Home » Economie »Energie »Reactie rapida » Citesti:

Cazul ENEL Muntenia Sud: cum a pierdut statul bani pe care n-ar fi trebuit sa-i ceara niciodata

Otilia Nutu iulie 28, 2016 Economie, Energie, Reactie rapida
14 comentarii 3,490 Vizualizari

Daca n-ati priceput nimic din scandalul ENEL – Curtea de Conturi – SAPE – Curtea de Arbitraj de la Paris, nu e cazul sa va ingrijorati: confuzia e perfect justificata. Raportul Curtii de Conturi e aproape imposibil de citit, amestecand tot soiul de nereguli, de la faptul ca nu s-au transmis la timp niste procese verbale de la adunarile AGA si pana la faptul ca nu s-au facut investitii si statul roman n-a urmarit indeplinirea obligatiilor contractuale post-privatizare, de la chestiuni legate de proprietatea unor terenuri care ar fi trebuit sa fie luate in calcul ca aport de capital al statului roman si pana la faptul ca, in realitate, nu ar exista separarea distributiei de furnizare si s-ar face subventionari incrucisate, o acuzatie interesanta despre care mi-ar fi placut sa aud mai multe. Gasiti in acest articol din Gandul cele doua parti ale raportului Curtii de Conturi, cititi-le in original, mai curand decat comentariile din presa.

Intrucat nu reusesc sa gasesc pe nicaieri deciziile Curtii de Conturi despre care vorbeste Ministerul Energiei in comunicatul de dupa decizia de ieri a Curtii de Arbitraj (numarul X/40194/2012 si numarul X/40147/2013), ma voi limita la subiectul despre care scrie chiar in raportul CCR ca facea pe vremea aceea subiectul unor dispute la Curtea de Arbitraj de la Paris, inca din 2011, pentru alte filiale de distributie. Drept urmare, cred ca si in cazul Electrica Muntenia Sud tot despre aceasta problema discutam ca fiind o parte din conflictul supus arbitrajului de la Paris. Pe scurt, iata despre ce era vorba:

- conform contractului de privatizare, ENEL cumpara 50% din actiunile Electrica Muntenia Sud si urma, prin decizie AGA Muntenia Sud, sa-si majoreze cota prin cumpararea a 10.301.278 actiuni nou-emise (ajungand pana la 67,5% daca Fondul Proprietatea nu decidea sa cumpere si el actiuni pentru a-si pastra cota de participare, sau la mai putin, daca FP si-ar fi exercitat dreptul de preferinta). Suma de care discutam si pe care ar fi trebuit s-o investeasca ENEL este de 425.236.756 EUR, echivalentul a 10 mil actiuni x pretul de 41,28 EUR/actiune. Cam jumatate din suma discutata la arbitrajul de la Paris.

- Ei, aici vine partea frumoasa. Curtea de Conturi interpreteaza ca actiunile nou-emise au un statut asemanator unui grant, a unei donatii facute de actionari companiei in care investesc. Acest lucru se vede prin interpretarea data de CCR Articolului 62 din Ordinul 39/2007 al ANRE, care spune ca “baza activelor reglementate BARt nu contine mijloace fixe finantate prin contributii financiare, indiferent de sursa acestora”. Baza activelor reglementate e, pe scurt, totalul activelor la care se aplica tarife de distributie. CCR spune ca investitiile finantate din actiuni nou emise nu ar trebui sa faca parte din baza activelor reglementate, pentru ca aceste actiuni ar fi “contributie financiara externa”; in alte cuvinte ca, majorand artificial BARt, ENEL ar fi incarcat la factura consumatorii cu tarife majorate de distributie. Dar, daca ne uitam la definitia din Ordinul 39, vedem ca acea contributie financiara se refera exclusiv la granturi sau investitii facute de consumatori pentru a se conecta acolo unde n-o face operatorul de distributie si operatorul preia conexiunea: “aportul in numerar al beneficiarilor serviciului de distributie sau al unei terte parti (de exemplu, fonduri de la organismele interne sau internationale, subventii, taxa de dezvoltare, tariful de racordare etc) dat cu titlu gratuit operatorilor principali de distributie“.

In alte cuvinte, daca UE da un grant pentru finantarea unei investitii in retea, investitia nu poate fi platita de doua ori, din grant si din tarife, lucru firesc. La fel, daca un consumator plateste o conexiune pe care si-o face singur, iar apoi este preluata de operatorul de distributie cu titlu gratuit, nu se mai platesc inca o data si tarife de distributie. Dar niciodata un investitor nu baga bani intr-o companie, cumparand noi actiuni, cu gandul sa nu-si recupereze niciodata investitia! Cand un actionar cumpara actiuni, o face cu gandul sa-si recupereze banii.

Ca interpretarea este gresita, ne putem da seama gandindu-ne ce s-ar fi intamplat daca Electrica Muntenia Sud ar fi ramas de stat si ar fi facut exact aceleasi investitii, majorandu-si capitalul social. Oare ar fi fost normal ca investitia sa se fi facut sub forma de “grant”, sau era normal ca investitia sa se regaseasca in baza activelor reglementate si sa se recupereze din tarife de distributie? Sau, in Romania, dupa Curtea de Conturi, numai companiile de stat ar avea dreptul sa faca profit?

Ceea ce ma ingrijoreaza e ca rapoartele Curtii de Conturi pot contine astfel de interpretari si ca nu exista niciun fel de ingrijorare, de verificare, de consultare a unor experti inainte sa se iasa cu nereguli constatate aiurea de sute de milioane. Poate ca, atunci cand ne uitam de ce tonele de sesizari facute de CCR la DNA nu se transforma in dosare penale, ar trebui sa ne uitam si la calitatea analizelor si auditurilor Curtii de Conturi.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , , , , ,



Currently there are "14 comments" on this Article:

  1. Radu spune:

    profan cum sunt (ca mulţi alţii, bănuiesc), nu pot să nu observ: “In alte cuvinte, daca UE da un grant pentru finantarea unei investitii in retea, investitia nu poate fi platita de doua ori, din grant si din tarife, lucru firesc. La fel, daca un consumator plateste o conexiune pe care si-o face singur, iar apoi este preluata de operatorul de distributie cu titlu gratuit, nu se mai platesc inca o data si tarife de distributie.” asadar, eu imi platesc conexiunea la retea – in Vest stiu ca e invers, mi se pune la dispozitie “gura” de gaz sau de curent la care să-mi leg ţevile respectiv firele de dincoace de contoare – vine E.On, Enel etc şi “mi-o ia”, adică intră moca în proprietatea lor …dar cum adică nu plătesc tariful de distribuţie? nu intră în acel abonament impus consumatorilor prin monopolul deţinut de aceste firme? mulţumesc anticipat pentru eventualele lămuriri.

    • Prostu' satului spune:

      Ati citit atent… dar nu suficient de atent.
      V-a scapat avertismentul initial “Daca n-ati priceput nimic … nu e cazul sa va ingrijorati: confuzia e perfect justificata.”

      Lasand gluma (pentru ca gluma e citatul trunchiat de mai sus) la o parte, eu va supun atentiei doar doua lucruri certe, faptice:
      - Din cele 30 si ceva (sau 40 si ceva, sau 50 si ceva) de tari in care activeaza Enel, Romania a fost anul trecut a doua cea mai profitabila piata pentru companie – depasita doar de acel rai al afacerilor legitime si oneste care este Bolivia, si mult in fata oricarei alte tari europene, inclusiv Italia. Deducem ca amenintarea de mai an cu plecatul din Romania a fost doar asa, o ghidusie, o gluma intre prieteni.
      - Daca aveti timp de pierdut, faceti un research amanuntit pe Internet si vedeti unde au aterizat cei mai multi inalti functionari ANRE (in frunte cu fostii presedinti) dupa ce au plecat de la Autoritate (as fi tentat sa va sugerez sa va uitati si pe site-ul Autoritatii ca sa vedeti cam ce salarii are functionarimea de-acolo, dar ma tem ca invidia mea ar fi mult prea evidenta).

      Concluziile le trageti singur, eu nu spun nimic. Honi soit qui mal y pense.

      • silviu dumitrescu spune:

        Pai totul pleaca de la Tarifele de Distributie care sunt stabilite de ANRE …
        Pe scurt, ENEL a cumparat practic un “monopol” de distributie pe Medie si Joasa Tensiune si tarifele pe care le aplica sunt reglementate de catre ANRE.
        Atat de bine le calculeaza Domnii de la ANRE, ca Enel face in Romania profit de 30-40% din cifra de afaceri ! INACCEPTABIL la o afacere intr-un domeniu reglementat de Stat !
        Nu o sa vedeti niciodata asa ceva intr-o tara serioasa ca Germania sau Franta (si acolo exista un sistem public de reglementare a tarifelor).
        Banii astia se iau de la CONSUMATORI – adica de la pers fizice, Institutii, IMM – astia sunt marii perdanti.
        Alti perdanti sunt producatorii de energie regenerabila, care nu isi pot vinde Certificatele Verzi tot din pricina “liniei de echilibru” prost stabilita (impartirea “banilor”).

        Alti mari castigatori (in afara de Enel, CEZ, E-on, Electrica) sunt si marii consumatori care au primit de la Nita scutiri de Certificate Verzi si care beneficiaza si de pretul f scazut al energiei pe piete, determinat de aparitia Energiei Regenerabile -ei cumpara direct din piete si nu platesc tarife pe Joasa si Medie.

        Nu cred ca este o problema ca oamenii de la varful ANRE au salarii f mari – daca si-ar face treaba ar fi ok … de fapt ei sunt f bine platiti ca sa faca treaba bine si sa “reziste” …

  2. AX spune:

    Nu e prima si singura data cand CC greseste flagrant. Acum 2 zile Guvernul a adaoptat un Memorandum in care se scrie negru pe alb ca in cazul proiectelor finantate din fonduri europene structurale, din 309 procese beneficiarii au castigat in instante 225 milioane lei innapoi, bani care fusesera taiat de AA a CC/ MFE/AM/OI -adica unii sau toti din acest lant de monitorizare si control. Si ca pe rol ma sunt inca….2800 de procese. Va dati seama ce rata de erori in control si corectii aberante aplica cei din CC? Cati beneficiari au ajuns la sapa de lemn- eu stiu de proiecte date de ex complet neeligibile sau toata chelt partenerului neeligibila, la 2,3 ani dupa ce s-a inchis proiectul, acesta a cheltuit cate 4,5 mil lei si a fost obligat sa returneze sumele deja rambursate. Cine raspunde pt aceste abuzuri?

    • pax spune:

      din pacate problema este ca deciziile CCR au fost contestate in instanta, dar instanta le-a dat dreptate si a confirmat aceste decizii.

  3. Adrian spune:

    În sfârşit încep să fie sancţionate derapajele incredibile ale Curtii de Conturi. Este uluitor la ce s-a ajuns la noi în ţară şi sunt 100% convins ca nu este vorba decât de incompetenţa celor de la Curtea de Conturi. Lucrez într-o companie de stat şi îmi imaginez că lucrurile au decurs după formula clasică: CC vine in control, constată nereguli şi stabileşte valoarea prejudiciului statului. Specialistii din compania controlată incearca să le explice inspectorilor CC că deficienţele constate se bazează doar pe interpretări care nu se sustin cu documente, legislatie etc. Bineinteles că niciodata CC nu va accepta că a greşit (aici intervine de cele mai multe ori o prejudecată foarte toxică dar poate fi acompaniată şi de rea-voinţă) şi dispune recuperarea prejudiciului. Prejudiciul în acest caz a trebuit să fie recuperat de către oamenii din minister de la compania privată care a fost dată in judecată, ştiindu-se de la început că nu există vreo şansă de câştig. Uite aşa, statul român ajunge să plătească milioane de euro pe cheltuieli de judecată.

    Ar fi interesant de urmărit mai multe elemente ale performanţei Curţii de Conturi:
    - Câte procese civile sunt în desfăşurare în instanţele din România ca urmare a controalelor Curţii de Conturi? Câte asemenea procese au fost câştigate definitiv de CC?
    - Cât a reuşit CC să recupereze din valoarea prejudiciilor de miliarde de euro constatate în fiecare an?
    În opinia mea, mentalitatea celor de la CC este prima responsabilă de încetinirea investiţiilor din ţara noastră şi nu DNA, aşa cum se afirmă in spatiul public. Funcţionarilor de stat (în marea majoritate cinstiţi) le este teamă de curtea de conturi care le impune prejudicii de milioane de lei şi nu de DNA care s-a dovedit că sanctionează cu dovezi faptele de corupţie sau neglijenţă în serviciu.

    • Prostu' satului spune:

      N-am avut treaba cu Curtea de Conturi, dar, din cate inteleg, e un fel de ANRE pe partea economico-financiara.
      Daca asa stau lucrurile, ma tem ca nu intelegeti fenomenul. Aceste institutii NU POT GRESI. Ele sunt perfecte prin definitie (mai exact, in cazul ANRE, prin dreptul de a produce ele insele legislatia pe care o aplica).

      Caz concret si recent – CAVEAT, doar cei familiarizati cu piata de energie vor intelege.
      1. Cu cateva saptamani in urma se modifica unul dintre multele tarife reglementate – cel de injectie, asa numitul Tg.
      2. Traditional (si in mod logic si firesc) astfel de schimbari atrageau dupa sine modificarea contractelor de cumparare-vanzare a energiei (la fel cum, daca se schimba TVA, schimbarea afecteaza toate contractele in curs).
      3. Anul asta, ANRE decide – prin vocea unuia din spiritele luminate (si foarte bine platite) de-acolo – ca regula e alta, iar contractele nu se mai modifica, spre disperarea cumparatorilor de energie. Se trimite o hartie oficiala care bulverseaza toata piata.
      4. Se lasa cu oarece scandal.
      5. Ca la vreo doua saptamani dupa pct. 3, ANRE emite, cu deplina seninatate, nici usturoi n-a mancat, njci gura nu-i miroase, un Ordin care zice ca, totusi, logica obisnuita se aplica, contractele se ajusteaza, bla-bla-bla… dar nu chiar de la schimbarea tarifului cu pricina, ci dupa vreo luna.
      6. Este cineva responsabil de toata tarasenia, de banii, isteria colectiva si timpul pierdut???
      Cu siguranta nu infailibila Autoritate.

      La fel si cu CC.
      Trebuie sa intelegeti ca dvs. sunteti un vierme nevolnic, iar statul roman este baiatul ala de la volanul compresorului de 100 de tone care avanseaza incet, dar inexorabil spre dvs. El decide daca veti trai – doar datorita nemarginitei sale marinimii – sau veti fi strivit/alungat.

  4. tepes voda spune:

    Cei de la Curtea de Conturi nu platesc pentru prostia lor. Am vazut la TV ca statul roman a pierdut pe banda rulanta procese cu diferiti investitori in urma rapoartelor facute de curte de conturi. Oare in tara asta nu se sesizeaza nimeni Daca un angajat al statului face o greseala de 1 leu CC cand vine in control fac un tam tam si cere recuperarea prejudiciului. Stam ca prosti si asteptam,,oare nu putem sa ne mobilizam si sa facem o sesizare la parchet,la DNA la finante? Nu se incadreaza in neglijenta in serviciu?

  5. gabi spune:

    este vorba de situatii in care un solicitant se gaseste intr-o zona fara retea, de ex o casa de vacanta, zona turistica(izolata) s.a. si pentru a extinde linia e nevoie de o investitie.Aceasta investitie se recupereaza de la toti consumatorii aflati in reteaua unui operator-daca acesta plateste- sau direct de la solicitantii respectivi. Extinderea de retea in acest caz, intra in operarea operatorului care detine reteaua dar fara valoare, adica nu se mai recupereaza prin tarif.

  6. Ovidiu spune:

    Ceea ce trebuie precizat de la bun inceput este ca romanii sunt prosti (si poeti in acelasi timp).
    Cat timp o societate de distributie care are in concesiune o zona iti refuza cererea de conectare, este in puterea ta sa-i dai in judecata pentru nerespectarea obligatiilor.
    Nu-i inteleg pe romani de ce se incapataneaza sa faca ei dezvoltarea retelelor electrice. Incepand din acest an, a devenit chiar ilegal (mai exista o mica portita prin care beneficiarul poate contribui la lucrari). Societatea concesionara este obligata prin lege sa faca extinderea impreuna (nu obligatoriu) cu autoritatile locale (primarii). Asa ca puneti dragilor pana pe telefon si sunati-va avocatii.

    • Prostu' satului spune:

      Cum zicea Lenin – cititi, cititi, cititi?
      Asa si cu dvs. N-ati mai citit in ultima vreme Ordinele ANRE, asa-i?
      Mai nou exista un Ordin ANRE care limiteaza strict dreptul dvs. de-a solicita conectarea… Rectific – limiteaza dreptul de a OBTINE conectarea, de solicitat o puteti solicita cat vreti, doar ca n-o sa va bage nimeni in seama…
      Cititi, cititi, cititi…

  7. Gianni spune:

    Au vrut sa mai puncteze un miliard in datorie.

  8. SkyDan spune:

    Angajand avocati de talie internationala multinationalele castiga tot timpul in fata tarilor cacao. La Paris sau la Washington.
    Daca nu s-a dat dreptate Romaniei nu inseamna ca nu o are ci ca argumentatia a fost mai buna din partea multinationalei.
    \
    Din cate am inteles ENEL trebuia sa faca foarte multe investitii si nu le-a facut.

    Dovada certa ca ENEL nu joaca corect e profitul urias pe care-l face ENEL Green. Acum un an parca era 85% ” Cea mai profitabila companie din Romania…”. Adica ENEL cumpara energie verde si certificate de la Enel Green la preturi maxime ( 57EUR/ certificat verde) in timp ce altii nu reusesc sa le vanda nici cu 20EUR.
    CEZ-ul face la fel desigur. Dar asa ne trebuie daca nu suntem in stare sa organizazm si sa punem aceste companii de distributie pe bursa.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Otilia Nutu


Otilia Nutu

Ana Otilia Nuţu este analist de politici publice in energie si infrastructura la Expert Forum. Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)