfel creat artificial, prin extragerea banilor de la investitii pentru viitor si aruncarea lor in pomeni electorale nu duce nicaieri. Decat, desigur, la o economie care poate fi folosita pe final de an pentru plata in avans a unor sume in litigiu.

Nu e musai sa ma credeti pe mine, uite ce spune Consiliul Fiscal despre proiectul de buget 2015:

cheltuielile de capital finanțate din surse proprii sunt proiectate a crește față de nivelul foarte scăzut înregistrat în 2014 (ele scad semnificativ însă ca procent din PIB față de perioada 2010-2013). În aceste condiții, cheltuielile de investiții și-ar putea continua în execuție trendul descendent și prin urmare, în opinia Consiliului fiscal, o prioritizare a acestora este absolut obligatorie în vederea eficientizării lor și maximizării efectului de multiplicare în economie.”

3. “Investitiile publice au crescut si sunt foarte bune. Datorita lor a crescut PIB-ul”

Am aratat mai sus cu cifre si in grafic de ce o astfel de afirmatie este complet falsa, insa nu ar fi prima data in Romania cand o afirmatie rostita apasat, cu verva si vivacitate, bate o cifra seaca rostita de un economist.

Deşi există multe alte exemple in Romania , un exemplu flagrant de proiect neterminat din pricina sistării fondurilor de la buget este proiectul  unui campus şcolar şi al unei şcoli de arte şi meserii, care ar fi trebuit să se construiască în localitatea Cristian, judeţul Sibiu, pentru elevi din toată ţara. Datorez exemplul unui reportaj Mediafax. Investiţia a fost prevăzută într-un program naţional lansat în anul 2007 şi avea o valoare totală de 11,5 milioane de euro, dar a rămas nefinalizată şi a fost abandonată. Nu apartine vina actualului guvern, este o meteahna de a incepe toate proiectele si a nu il termina pe niciunul, aproape – la un moment dat bugetul avea 40.000 de proiecte in lucru. Singurul lucru care s-a reuşit în cadrul acestui proiect, în 7 ani, a fost un gard care împrejmuieşte cele 25 de hectare de teren, o fundaţie din beton şi nişte coloane (vezi foto Mediafax mai jos) . La Cristian ar fi trebuit să se construiască 24 de săli de clasă, o cantină şi un internat cu 300 de locuri. Ambiţios în concepţie, proiectul nu a fost niciodată  bugetat cum trebuie. O mare parte din bani au fost cheltuiţi pentru realizarea unui drum de acces – primarul comunei Cristian estimează o cheltuială de 1 milion de lei. Ȋn total, proiectul a absorbit 18 milioane de lei fără a avea o finalitate, până în prezent. Pe ternul viran nu mai pasc decât nişte vaci, în prezent. Punerea temeliei înainte de considerarea alternativelor şi de articularea unui proiect clar a condus la o risipă teribilă de bani publici. Vedeti reportajul complet aici, il datorez Mediafax.

Romania nu este doar patria scolilor neterminate – si sunt 1.200 de exemple de proiecte doar in educatie precum cel de mai sus- este patria in care un baraj (Runcu-Maramures) este finantat in fiecare an din 1986 fara a fi finalizat. Este patria proiectelor incepute si neterminate, de aceea “ prioritizarea” politicos ceruta de Consiliul Fiscal nu sa va face niciodata cum trebuie atata timp cat spaga in investitiile publice este la momentul licitarii unui contract – iar atunci cand se schimba puterea se schimba si proiectul si se liciteaza altceva.

4. “Situatia companiilor de stat este imbunatatita”

Sa dam cuvantul din nou Consiliului Fiscal, intr-o alta opinie trimisa Guvernului (daca premierul Ponta a spus ca “nu va intelege niciodata” opinia Consiliului legata de Buget, exista mari sanse sa nu inteleaga nici ce spun dansii mai jos):

Proiectul de buget pentru anul 2015 include din nou o schemă de compensare a obligațiilor restante față de buget (engl. swap) cu impact simetric la nivelul veniturilor și cheltuielilor bugetare în cuantum de 850 milioane lei. Această schemă de tip swap reprezintă o constantă începând cu anul 2011, cumulat, sumele implicate în perioada 2011-2014 fiind de circa 7,6 miliarde lei. Devine dificil de înțeles rațiunea perpetuării acestei proceduri, care reflectă, în opinia Consiliului fiscal, lăsarea nerezolvată a unor probleme structurale (în special ineficiența companiilor de stat) ce determină un comportament anormal din perspectiva disciplinei financiare.

In traducere libera, jaful din companiile de stat continua, chair daca sunt unul sau doua locuri in care guvernanta corporatista propovaduita de FMI nu s-a dizolvat in namolul specific intreprinderilor de stat. Jaful este acoperit apoi prin operatiuni contabile care rezolva “din condei” arieratele(datoriile in lant), insa nu “ataca” deloc cauza acestora. Performanta companiilor de stat este in continuare atat de catastrofala incat se poate “citi” din parametrii macro, adica e echivalentul economic al faptului ca hotia se vede din avion.

Nu exista apetit acum in viata publica pentru a se discuta aceste subiecte. Lumea se ocupa de globulete, cantecele, luminite. Rudolph nu are nasul rosu pentru ca a mintit despre buget, ci pentru ca e renul lui Mos Craciun. Poate la anu’ putem vedea ce se mai poate repara.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "5 comments" on this Article:

  1. Adrian Popescu spune:

    Minciunile astea nu sint spuse pentru oameni care pot demonstra ca sint minciuni . Ele sint spuse sa ia ochii , urechile si mintile celor multi si needucati care constitutie electoratul de baza al partidului de guvernamint .

  2. alex spune:

    Graficul cu deficitul bugetar- inteleg ca deficitul in noiembrie e 2%, si ma rog cat o mai fi in decembrie. Deci tinde tot spre 2,5% per an (la fel ca in 2012/2013), cu investitii publice in scadere dar cu bugetari mai fericiti (si pensionari).

  3. Ștefan A. spune:

    Tineti minte cum se “analiza” si vota bugetul de stat pe vremea RSR ?
    Marea Adunare Nationala se aduna pentru 3 zile si vota in unanimitate bugetul . Asta pina in 1989 . Era clar dictatura iar CC al PCR facea ce dorea .
    Acum in 2014 este democratie . Parlamentul analizeaza si voteaza bugetul tot in 3 zile .
    Concluzile le trageti singuri .
    PS. La italieni se chinuie de 60 de zile sa analizeze , voteze bugetul (pe articole) si inca le mai trebuie ceva zile . Or fi total inapoiati . :)

    • iosiP spune:

      “PS. La italieni se chinuie de 60 de zile sa analizeze , voteze bugetul (pe articole) si inca le mai trebuie ceva zile . Or fi total inapoiati .”

      Nu cred! Mai curand ai nostri e super-culti! Doar nu va-nchipuiti ca unul de-alde Madalin Voicu sau alti fosti magazioneri nu pricepeaza subtilitatile financiare in trei zile, ca doar e clar: taxam cat vrem si distribuim dupa interese. Mai rebuie si note de subsol (ca doar “subsolul” ii paste pe majoritatea)?

    • Mircea Lutic spune:

      Super observatie!
      Toate laudele :)



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Razvan Orasanu


Razvan Orasanu

Director Executiv al Institutului de Studii Populare, Kokkalis Fellow la Harvard University - John F. Kennedy School of Government (2012), Consultant local pentru Banca Mondiala (2... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)