Home » Analize »Economie »Opinie » Citesti:

Corporatiile multinationale din Romania – intre legenda si real life

Dragos Filipescu februarie 9, 2017 Analize, Economie, Opinie
24 comentarii 9,432 Vizualizari

De ceva vreme, atacurile la adresa multinationalelor – obisnuite pe site-urile de dezinformare – au devenit foarte frecvente in discursul (sau delirul) politic. La lunga lista a pacatelor de care ele se fac vinovate in ochii unora, s-a mai adaugat unul – cel mai grav : au incitat la proteste anti-coruptie!

Nu imi propun sa demontez elucubratii, nici sa intru in polemici inepte pe tema “Romania – colonie a Occidentului” si alte marote ale neo-nationalismului bastinas. Discutia despre multinationale provoca multe controverse in toata lumea si – in cazul Romaniei – nu imi propun decat sa apelez la argumente factuale, in masura in care cifrele si statistica ne ajuta.

Aspectele care fac obiectul analizei sunt cele cuantificabile, deci – teoretic – mai greu pretabile la interpretari biased. Desi, in epoca post-truth, chiar si cifrele pot fi falsificate, important este – se pare – ca cei care o fac sa fie insistenti si convingatori.

Mai intai ar fi important de mentionat o realitate care, intr-adevar, este o problema a Romaniei : poziţia investiţională internaţională netă slaba, de -51,9% din PIB in 2015, sub nivelul acceptat de U.E. (stoc de pasiv sub 35% din PIB). Acest nivel este consecinta unui dezechilibru semnificativ intre volumul investițiilor străine in economie si propriile investiții în alte țări – acestea din urma extrem de reduse. Este singurul din cele 14 criterii monitorizate de U.E. in cadrul Procedurii de dezechilibru macroeconomic (Macroeconomic Imbalance Procedure – MIP) pe care Romania nu il indeplineste. De mentionat ca Cehia este singura tara care indeplineste toate cele 14 criterii, Romania fiind pe locul 2 alaturi de Polonia care – nota bene – are o pozitie investitionala internationala neta mai slaba decat a Romaniei, cu -62,8%. Aceasta situatie confirma prezenta semnificativa a capitalului strain in sectoare importante sau chiar strategice ale economiei (mergand uneori pana la cvasi-monopol) – utilitati, retail, banci, petrol, productia de masini si echipamente, etc., la care se adauga si ramurile dezvoltate dupa 1990 – de exemplu industria IT.

Este oare aceasta o realitate surprinzatoare ? (daca e daunatoare sau nu vom judeca dupa alte criterii). Ne amintim cum arata Romania la inceputul anilor ’90 – capitalul privat romanesc era ca si inexistent; de unde ar fi putut veni in economia romaneasca banii, conexiunea cu pietele vestice, managementul modern, tehnologiile, marketing-ul? De la fostii birocrati comunisti sau de la salariatii deveniti actionari prin campaniile de “improprietarire”, derulate prin diversele programe de privatizare in masa ?

Care este insa impactul concret al acestei realitati in economia romaneasca? Cu aceasta ajungem la principalele acuzatii care sunt aduse corporatiilor multi-nationale din Romania : transferul profiturilor in afara tarii, neplata obligatiilor la buget, salariile mici platite angajatilor.

In clasamentul primelor 500 de companii romanesti in 2015, care generează peste 40% din totalul vânzărilor din economie, primele 16 pozitii dupa criteriul cifrei de afaceri sunt ocupate de multinationale. Doar doua dintre acestea au incheiat anul cu pierderi, restul au inregistrat profit.

Analizand rezultatele celor 500 companii din top – incluzand in cea mai mare parte companii cu capital strain dar si companii antreprenoriale romanesti si companii de stat – constatam:

- Pe ansamblu, companiile respective au inregistrat un profit net cumulat de 36 mld. lei, ceea ce inseamna o marja medie neta de 3% din total cifra de afaceri la nivelul intregii economii.

- cele care au inregistrat pierderi sunt in numar de 79, restul din top 500 au incheiat anul 2015 cu profit.

- Pierderile marilor companii de stat insumeaza cca 3,4 mld. lei, de altfel cele mai mari pierderi din intregul clasament le-au inregistrat doua mari companii aflate in proprietatea statului – in suma cumulata de cca. 2,2 mld. lei. Pierderi au inregistrat si unele companii romanesti private dar si companii multinationale. Cea mai mare pierdere inregistrata de o multinationala este in suma de 0,6 mld. lei.

- intre primele 10 companii cu cele mai mari pierderi, 3 sunt de stat – cu pierderi totale de 2,7 mld.lei iar 7 sunt private (romanesti si straine) – cu pierderi totale de 3,2 mld. lei.

Desigur, cauzele pentru care diverse firme – indiferent cine e proprietarul – au inregistrat pierderi sunt extrem de diverse. In unele cazuri vorbim de cauze obiective, in altele de pierderi “pe hartie”, in scopul evitarii impozitarii, fie prin “umflarea” unor cheltuieli, fie prin minimizarea deliberata a veniturilor ca urmare a vanzarii la preturi reduse, in beneficiul grupului caruia respectiva companie ii apartine. In cazul multinationalelor, cele mai frecvente practici sesizate sunt procedeul preturilor de transfer, dobanzile platite la imprumuturile primite de la firma-mama sau cheltuielile cu diverse servicii gen consultanta, marketing, mentenanta si altele, pentru care este dificil de cuantificat in ce masura pretul platit justifica valoarea adaugata adusa companiei. Trebuie mentionat ca diverse “tehnici” de transfer al profiturilor in afara tarii sunt practicate si de unele firme private cu capital autohton, nu doar de multinationale. Subiectul preturilor de transfer va fi tratat separat in acest articol.

Cifrele insa ne arata clar ca fenomenul pierderilor se constata doar la o mica parte din marile companii si nu este nici pe departe specific doar companiilor straine; companii romanesti – private, dar mai ales de stat – inregistreaza de asemenea pierderi semnificative.

Un alt aspect indelung discutat cu privire la multinationale este plata sau neplata obligatiilor la bugetele publice. Cele mai profitabile companii din economia romaneasca sunt cu capital strain, ceea ce automat le inscrie in categoria celor mai mari platitori de impozite pe profit. Care era situatia datornicilor la bugetele publice in iunie 2015 :

- din totalul de 300 mari contribuabili restantieri, numai 18 erau companii de stat, care insa acumulau peste 40% din totalul datoriilor restante ale marilor contribuabili catre bugetele publice (peste 2,2 mld.lei); companiile private (mult mai numeroase) romanesti si straine acumulau restul de 60%;

- din totalul restantelor acumulate de marii contribuabili, companiile aflate in proprietatea statului acumulau 34% din restantele la bugetul de stat, 50% din restantele la bugetul pentru sanatate si 62% din restantele la bugetul de somaj.

Cifrele indica asadar, si la capitolul restante la buget, un oarecare echilibru valoric intre restantele companiilor private – romanesti si straine – si restantele companiilor de stat.

In ceea ce priveste valoarea contributiilor la bugetele publice, cele mai recente date gasite sunt doar pentru anul 2012, dar – teoretic – inregistrand cele mai mari volume ale cifrei de afaceri si profitului, companiile multinationale varsa la buget cele mai mari contributii sub forma impozitului pe profit, TVA, etc. Datele la 2012 confirma aceasta realitate – din primii 10 contribuabili (care asigura 15% din total venituri la bugetul consolidat), 8 sunt companii multinationale, 2 sunt entitati ale statului (BNR si Romgaz).

A devenit legendara povestea “salariilor mici” platite de companiile multinationale angajatilor romani. Evident, depinde care e termenul de comparatie. Fata de Europa de Vest sau America de Nord, desigur sunt salarii mici. In Romania, salariile platite de companiile multinationale sunt (date la 2015) :

nivel salariu euro
entry-level 300-400
middle-level 700-1000
senior level 700-1500 si peste

Salariul mediu net in Romania era de cca 465 euro in 2015; asadar, cererea de crestere a salariilor poate fi legitima nu numai in ceea ce priveste multinationalele ci si companiile cu capital romanesc, privat sau de stat.

De mentionat si ponderea multinationalelor in totalul exporturilor romanesti. Conform datelor la 2015, din cele 22.146 de companii exportatoare, care au vândut bunuri în valoare totală de 54,6 mld. euro, primele 500 acoperă 74% din valoarea exportului. Din aceste 500, ponderea companiilor româneşti este de numai 10 – 12%. Referitor la structura exporturilor (total companii, indiferent de forma de proprietate) – iata care era situatia la ian.-aug.2016 : Masini si echipamente de transport – 47%; Alte produse manufacturate – 33%; Produse agroalimentare – 8,2%; Produse chimice si conexe – 4,5%; Materii prime si materiale – 3,8%; Combustibili minerali, lubrifianti, etc. – 3,5%. Este vorba deci predominant nu de exploatarea bruta a resurselor naturale, ci de produse cu valoare adaugata mare – produse procesate si complexe, care genereaza fluxuri financiare si pe orizontala, inclusiv catre IMM-urile cu actionariat romanesc care activeaza in industriile conexe (ex. Industria de piese auto).

Desigur, aceste rezultate sunt explicabile si prin faptul ca multinationalele functioneaza in ramuri performante ale economiei romanesti ; unele si-au negociat conditii avantajoase in contractele de privatizare. “Ce-ar fi fost daca” respectivele companii ar fi ramas in administrarea statului sau a clientelei politice locale este marea intrebare, care tine insa de istoria contrafactuala, dar si de imaginatia si experienta proprie a fiecaruia – exemple sunt numeroase si de notorietate, fara insa a putea generaliza. La fel si intrebarea “ce ar fi daca” aceste corporatii s-ar retrage din economia romaneasca – indiferent ca motivul ar fi unul obiectiv sau unul care tine de predictibilitate juridica si fiscala, legislatia in materie de anti-coruptie sau climatul politic ostil.

Principala sursa de frustrare : preturile de transfer

Mecanismul are ca obiectiv transferul profiturilor si sustragerea lor de la impozitare in Romania, fie prin importuri scumpe de materii prime / componente de la o firma din grup, fie prin vanzarea la preturi scazute, catre o firma din acelasi grup . Fenomenul exista, insa nu este nicidecum specific doar Romaniei. Senatul SUA a estimat ca evitarea impozitarii si evaziunea fiscala genereaza pierderi de venituri de cca 100 mld. USD pentru bugetul federal si de ordinul miliardelor de euro in tarile europene. In Regatul Unit, 700 mari corporaţii nu au plătit nimic în contul impozitului pe profit în anii 2005 şi 2006, iar cele mai mari corporaţii din Franţa plătesc un impozit de 8% din beneficiile reale medii, chiar dacă cota oficială a impozitului pe profit este de circa 33% 3.

Care este amploarea fenomenului in Romania? Curtea de Conturi estimeaza profiturile suplimentare transferate in afara tarii la suma de 7 – 10 miliarde euro, suma care – daca ar fi impozitata – ar aduce la buget un plus de 1 – 1,5 miliarde euro, reprezentand aprox. 3% din bugetul consolidat si 0,9% din PIB pe anul 2016.

Exista inca din 2008 instrumente de control fiscal al prețurilor de transfer, fara rezultate vizibile. La nivel european, pana la data de 1 ianuarie 2019 urmeaza sa se aplice Directiva 1164/2016, care stabileşte norme împotriva practicilor de evitare a obligaţiilor fiscale cu incidenţă asupra funcţionării pieţei interne. Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) a iniţiat un concept împotriva BEPS (Base Erosion and Profit Shifting), bazat – intre altele – pe internationalizarea practicii de solicitare a unui registru al platilor de transfer. De exemplu, un importator trebuie sa dovedeasca ca produsul pe care il achizitioneaza este exportat de producatorul extern cu acelasi pret in mai multe state ale U.E.4

Masurile de control fiscal menite sa impiedice transferul profiturilor nu vor putea elimina complet fenomenul. Dar ele vor fi parte dintr-o noua abordare win-win, a relatiei cu investitorii straini. O abordare adecvata contextului actual, mult diferit fata de cel din anii ’90.

Problema preturilor de transfer, a salariilor, a redeventelor este parte a acestei abordari. Salariile mici reprezinta teoretic un avantaj competitiv, dar nu la infinit. Cheia progresului nu este mentinerea la infinit a salariilor mici ci inovarea, care ofera alt gen de avantaje competitive – consumuri mai reduse, produse mai performante cu costuri mai mici. Dar dezvoltarea industriilor inovative nu exclude aportul companiilor multinationale. Exemplul Irlandei este edificator. Irlanda – o tara saraca in momentul aderarii la CEE – a ajuns astazi a treia cea mai bogată țară din Europa și a patra cea mai bogată din lume (PIB/loc). Economia este caracterizată de o forță de muncă foarte educată și de o rată foarte înaltă de investiție străină. Cu companii globale ca Google, Amazon, Facebook sau Paypal si locale, ca Salmon Software si DecaWave, Irlanda se afla astazi pe locul opt in clasamentul Indicelui de Inovare Globala.5

Istoricul multinationalelor in Romania este relativ scurt, a inceput in anii ’90; el nu poate fi judecat cu criteriile de azi. Sa ne amintim – din nou – de anul 1990. Si de anul 1996, cand – dupa 7 ani de tranzitie teoretica – existau doar 11 intreprinderi privatizate cu participarea unor investitori straini (1) , iar rezerva externa a Bancii Nationale era de numai 0,5 mld. USD (2). Sa nu ne facem iluzii, fara capital strain Romania ar fi intrat in colaps. Dar atragerea capitalului strain era – si este – o competitie; in anii ’90 Romania nu era o destinatie foarte atractiva pentru investitorii straini, puterea de negociere era slaba. Privind retrospectiv, Romania s-a dovedit a fi o piata generoasa pentru cei care au investit aici. Ne permitem sa avem astazi alta abordare fata de corporatiile multinationale? Probabil ca da, dar in nici un caz la modul nationalist-populist si isteric. Dupa 20 de ani de capitalism, se presupune ca ar trebui sa stim sa negociem.

NOTE ____________________________

1 CD-ROM “Romania – Your Business Partner”, elaborat de Guvernul Romaniei, Ministerul Informatiilor Publice si A.N.E.I.R. – Centrul de promovare pentru comert exterior.

2 Finmedia Directories Series – Romanian Financial Directory 2001-2002.

3 http://store.ectap.ro/articole/582_ro.pdf

4 http://www.bursa.ro/autoritatile-europene-intervin-impotriva-transferului-castigurilor-multinationalele-nu-vor-mai-avea-cum-sa-evite-impozitarea-profiturilor-305935&s=international&articol=305935.html

5 http://es.engadget.com/2016/07/07/por-que-irlanda-es-el-lugar-para-la-industria-tecnologica/

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "24 comments" on this Article:

  1. Cristian Ioan spune:

    Este sinistru!
    ” prezenta semnificativa a capitalului strain in sectoare importante sau chiar strategice ale economiei”
    In mod normal, asta nu ne afecteaza prea tare, dar reperezinta o VULNERABILITATE imensa, daca acest capital pleaca peste noapte, acele sectoare “importante sau chiar strategice” se vor opri complet!
    Este o formidabila arma in mana lui Dracnea: daca vrea sa apese “butonul rosu”, da OUG cu masuri extrem de ostile investitorilor straini, iaracestia sunt constranis sa plece imediat. Probabil cu pagube, dar nu lor le pling de mila, ci NOUA: fara Renault si Ford, Continental si Mercedes, Oracle si Vodafonne, Romania se blocheaza, nivelul de trai recade la cele mai joase valori din anii ’90. Pedesereul exulta: pentru a cumpara voturile oamenilor disperati de foame si fara nicio perspectiva de ajgajere, sunt acum de ajuns trei covrig, pot face economie la faimoasa sacosa rosie electorala!
    Si nimeni nu mai iese la proteste in Piata Victoriei, daca este somer dependent 100% de ajutorul de la Statul Pedesere …

  2. Iancu spune:

    Articolul este interesant, are multe informatii utile. DAR, Dragnea si PSD se folosesc de emotii, nu de astfel de date. In razboiul mediatic aceste date nu sunt relevante.

    Ce este relevant si unde loveste Dragnea:

    - zeci de mii de buticari au dat si dau faliment din cauza multinationalelor din retail. La ei este vorba de ura, nu de date. Si PSD vrea sa ii capteze.

    - sute de mii de oameni isi iau suturi prin multinationale, sunt munciti pana la epuizare, sunt batjocoriti de tot felul de idioti ajunsi sefi peste noapte si au acumulat ura. In multinationalele din Romania managementul se poarta altfel cu angajatii decat in strainatate. Este diferenta de organizare, de cultura, de bun-simt, dar cel mai mult este diferenta in cat le permite statul sa isi bata joc de angajati. Daca statul permite, firma se urca pe beregata ta. Evident, exista si sute de mii de angajati fericiti in multinationala. Dar pentru PSD conteaza ura celor nefericiti si sunt multi.

    - este foarte clar ca multinationalele fac multe mizerii in Romania. In primul rand din punct de vedere fiscal, dar nu numai. Se fura ca in codru. Si sunt multi angajati/manageri care stiu ce se intampla. Iar Dragnea le capteaza atentia si spera ca si votul.

    Pe de alta parte, avem mare nevoie de multinationale in primul rand pentru ca au adus si continua sa aduca know-how in materie de organizare, strategie, cultura, procese. Si de cele mai multe ori mediul de lucru este mult mai bun/placut decat in firmele romanesti, unde oamenii sunt tratati ca pe plantatie.

  3. Vlad spune:

    Pai discutia cu multinationalele a aparut ca o reactie populista la proteste. Intr-adevar probabil majoritatea celor care au iesit la proteste lucreaza la multi nationale, ca altundeva unde sa lucreze.

    Ori asa ca sumar dupa 27 de ani de post-comunism daca ai reusit sa aduni 1 milion de oameni in piata, majoritatea dintre ei lucrand la multi-nationale, intrebarea vine ce au facut politicienii in cei 27-1 (anul de guvernare tehnocrata unde vedem ca s-au mai destelenit lucrurile pe partea administrativa).

    Daca bunastarea generata in Romania e aportul preponderent al multi-nationalelor, din nou apare intrebarea de ce nu s-a reusit in 26 de ani sa se stimuleze mediul antreprenorial local ?

    Pana la urma ce fac anume acesti politicieni daca nu genereaza bunastare ?

    E corect ca in acesti 26 de ani banii din taxe s-au dus pe apa sambetei ca banii munciti de oamenii din Romania in loc sa ajunga sa fie folositi in mod echitabil au fost paraduiti ? Unde e educatia, sanatatea, infrastructura ? Unde sunt banii munciti de oameni la multi-nationale ? Cunoastem electoratul PSD, au fost si filme cu oameni “iesiti” la proteste organizate de PSD, oameni saraciti care nu-si vad capul de grija zilei de maine …

  4. Mache spune:

    China, tara cu cel mai mare ritm de dezvoltare, a obtinut aceste rezultate din momentul in care aici au intrat companiile straine din Europa, Japonia, S.U.A. etc. unele fiind multinationale.
    In anii 1960-1980 China era renumita pentru produsele textile, tenisi, stilouri ,unghiere si altele asemenea iar in momentul de fata economia chineza concureaza pe cea americana.
    Sunt denumite multinationale deoarece actionarii lor sunt din mai multe tari, iar acestia au investit banii lor ca sa obtina PROFIT nu sa faca opere de binefacere in tarile unde actioneaza, profit pe care sa-l primeasca prin dividendele platite anual actionarilor.
    Modul in care este utilizat profitul (plata de dividende si respectiv investitiile) este decis de actionari si nu poate fi impus de cineva din afara societatii asa cum cred unii.
    Eu sunt un mic actionar la o societate multinationala (B.R.D. – G.S.G.) unde am investit in urma cu mai mult de 10 ani 300$ prin cumpararea de actiuni care acum valoreaza cca. 1500$ si de la care primesc dividende de 300-400$ in anii in care banca are profit.La fel ca mine mai sunt si alte zeci de mii de romani si pot spune ca nu ma intereseaza cum si unde este investit profitul atata timp cat eu primesc dividendele asteptate. Aceasta este una din legile economiei capitaliste pe care o respecta chiar si China comunista. Si daca vorbim de China, ce-ar fi daca am pedepsi si noi abuzurile si delapidarile la fel cum o fac chinezii…

  5. Cinicul spune:

    Articolul este interesant, dar nu analizeaza impactul real al dominarii unei economii de multinationale. Despre asta mai jos.
    Autorul accepta ca pierderile multinationalelor din Romania ar putea sa fie false, fiind doar artificii de contabilitate creativa, costuri necontrolabile ale companiei mama transferate filialei din Romania (parent company overhead), costuri de transfer de tehnologie, activitati economice desfasurate in Romania, dar inregistrate prin Bora-Bora, etc. Nici o companie nu vine in alta tara ca sa inregistreze pierderi. N-am gasit in articol care sunt profiturile medii ale companiilor multinationale. Cei 3% raportati in text sunt o medie pentru 500 companii, inclusiv cele romanesti de stat.
    « Nu imi propun sa demontez elucubratii, nici sa intru in polemici inepte pe tema “Romania – colonie a Occidentului” si alte marote ale neo-nationalismului bastinas. »
    Tragedia autorului este ca neo-nationalismul nu este de loc bastinas el este prezent mai peste tot, pe Tamisa, pe Loara si mai ales pe Potomac. Bineinteles ca nu e bon ton sa combati curente economice sau politice care vin de la Washington.
    Autorul spune « Ne amintim cum arata Romania la inceputul anilor ’90 – capitalul privat romanesc era ca si inexistent; de unde ar fi putut veni in economia romaneasca banii, conexiunea cu pietele vestice, managementul modern, tehnologiile, marketing-ul? »
    Cat capital romanesc si tehnologie exista pe la 1880 sau chiar la 1920 ?
    Talibanii neoliberalismului secolului 21 au uitat ca liberalii inceputului de secol 20 voiau sa faca Romania Mare (si economic) “prin noi insine”.
    Si au construit un pic de industrie. Mai traziu comunistii s-au opus intentiei sovietice de a transforma Romania doar intr-un furnizor de produse agricole (planul Valev) si au continuat industrializarea, cu excesele si greselile ei.
    De vreo 25 ani Romania s-a deindustrializat fara presiunea sovietica, doar prin supunerea servila la sfaturile Unholy Alliance, prin autosabotare si deschiderea necontrolata a pietelor interne. Astazi si stanga si dreapta si-au dat mana se straduiesc sa dezindustrializeze putinul ramas si mai gasesc si justificari smechere pentru asta. Propagandistii de ocazie ai acestei politici sunt tineri scoliti prin universitati mediocre din UK, Olanda, sau USA, reveniti in sa lucreze in multinationale la Bucuresti sau in cel mai rau caz la Cluj sau Timisoara.
    Urmasii liberalilor de acum 100 ani se rasucesc in mormant. Liberalii de mai ieri l-au adus in Senat pe Petre Roman, cel care declara in 1990 ca industria romaneasca este o gramada de fiare vechi. Noroc la alegerile recente am scapat si de acest politician lipsit de caracter.
    Fundamentalistii neoliberalismului ridiculizeaza incercarile de a forta retelele comerciale multinationalele de a folosi produse romanesti. O tara cu economia cea mai puternica din lume vrea sa redevina Great prin protectionism, noi nu avem decat ambitia de a ne ploconi celor care investesc in Romania construind supermarket-uri in care se vand rosii din Olanda, cartofi din Polonia sau Germania si oua din Franta.
    Am privatizat retele de distributie ale energiei, apei si alte servicii publice si dintr-un monopol autohton am creat oligopoluri multinationale, in fapt monopoluri regionale. Aceste noi monololuri nu fac investitii si doar adminstreaza infrastructura existenta.
    Majoritatea marile puteri industriale, in special UK si USA, au ajuns mari aplicand mai intai un protectionism brutal. Cand au ajuns sa controleze un domeniu si-au deschis piata si i-au obligat si pe altii s-o faca. Cine se indoieste de asta il sfatuiesc sa citeasca cartea lui Ha Joon Chang “Samaritenii cei rai. Mitul liberului schimb si istoria secreta a capitalismului”. Autorul este sud corean si profesor de economie la Cambridge. O lectura obligatorie pentru politicienii de stanga si dreapta si chiar pentru domnul Filipescu.

    Englezii au interzis importul de produse manufacturate in colonii si chiar si a lanii din Irlanda, parte a imperiului. Pana si independenta coloniilor americane a avut la baza lupta impotriva protectionismului britanic. Mai mult, englezii au intrezis plecarea din Anglia a muncitorilor specialisti, averea celor plecati si a familiei lor se confica. Asa se contruieste o mare putere industriala !.
    Mai traziu noua tara independenta, USA, a avut in Alexander Hamilton unul din cei mai acerbi pomotori ai protectionismului, politica care a fost mentinuta pana pe la 1945. Si chiar mai traziu. Un simplu exemplu, incercati sa intrati pe piata zaharului din USA!
    Sau unul si mai si. Acum cativa ani Airbus a castigat un contract la o licitatie a US Defence Department; ca urmare licitatia a fost anulata pentru ca nu era in plan ca Boeing sau Lockheed-Maritin sa piarda. Noua licitatie a fost pierduta de Airbus. Cine a fost campionul anularii licitatiei, vreun leftist democrat ? Nu un republican pur sange, campion al pietei libere, senatorul McCain.

    Majoritatea tarilor dezvoltate (USA, UK, Japonia, etc) au ajuns acolo prin politici protectioniste. Chiar Finlanda, tara mai recent intrata in lumea buna, a controlat investitille straine si a sprijinit capitalul autohton.
    Adevarul este ca majoritarea tarilor care au iesit din saracie n-au iesit prin free trade, ci prin protectionism. Iesirea din saracie a Coreii de Sud nu prea are de-a face cu piata libera, ci s-a facut prin regimuri autoritare, restrictionarea liberului schimb (controlul importurilor) si sprijinirea de catre stat a unor conglomerate industriale autohtone. Acesta este raspunsul dat domnului Filipescu la intrebarea retorica despre lipsa capitalului autohton in 1990. Corea de Sud era in anii 60 o tara la nivelul Africii, discrepanta fata de occident era enorma, Romania era in 90 mult mai aproape tehnologic, cultural si educational de Occident.
    Majoritatea solutiile impuse Romaniei (si nu numai) de catre Unholy Alliance (World Bank, IMF and WTO) nu fac decat sa adanceasca saracia, sa creasca polarizarea sociala si sa duca la un transfer de resurse umane si materiale spre W. Tarile nedezvoltate au avut in anii 60-80 cresteri economice de aproximativ. 3%, dupa anii 80, cand au fost fortate sa renunte la protectionism, cresterea economica a acestora a scazut la 1.5%, iar daca excludem India si China, la numai 1%. Cifrele de mai sus sunt date statistice irefutabile, iar daca nu corespund teoriilor economice neoliberale probabil ca trebuie ignorate si sa nu invatam nimic din ele.
    Dar mai recent campionii protectionismului au aplicat politica aruncarii scarii pe care s-au aburcat la varful piramidei prin protectionism, pentru ca altii sa nu se poate catara acolo (kick away the ladder, titului unei carti celebre). Asta incearca sa ne convinga fundamentalistii pietii libere, nu protejati nimic autohton, free trade si laissez faire vor aduca bunastarea. E ca si cum ai pune para-olimpicii sa concureze la Olimpiada cu echipele olimpice sensu stricto (unele folosind steroizi) pentru ca, nu-i asa, concurenta libera va alege adevaratii atleti. O chestie de bun simt pe care orice taran din Apuseni sau Bucovina o stie, o tara cu economie subreda sau incipienta nu poate concura cu tari foarte dezvoltate, concurenta libera inseamna practic inchiderea tuturor sectoarelor expuse si renuntarea la dezvoltare. Daca asta dorim, tuto bene.

    Un citat din The Bad Samaritan care metita atentie: ”the way “infant” economies become “mature” economies is not via free trade. It never has been and never will be. Whether it be the mature economies of Britain (which began to seriously grow in the early 1600s), America (late 1700s), Japan (1800s), or Brazil (1900s), in every single case, worldwide, without exception, the economic strength and maturity of a nation came about as a result not of governments “standing aside” or “getting out of the way” but instead of direct government participation in and protection of the “infant” industries and economy.”
    Autor incheie cu « Ne permitem sa avem astazi alta abordare fata de corporatiile multinationale? Probabil ca da, dar in nici un caz la modul nationalist-populist si isteric. »
    Vreo referire la politica actuala a celei mai mari economii a lumii ? Beineinteles ca fundamentalistii pietii libere nu vor sa intre in discutii despre ceea ce este cu adevarat potrivit pentru dezvoltarea Romaniei. Abia astept sau aud ofensiva campionilor laissez faire-ul prezent nicaieri. E timpul sa gandim cu capul nostru. Contributors ar trebui sa devine o platforma de dezbateri adevarate nu de autogratulare a unei elite rupta de realitate.

    Saracu Tanase parca ar trai azi :

    Drumurile le-am vandut?
    Le-am vandut!
    RMS-ul l-am vandut?
    L-am vandut!
    Telefonul l-am vandut.
    Si pe dracul l-am vandut.
    Am vandut si-am revandut
    tot ce-aveam si-am mai avut.
    Foarte bine. S-a facut.
    Dar cu asta ce-am facut?

    Tanase l-a citit si pe Dragnea avant la lettre :

    Ca mai bine să ne fie,
    Ne-a crescut salariul brut,
    Dar trăim în săracie?
    Şi cu asta ce-am făcut?

    • Dragos Filipescu Dragos Filipescu spune:

      Prin “neo-nationalism” nu m-am referit neaparat la protectionismul dlui Trump de pilda – pe care nu am avut niciodata vreo problema sa il combat pe anumite aspecte punctuale (indiferent daca e de bon-ton sau nu) – ci la nationalismul de grotă bastinas, pe care unii lideri ai nostri il stimuleaza la maximum. S-ar preta la orice diversiune, ar da si foc țării numai sa scape de dosare.
      Am mentionat si eu in articol problemele si provocarile cu care se confrunta o economie in care ponderea multinationalelor este ridicata. Statisticile nu ofera chiar tot ce ar fi relevant dar ne ajuta sa ne formam un punct de vedere referitor la ceea ce este bun si ce trebuie corectat. Totul este sa negociem la modul inteligent, cum au facut-o si alte tari, sa nu alungam investitiile straine pe care ne-am chinuit destul sa le atragem, ăsta e mesajul. Si sa implementam eficient legislatia europeana, care exista deja sau e in pregatire.
      As putea sa va dau si eu o lista cu exemple de populism socialist si nationalism economic de cea mai joasa extractie, cu efecte devastatoare asupra economiei si as incepe cu exemplul Venezuelei lui Chavez si Maduro.
      America? Isi poate permite sa se descurce si singura cel putin un timp. Noi nu.

    • Stefan spune:

      Man, mai calm. Propovaduiesti un fel de socialism capitalism.
      Vorbesti totusi de UK care a fost secole de-a randul cea mai mare putere modiala. Pai daca ei nu aplicau protectionismul, atunci cine sa o faca!? Cu mai mult calm, ne amintim ca si Ceausescu a aplicat protectionismul timp de 26 de ani, si Coreea de Nord rezista in protectionismul ei! Rusia aplica protectionismul chiar acum, si Mexic.
      Da, tari ca si UK, Coreea de Sud, Singapore, Elvetia, Japonia, Norvegia samd, au avut si au o viziune. Ceea ce nu se poate spune despre economistii si/sau politicienii romani. Sigur, dintr-un avant populist putem aplica protectionisme de orice fel, ne putem izola intr-un fel sau altul, dar putem deveni foarte usor Cuba sau Mexic, avem deja predilectie pentru asta.
      Da, scoala romaneasca de economie este cam varza, ca tot invatamantul universitar. Dar hei-rupismul intr-un directie nesigura nu e chiar o solutie.
      Da, vorbesc ca un corporatist care a lucrat si la “stat”. Diferenta e enorma, de neinteles pentru cei care au trait toata viata in administratia publica. Ei pot avea vise, revelatii, juisari de orice fel, dar economia reala e in multinationale.

      • Cinicul spune:

        Pana una alta nu suntem la situatia de a ne tutui cu Man. Este un exemplu tipic de lipsa elementara de educatie.
        Cred ca nu ati inteles mesajul sau va faceti ca nu intelegeti. Ceausescu n-a aplicat protectionism adevarat si inteligent, el a crezut ca daca dezvolti toate sectoarele economice natiunea va progresa. De aceea importa bumbac din China sau Vietnam il transporta la Borsa (Maramures) sau Petrosani si facea fabrici textile acolo. Dezvoltarea armonioasa in teritoriu a fost o greseala grava.
        Acum avem cealalta extrema. Totul se petrece in Bucuresti, Cluj, Timisoara sau Sibiu si toti banii vin la Bucuresti unde sunt irositi de politicieni de stanga sau drepta.
        Si eu am lucrat in multinationale si nu in Romania. Da, sunt o groaza de oameni de valoare alcolo dar si o groaza de smecheri (la varf). Toate idiotenile de tipul Value, Vision, etc sunt pentru fraieri. Totul este the bottom line si pentru the bottom line se sacrifica cele mai elementare principii. Singura deosebire dintre etica unui buticar de pe Dambovita si cea a unui CEO este ca ultimul este mult mai subtil, isi ascund emai bine atat lipsa de principii cat si lipsa de competenta.
        Nu veniti cu exemple extreme precum Coreea de Nord. Este o difereanta mare inte o economie total inchisa, autarhica si una intelligent protectionsta. Cehia a fost si ea parte dintr-o econmie semi-inchisa in timpul cumisnimului dar dupa 90 n-a aruncat copilul impreuna cu ligheanul de baie.

        Exemplul pe care l-am dat, cel al protectionismului britanic nu se intampla, cum credeti dvs, cand Anglia (termenul de britanic este o inventia recenta, pentru a masca dominatia engleza asupra restului Insulelor Britanice, precum cel inventia tremenului de sovietic pentru a masca dominatia ruseasca a imperiului de la rasarit) era o putere mondiala, ci cand Anglia isi cladea viitorul imperiu mondial. Fara protectionism Anglia si bullying Anglia ar fi ramas o putere de tipul Suediei.

        O tara trebuie sa vada la ceea ce se pricepe sau unde va putea deveni competitiva si sa protejeze acele sectoare. Cand Coreea de SUD a vrut sa faca siderurgie si constructii navale the Unholy Alliance le-a traiat-o scurt ca la asta se pricep numai americani, nemtii si japonezii. Dar liderii militari ai Coreii de Sud au vazut ca Japonia se industrializase in 3 decenii si au avut ambitia sa demonstreze ca si natiunea lor poate face ceea ca niponii reusisera. Astazi Samsung, Hyundai sui Daewoo sunt firme care au lasat in urma multe multinationale.
        Cum s-a facut asta? Prin protejarea acestor firme si protectia capitalului autohton. In anii 60 si 70 in Corera de Sud exista o linie telefonica care-i incuraja pe cetateni sa-i toarne pe ce-i care fumau tigari americane (asta in timp ce tara era literalmente sub protectorat american, cu aproape peste 100,00 de soldati americani in Corea). De ce ? Pentru ca fiecare dolar trebuia investit in infrastructura si in viitor. Stiu ca asta nu e o viziune care place in Europa si nici in Romania dar asa se iese din saracie si se intra in liga I.

        • Stefan spune:

          Aveti dreptate si imi cer iertare pentru familiarismul permis, am fost nepoliticos!
          Cat despre viziune economica si reguli, toate sunt ok si au functionat foarte bine doar la popoare disciplinate care au stiut ce doresc. Popoare care au avut lideri cu viziune economica. Subliniez, economica! Dar ma surprindeti, vorbim despre Romania! Un nationalism acerb si un protectionism gresit aplicat ne poate intoarce inapoi cu 70 de ani. Sau, mai rau, ne poate duce spre Cuba, deja populatia e semi-analfabeta (exagerez putin).
          Atata timp cat politicul nu intelege limbajul economic, nu se poate ajunge decat la dictatura. In momentul in care politicul va intelege si va permite economicului sa prevaleze inaintea orgoliilor personale, atunci da, vom putea spera sa inceapa implementarea unei viziuni de tara.
          Diferenta de mentalitate intre Administratie (joburile bugetare) si Companii (joburile din productie) este extrem de mare, aproape o prapastie. Deocamdata Administratia conduce Romania si ea nu are o viziune economica. E redusa, cumva retarda (daca imi permiteti termenul). In momentul in care oameni cu experienta economica vor fi permisi in Administratie … abia atunci exista sperante. Pana atunci, raman acolo cei numiti politic, amantele, “pretinii” … si noi vorbim filosofii.

  6. Eu spune:

    Pentru cinic. Acelasi lucru voiam sa-l scriu si eu, dar mi-ati luat-o inainte. Voiam sa citez aceeasi carte. Eu nu as fi scris asa de bine. As adauga ca ‘Vrem dreptate dar nu u catei’ si ca, chiar Fmi a recomandat negocierea preturilor de transfer cu multinationalele intrucat este principala sursa de evaziune fiscala

    • Stefan spune:

      Sa nu uitam ca multinationalele se supun legilor locale. In Ro, legile le face legiuitorul. Presiunea nu are de ce sa fie pe multinationale atata timp cat ele se supun legilor din Ro si sunt o multime de organe fiscale de control care le “calca” toata ziua. Problema este la legiuitor si la organele de control. Corporatiile isi vad de treaba lor, legiuitorii ar trebui sa isi vada de treaba lor si organele de control ar trebui sa isi faca treaba pentru care sunt platiti din banul public. Simplu. Daca legiuitorul nu isi face treaba, nu e vina celorlalti. Daca organele xe control nu au oameni pregatiti, nu e vina altora ca se angajeaza doar pile. Sa isi faca fiecare parte a triunghiului curat la ei in casa si apoi sa faca treaba!

      • Cinicul spune:

        Aveti si nu aveti dreptate. Multinationale nu sunt mutinationale decat cu numele si prin faptul ca activeaza in mai multe tari. Mai intotdeauna ele sunt mai nationale decat companiile de stat. Ele sunt protejate prin interventia tarilor (mari puteri) unde se afla cu adevarat capitalul majoritar. Sunt destul exemple in aceasta directie.

        • Stefan spune:

          Pai detaliati, in ce fel sunt protejate? Eu vad in jurul meu doar capitalism acerb, vin, inchiriaza spatiu, cumpara ceva calculatoare, angajeaza un manager apoi ceva hr-ite si incep treaba. Platesc oamenii, respecta regulile, mai deduc ceva pentru sport si sanatate (in limitele legii, desigur) iar la final vind programul firmei mama pe nimic. Totul legal si fara protectia nimanui. Nu va inteleg subtilitatile. Oamenii sunt fericiti ca au loc de munca, primarii ca primesc tva-ul si cota din impozit, transportul merge, sanatatea merge, administratia merge. Simplu.

          • Cinicul spune:

            Daca tot doriti un exemplu. Iata unul. Cand anul trecut birourile Google de la Paris au fost vizitate de fisc n-au trecut decat cateva ore si purtatorul de cuvant al Casei Albe a intrevenit dur sarind in apararea companiei victimizate. Ce treaba are Casa Alba intr-un conflict comercial al unei firme private in alta tara? Dupa cum vedeti o multinationala nu e chiar multinationala.
            In Romania fiscul nici macar n-ar indrazni sa ceara documente unor firme de talia Google, Apple, Amazon, sau chiar Carrefour. Daca Bechtel era o firma din Tandjikistan sau Maroc nu pleca din Romania incasand un purcoi de bani pentru nimic. S-ar fi gasit mijloace de a o face sa-si onoreze contractul.

            • Stefan spune:

              Google e mai mult decât bani, o știți și dumneavoastră! Sa va reamintesc încercările de limitare a libertăților acestor firme de comunicare gen Google, Yahoo, Facebook samd în diverse tari? Nu cred că este cazul.
              Cat despre fisc, legile sunt legi peste tot, depinde doar de funcționari dacă știu să le aplice cum trebuie sau nu. Si daca au luat poziție cei de la Casa Alba, ce? A dat înapoi fiscul francez sau au aplicat legile? Le-au aplicat (drept dovada ca Google s-a întărit în Irlanda si nu in Franța).
              Dar vorbim de Ro si firmele de aici. Am vrea noi Google în Ro să fie suficient de puternic incat să ridice suspiciunea fiscului!

  7. Adrian Maris Adrian Maris spune:

    De apriciat demersul autorului.
    Este util acest articol, insa din pacate nu si celor care nu percep realitatea deplina in ceea ce priveste multinationalele (adica parintii si bunicii nostri), intrucat este un pic prea tehnica expunerea dvs.

    Mi-ar fi placut sa-i fw acest articol mamei, care este derutata in acest moment de discutia vis-a-vis de multinationale (eu nestiind sa ii explic intr-un mod calm realitatea); O sa fac insa o selectie insa de informatii sub o forma mai friendly, pe care sa i-o transmit.

    Cu stima,

  8. Sanda spune:

    Aviz tuturor ipocritilor, fie ei din PSD, fie ei simpatizanti ai acestui partid , bunicute si bunicuti dar si tuturor acelor persoane care au un cui impotriva multinationalelor, corporatiilor si bancilor (doar ei au inceput sarada) :
    Toti faceti cumparaturile de la Mega Image, Carrefour, Billa, Auchan, Metro, Cora, Lidl, etc
    Toti vorbiti la telefoane mobile (produse de mari firme Apple, Samsung, LG, Nokia etc) in retelele Orange, Vodafone, Telekom, etc. Cam acelas lucru si despre computere.
    Toti (sau aproape toti) detineti o masina (inclusiv Dacia care fie vorba intre noi nu este o masina 100 % romaneasca), electrocasnice, etc achizitionate tot de la mari corporatii.
    Buticarii din colt se aprovizioneaza tot de la mult hulitele mari companii.
    O majoritate destul de mare detineti un CARD, economii si credite la o banca ( o singura banca a ramas cu capital de stat -CEC Bank).
    De altfel datoriile mari la stat sunt tot ale organismelor statului gen TVR, Societati si Regii de stat.
    Nimeni nu v-a obligat sa faceti credite sau tranzactii prin marile banci, nimeni nu v-a oblicat sa cumparati de la marile lanturi de magazine. A fost si este optiunea dvs.
    Va imaginati ce s-ar intampla daca toate aceste mari companii si-ar face bagajele si ar pleca?
    1.200.000 + probabil cel putin 500,000 (firme romanesti care sunt in relatie cu aceste mari companii) oameni ar ramane fara locuri de munca, PIB-ul ar cadea , dar cel mai important cine naiba (scuzati va rog, dar nu ma pot abtine) le va mai plati salariile supradimensionate bugetarilor? Si cine va mai sustine sistemul de pensii?
    Credeti ca in SUA, UK, Canada, in toate tarile UE, in multe tari din Asia si chiar si in tari din lumea a treia din America de Sud si Africa nu exista aceste companii? Sunt tras-frontaliere si pt ca sunt atat de bine organizate nici o firma autohtona nu le poate face fata.
    Organizati-va atat de bine si creati dvs un brand 100 % Romanesc, exportati-l pe toate meridianele globului si faceti-l sa aiba succesul produselor multinationalelor si corporatiilor atat de hulite.
    Asa ca Domnilor lasati IPOCRIZIA si nu mai va ascundeti neputinta in spatele sloganurilor populiste.
    Sloganurile din anii ’90 : “Nu ne vindem tara” si “Moarte intelectualilor” nu trebuie sa fie decat o amintire trista a unor ani tulburi.

    • Cinicul spune:

      “nimeni nu v-a oblicat sa cumparati de la marile lanturi de magazine. A fost si este optiunea dvs.”
      Chiar asa?
      Buticarii pe care-i dispretuiti dvs (si cunosc cativa, ingineri de profesie, care s-au facut buticari cand au ajuns someri) sunt mai toti pe cale de disparitie. Nici unul nu poate concura cu conglomeratele care pot vinde, pentru o perioada chiar lunga, si in pierdere. De dumping ati auzit?
      Spuneti ca buticarii din colt se aprovizioneaza de la marile companii. Asta n-a fost intotdeauna asa. Nici macar acum 10-15 ani buticarii din colt vindeau si marfuri romanesti, nu doar rosii din Olanda si lapte pasteurizat din Francia. Unii vindeau, sancta simplicitas, si lapte proaspat nepasteurizat (dar acum e declarat foarte periculos, desi sute de generatii l-au baut fara probleme), mere domnesti si carne de la ferma situata la vreo 10 km.
      Din pacate azi buticarii s-a adaptat la noua realitate economica, cumpara de la cei care domina piata en gross. Asta nu se intampla doar in Romania. Mai peste tot companiile mici sunt sugrumate de giganatii cu resurse financiare uriase, iar fraierii cred ca este mai bine sa cumperi o paine a carei coca a fost fabricata in Germania sau Francia, transportata cu un camion frigorific la Medgidia, dezghetata, pusa in cuptor si servita ca paine proapata. Fresh as it can be. Bon appetit!

      Am dat mai sus exemplul ipocritilor neo-liberali (i-am numit talibani si nu-mi retrag acest apelativ) care ne sugereaza, ca si dvs, sa-i punem la olimpiada pe paraolimpicii schiopi in concurenta cu atletii adevarati, unii si dopati cu hormoni, si sa alegem castigatorii, pentru ca, nu-i asa, piata libera trebuie sa selecteze, prin concurenta libera, adevaratii invingatori.
      O astfel de situatie n-a exista mai niciodata, nici macar in tarile din care vin companiile pe care dvs le admirati. Mai peste tot statul tata si mama le-a sprijinit si protejat pana cand au devenit dominante pe piata.
      Va sugerez sa cititi comentariul meu de mai sus, poate veti invata cate ceva, desi ,dupa cum scrieti, cred ca-mi racesc grura (sau inrosesc tastatura) degeaba.

    • un roman spune:

      Nervi? Iritare? Pentru 200 de lei in plus la un salariu de mizerie si un mic impozit la sumele de bani miscate fraudulos intre firma mama, firma din Ro si terti, astfel incat sa dea 0 la profit. Am auzit ca si la Brussel se discuta despre o decizie care sa reglementeze aceasta chestiune. Baietii nu fac numai la noi “jmecherii” financiare. Traiasca paradisurile fiscale. Si apoi mi s-ar parea corect ca din profitul obtinut sa ramana ceva si in Ro. Pentru educatie, pentru sanatate, pentru infrastructura. Sunt din banii nostri. Este mult? Eu am inteles din articol si din comentarii ca ar trebui dar n-am putea si n-ar fi rau sa ne gandim cum sa incercam. Si inca ceva. Idealul meu in viata ar fi sa mananc o bucata de paine, cu o bucata de carne, ceva branza si neaparat o rosie, dar sa fie toate romanesti si daca se poate in tot timpul anului. Nu mai vorbesc de un fruct sau un pahar de vin. In zona de unde va scriu au existat dupa 90 mai multe firme incepute in uscatoria din scara blocului sau in targul de duminica, fara finantari( bancile straine nu erau intrate in tara iar cele romanesti cadeau ca spicele) doar cu mult elan si dorinta de reusita. Au reusit pentru o perioada, ajungand sa domine judetul si sa se dezvolte si in judetele limitrofe. O parte importanta din populatia lucra in acele firme. Sa va spun acum dupa 27 de ani ca daca nu au inchis au vandut la concurenta sau unii au revenit in scara blocului sau in targul de duminica. Din pacate statul nu a fost atent in aceea perioada la problemele firmelor romanesti( nu vreau sa fiu rautacios, insa pe vremurile acelea era un ministru care spunea ca nu ne trebuie autostrazi, poate altul o fi spus ca nu avem nevoie de alimente, altul ca nu avem nevoie de imbracaminte) iar acestea s-au stins efectiv sau in cel mai bun caz au sucombat intr-o firma concurenta. Intr-o concurenta de piata in care si arajarea produsului in raft se face dupa reguli bine stabilite, noi vorbim de capitalismul romanesc comparativ cu capitalul multinationalelor? Sanse ar fi. Sa cumparam numai produse romanesti. Sa-i determinam pe capitalistii nostri sa o ia dela inceput. Daca statul nu poate sprijinii pe fata sa o facem noi( alta chestie: vedeam zilele trecute niste “romani” care indemnau la boicotarea unor produse, multe romanesti, sau macar asa zise romanesti, pe motiv ca isi faceau reclama la niste televiziuni). Despre ce vorbim? Si mai scria cineva de” influentele” tarilor de origine ale firmelor care fara nici cea mai mica jena “rup” usile ministerelor pentru sustinerea intereselor de tara(pana la urma). Cireasa de pe tort a venit in ultimii anii cand cei care au facut primul milion ( si nu i-a intrebat nimeni cum ) au inceput la randul lor sa cada ca spicele. Precizez: cine este vinovat sa plateasca. Intrebare: de ce nu pana acum? S-ar fi decantat si poate astazi cei OK ar fi putut fi o concurenta pentru aceste multinationale. Macar pe un segment de produse. Asta sa insemne moartea capitalismului romanesc? In concluzie va rog sa stati linistita ca in situatia data vom cumpara tot de la acele gigamarcheturi, vom folosi aceleasi cartele de mobil, ne vom impumuta la aceleasi banci, etc, etc, etc. De fapt , prin felul nostru de a fi, nici nu meritam altceva!

      • Cinicul spune:

        Nimeni nu pune intr-un meci de box un sportiv de la categoria pana sa se lupte cu unul de la categoria grea sau supergrea. Este neetic si ilegal.
        Multinationalele sunt din ultima categorie si firmele romanesti abia daca ajung la categoria mijlocie. Ideea ca libera concurenta le va face pe cele mici sa progreseze este de adormit copiii. Ca si in analogia cu meciul de box, ele nu pot face fata boxerilor supergrei. Mai intai isi vor rupe nasul si maxilarul si apoi vor ajunge la podea.
        Legenda luptatorului mic si suplu care-l invinge pe cel gigantic, a lui David si Goliat, este doar o legenda creata cateva sute de ani mai traziu de nationalistii evrei. Recent arheologii israelieni au dezgropat un cimitir filistin si n-au gasit decat oameni de talie normala, talia anormala a lui Goliat a fost o inventie, asa cum nerealiste sunt descriile din istoriografia romneasca a multor victorii romanesti (Calugareni de exemplu).
        Aveti dreptate, romanii trebuie sa cumpere in principal produse romanesti, Romania First! S-ar putea sa nu fie destul, Goliatii trebuie obligati sa comercializeze si marfa locala, in special produse agricole. Se poateiote face prin legislatie, dar si prin presiune publica.
        Nimic nu afecteaza mai mult o companie mare decat publicitatea negativa. Sunt convins ca se pot gasi idei originale care sa-i umileasca pe cei care vand paine proaspata dospita acum 14 zile la Aachen sau Dijon, carne de porc expirata din Polonia sau Belgia, etc.
        Iata ce declara Achim Irimescu, ministrul agriculturii:

        “Aici este o piață în care importa­to­rii se orientea­ză și aduc produ­se la sfârșit de ter­men de valabili­tate sau chiar de­pășit. În România salamul se spală cu oțet; se schimbă saramura la brânză, iar brânza se bagă din nou la vânzare. Statul nu-și face dato­ria, ANPC-ul nu și-o face. Alții con­trolează ce intră din România, noi de ce să nu controlăm ce primim de la alții?”. “România este o piață de mâna a zecea în care se aduc produse din străinătate cu termene expirate”.

        Nota bene: Achim Irimescu a fost ministrul agriculturii i gurrnul de tehnocrati al lui Ciolos si nu in guvernele lui Dragnea.

  9. Emil spune:

    “prezenta semnificativa a capitalului strain in sectoare importante sau chiar strategice ale economiei”

    cate din firmele straine sunt caute postale in Olanda, Cipru, Luxembourg sau UK :) dar cu proprietari romani ?

    • Adrian B spune:

      In mod sigur nu companiile mari care alcatuiesc grosul investitiilor straine. Vreti sa spuneti ca Renault e detinuta de niste romani cu bani prin paradisuri fiscale sau doar faceti trolling?

  10. ion adrian spune:

    In asteptarea serii cu nr 13 iscata de OUG cu nr 13 ( ce ti-e si cu numerologia asta) avand putin relash, voI incerca sa extrag cateva date esentiale din acest articol bogat in informatii si poate sa reusesc si sa comentez ceva:
    Asadar:
    a) Salariul minim la nivelul companiilor multinationale era in 2015 la nivelul salariului mediu pe economie ceea ce desigur ca le face atractive pentru forta de munca, chiar si cu un nivel de salarizare mai mic decat in alte tari, dar asta este economia de piata, fiecare tara cu nivelul ei de salariu mediu si minim iar de acest nivel nu este vinovata multinationala care adauga si nu scade la cel mediu, ci statul. Desigur ca daca salariile ar creste in mod real (neinflationist) si la multinationale ar trebui sa se intample la fel dar nu stiu daca am fi foarte fericiti daca acestea s-ar deplasa in alte zone, cat timp nu putem noi prelua ce fac ele in domeniul economiei(productie, comert )
    b) Ponderea multinationalelor in totalul exporturilor romanesti este de peste 60% si in general exporturi cu valoare adaugata mare;
    c) Expatrierea profitului si evaziunea sunt limitabile prin politica financiara si de control intern asa ca sa nu se mai vaicareasca psd…
    d) Desigur ca cerintele manifestatiilor sunt mai multa legalitate asa ca cu aceasta stacheta trebuie sa ne comparam si nu sa invocam ca o scuza ce este in alte parti, daca cumva ar fi mai rau decat la noi, ceea ce nu prea este asa.Adica nu stiu cum stam cu ponderile pierderilor in buget la noi fata de tari UE sa SUA.
    e) Exemplul Irlandei este edificator mai ales ca ne si declaram induditi dinspe geto-daci cu acestia :)
    f) Concluzia foarte scurta a studiului este corecta. Ce ne-am face daca maine multinationalele ar pleca nefiind obligate sa stea pe aici? Am putea sa le preluam sarcinile? Ar scadea coruptia sau ar creste exponential si doar alde Dragnea ar mai face ceva pe acest teritoriu?

    Toate criticile care pot fi si corecte, neaparat trebuie sa plece de la acest punct “f “
    Deasemeni daca vorbim despre protectionism nu trebuie eliminat, dar asta nu se poate realiza ca lumea de catre toti acesti analfabeti economici care fac pe guru aici in Romania.

    Concluzie; articol bun, documentat si poate completabil dupa discutii utile dar si dupa derapaje care pot fi jugulate din start anticipandu-le si demontandu-le vacutatea, lucru facut intro anume masura de autor dar care cu un UPDATE ar merita sa revina pe un articol care nu este de conjunctura, chiar daca necesitatea lui este mai pregnanta azi :)



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Dragos Filipescu


Dragos Filipescu

Economist in sistemul bancar, doctor in Finante, specializarea Moneda-Credit Lucrarea de doctorat: Activitatea bancarǎ şi mecanismul plǎţilor (2004) – Universitatea Al.I.C... Citeste mai departe


În memoria Regelui Mihai

În memoria Regelui Mihai - Bach: Ricercar a 6 (din Ofranda Muzicală) - Andrei Vieru

E randul tau

De acord ca tabara PSD este extreme de flexibila in materie de idei. Ce spune autorul nu e valabil d...

de: r2

la "Dacă treceam la monarhie în ’90 ar fi fost mai rău"

Cauta articole

decembrie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)