Ca de obicei, partidele politice , participante la alegerile parlamentare, vor lansa programe de guvernare pentru următorii patru ani: 2013-2016. Este posibil ca anul 2012 să nu mai lase loc decât pentru dezbaterile politice electorale cu privire la guvernarea 2013-2016.
De data aceasta, consider că dezbaterile ar trebui să se refere la un program pentru perioada 2013-2020, defalcat pe cele două cicluri electorale 2013-2016 și 2017-2020. Am două argumente în susținerea acestui deziderat.
Primul argument se referă la necesitatea corelării programului de dezvoltare a României cu cadrul financiar multianual 2014-2020, aflat în curs de negociere , la nivelul instituțiilor europene și al statelor membre.
Prin acest cadru financiar multianual, se vor stabili atât resursele financiare pe care România le va primi din bugetele Uniunii Europene, cât și conținutul politicilor economice europene și, în mod deosebit, cele două politici de maximă importanță pentru noi, politica de coeziune și politica agricolă comună.
Pentru a accesa fondurile europene, care vor reveni țării noastre, prin noul cadru financiar multianual, România va trebui să convină cu Comisia Europeană programele sale de dezvoltare pentru perioada 2014-2020.
Conținutul acestor programe de dezvoltare ar trebui agreat la nivelul societății românești, printr-un consens cât mai larg, deoarece ele traversează ciclurile electorale.
Dacă România dorește să fie eficientă în parteneriatul cu Uniunea Europeană pentru perioada 2014-2020, atunci, cel mai târziu, în prima parte a anului 2013, ar trebui să aibă definitivat programul de dezvoltare
a României pentru perioada 2014-2020.
Al doilea argument se concentrează pe posibilitatea reală ca , la orizontul anului 2020, România să intre în grupa țărilor dezvoltate economic. În ultimii 23 de ani și în prezent, România s-a aflat și se află în grupa țărilor cu un venit mediu (în anul 2010, în România, venitul național brut pe locuitor, în prețuri curente, a fost de 7.850 dolari SUA, iar grupa țărilor dezvoltate începea de la plafonul de 12.276 dolari SUA).
Pentru a evita capcana venitului mediu (adică a rămâne în această grupă pentru o lungă perioadă de timp, fără a putea progresa în grupa țărilor cu venit mare), România ar trebui să facă trecerea la o nouă economie , mai productivă și mai competitivă, care să asigure realizarea de produse și servicii cu o valoare adăugată ridicată, iar, pe această bază, venituri mai mari pentru oameni.
Structura actuală a economiei nu asigură trecerea României în grupa țărilor dezvoltate, la orizontul anului 2020.
Cu excepția unor insule de excelență, cum ar fi, de exemplu, Centrul tehnologic Renault de la Titu-Boteni, competitivitatea economiei românești este încă cantonată în zona produselor și serviciilor cu valoare adăugată mica, fundamentată pe costul relativ mic al forței de muncă și pe valorificarea resurselor naturale, dar cu localizarea pe primele trepte ale lanțului valorii (exemplul cel mai vizibil fiind exportul de materii prime agricole și importul de produse agro-alimentare).
De aceea, avem nevoie de un program de dezvoltarea pentru perioada 2013-2020, care să aibă drept țintă strategică, trecerea României în grupa țărilor dezvoltate.
Este de subliniat că un astfel de obiectiv va fi atins numai prin conlucrarea sectorului privat și a celui public. Programul de dezvoltare ar trebui să prevadă politicile publice și programul de investiții publice.
Prin politicile publice, se vor crea stimulentele necesare pentru trecerea la o nouă economie. Dacă lăsăm tendința dezvoltării numai pe seama strategiilor de business ale unor corporații transnaționale, atunci vom asista, în continuare, de exemplu, la dispariția industriei petrochimice din România.
Prin aceste politici, România trebuie să dea un răspuns la provocarea celei de a treia revoluții industriale, determinată de digitalizarea industriei prelucrătoare, ca și la alte provocări cum sunt, de pildă, schimbările climatice, îmbătrânirea populației, intensificarea competiției pentru materiile prime.
Un exemplu de astfel de stimulente, este de a acorda ajutor de stat , cu respectarea legislației europene, cu precădere acelor investitori care contribuie la creșterea potențialului productiv de export al țării și care ridică conținutul de valoare adăugată în produsele și serviciile realizate.
Prin programul public de investiții, România va trebui să concentreze resursele pe rezolvarea problemelor de infrastructură în transporturi, în zonele urbane și rurale care, în prezent , constituie frâne în creșterea productivității și a competitivității.
Îmi exprim speranța că nu vom rata această fereastră de oportunitate pentru progresul României.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Cu tot respectul pentru Domnul Stolojan, in momentul in care un Guvern tocmai instalat porneste o restauratie a imposturii, furtului si impinge tara pe topogan in jos, nu stiu cit de potrivita este o discutie despre viitor si 2020. Daca actualul Guvern continua ce a inceput nu va fi nici un 2020 pentru Romania( sau va fi unul, dar nu prea vesel). Eu as propune sa luptam cu toate armele impotriva restauratie si continuarea reformelor.
„Îmi exprim speranța că nu vom rata această fereastră de oportunitate pentru progresul României.”
Intr-o Romanie in UE a anului 2012 nu ar trebui sa va exprimati „speranta”, ar trebui sa existe deja o entitate ( parte a guvernului sau separat ) care sa se ocupe de astfel de strategii si ele sa nu se piarda, realitatea o stiti deja: asemenea strategii ajung, in cel mai bun caz, aruncate intr-un sertar. O asemenea entitate ar fi posibila doar prin depolitizarea aparatului administrativ.
Fara a dori sa pornesc o polemica as avea doua remarci:
@cititor: corect este tobogan si nu topogan.
@dl. Stolojan: Ce inseamna a „treia revolutie industriala”? Sau din dorinta de a folosi concepte deja cunoscute si cu o puternica semnificatie, acestea au fost folosite in mod gresit. Conceput „the three waves” – cele trei revolutii – a fost introdus de catre Alvin Toffler. Aceste revolutii au fost definite in felul urmator: 1. revolutia agrara; 2. revolutia industriala, si 3. revolutia post-industriala sau informationala. Romania oricum a intrat mai tarziu cu 100 de ani in perioada revolutiei industriale. Iar pe cea informationala nici macar nu a inceput-o. Oare d-voastra nu ati fost, intr-o forma sau alta, dupa anii ’90 tot timpul la putere. Ce ati intreprins in aceasta privinta? Sau acum trebuie pus intr-o lumina proasta actualul guvern si atribuite toate sansele pierdute in timpul ultimelor 22 de ani.
Tin sa marturisesc ca nu apartin de niciun partid. Dar gasesc total contra-productiv doar aruncatul cu noroi in adversari si neacceptarea propriilor greseli sau limitari.
1. @ Cititor: nu este de mirare, reprezentantii de frunte ai acestui partid de guvernamant lansau lozinci de genul: Moarte intelectualilor, Noi muncim/nu gandim exact cand in restul lumii se contura conceptul de KBE – Knowledge Based Economy. In versiunea clasica, traducerea ar suna Economie Bazata pe Cunoastere(procesul de ~), dar in varianta PCR/FSN/PSDR/PSD/USL traducerea agreata este Economia Bazata pe Cunostinte (Pile, Cunostinte, Relatii, acronimul PCR).
2. @ Hai sa fim seriosi. In primul rand ca cea de-a treia revolutie industriala incepe cu folosirea calculatorului. Multi folosesc calculatorul in Romania, deci inceputul este bun. Dar daca tot folosesti numele acesta faimos, indraznesc sa iti amintesc ca el spunea ca respectiva a treia revolutie se va apropia de apogeu atunci cand birocratia guvernamentala se va apropia ca eficienta de cea post/industriala, adica manageriatul public va avea aceeasi eficienta – mare – ca si cel privat, al companiilor comerciale. Din pacate peste tot acest criteriu lasa de dorit, pentru ca intervine factorul politic – calculatorul nu favorizeaza un anumit partid, nu fura si nu trimite biletele sefilor cu informatii confidentiale. Nu este vina d-lui Stolojan ca noi suntem in urma fata de altii, ci mai degraba noi toti. Pana la urma, cea de-a treia revolutie – care deja se vede in cazul intreprinderilor comerciale avansate, cum e cazul cu Centrul Renault si altele similare, depinde si de alte lucruri. Unul dintre ele este calitatea actului legislativ, care sa permita un sistem informatic eficient (apropo, nu intamplator nu exista uniformitate a bazelor de date – e chestie politica, asta ar da afara 50% dintre functionarii publici, care scriu pe hartie si vehiculeaza cu viteza melcului date care in format electronic ar calatori cu o treime din viteza luminii). Problema e ca daca ai un sistem prost si il translatezi in format electronic, el va functiona doar mai repede, nu si mai bine, ceea ce inseamna de fapt mult mai rau.
Pai programul e pus in aplicare de mai bine de o luna: sa dam la o parte tot ce ne stanjeneste la furat. Asta se va intampla in Romania pana in 2020.
Dupa ce s-au facut cadouri de neimaginat la diversi „SMECHERI averea tarii ,s-au tocat si s-au amanetat resursele ;s-au distrus pirghiile de actionare a sistemului economico-financiar,s-au falimentat banci ,iar bursa nu-i activa este aberant sa vorbim de strategii .
Romania nu va mai atinge in veci nivelul industrial din 89,ma refer la diversitate .
Azi firmele straine vin si pleaca ,contractele sunt la secret,actionarii dispun de companii ca de buzunarul lor .Romania este si va fi VACA DE MULS CIT VA MAI DA LAPTE,cind va intarca vom fi jalea EUROPEI.
Dupa 22 ani infrastructura la pamint autostrazi „0” ,cai ferate „0”;transport naval „0”; transport aero mediocru.
Din 3,5mil ha irigate in 89 azi mai sunt 70 mii ha,sisteme de irigatii 0,7% din total suprafata arabila !!!,-agricultura performanta ???,p. Fondul forestier O JALE ,rezultatul alunecari de teren ,scaderea debitelor la riurile interioare,secete,furtuni,desertizare.
Finantele ,tot ce s-a furat este in banci straine,banci romanesti decapitalizate ,de unde forta unor INVESTITII ????.
Ca un corolar la toate : am distrus invatamintul superior tehnic ,scolile de maistri ,scolile profesionale ,tinerii au plecat ,populatia a inbatrinit cu cine vom urni aceste investitii.
Distrugerea invatamintului s-a facut intentionat ,acesta nu se reface peste noapte ,profesionistii au plecat ,iar lichelele au umplut sistemul.
Domnule PRIM MINISTRU V-AM CREZUT SI M-AM PACALIT,AZI NU VA MAI CRED,AM RAMAS CU UN GUST AMAR ,nu mai pun de mamaliga pentru povesti.
Dl Stolojan vorbeste despre o alta Romanie, una pe care ne-o dorim cu totii, dar care nu are nici o sansa sa se implineasca curand, asa cum arata clasa politica romaneasca complet paralela cu ceea ce inseamna administrarea performanta a unei tari…
Dimpotriva, distanta dintre Romania si statele dezvoltate se va mari, Romania nu mai are industrie, ceea ce functiuoneaza azi in Romania ca industrie este capital strain exclusiv….
Ramasitele din minerit, aparare, etc, nu sunt nicicum industrii la care sa pui astfel de probleme, dimpotriva pot fi inchise fara rezerve, fac mai multa paguba decat aduc bani….
„De aceea, avem nevoie de un program de dezvoltarea pentru perioada 2013-2020, care să aibă drept țintă strategică, trecerea României în grupa țărilor dezvoltate.” ???!!
„Grupa tarilor dezvoltate” ?! Care-o fi aia la care se gandeste Dl Stolojan ?!
Ca distanta dintre Romania si oricare dintre tarile dezvoltate ale lumii este imensa !!!
Cat priveste politicile publice, atat fosta cat si actuala guvernare arata clar ca habar nu au….
Rapoartele BM din anii trecuti aratau clar ca lipsa expertilor si politizarea excesiva impiedica Romania sa aiba politici publice care sa o aduca in randul tarilor asezate ale lumii….niste habarnisti politruci vremelnici….
Economie? Care economie? Ministerul economiei trebuia desființat după revoluție. Economia ceausita știa sa producă la dumping cu tovarăși pseudo-sclavi, ca sa îndeplinească visul „conducătorului iubit”: plătirea datoriilor acumulate la începutul mandatului. România a moștenit o industrie neperformanta, învechită și exploatata la maxim după motto-ul „merge și asa”. Mai rău, după revoluție industria care se ocupa de „digitalizare” a ajuns pe mana unor ciobani (vezi la Gigi).
Dacă doriți o economie de stat nouă, de ce nu faceți schimbări la vârf, un minister al economiei și tehnologiei, sau dacă doriți investiții, ministerul de business și tehnologie după modele occidentale (ex: Bundesministerium für Wirtschaft und Technologie) … pentru a concura cu economiile moderne.
Ma incumet la un raspuns din propria mea experienta.
Este nevoie de Minister pentru a face politici.
Nu se poate face numai o schimbare la varf, – este nevoie si de o schimbare interna si mai ales de o conceptualizare/imbunatatire a ceea ce se face intr-un minister.
Paradoxal sau nu, problemele cele mai multe nu sunt „la centru”, ci ele sunt in teritoriu, adica la baza. O politica o schimbi, o ajustezi, este adevarat ca influenteaza un mediu larg, dar cei de la baza daca nu dau semne de viata – sunt in letargie sau sunt aproape morti – sau pornesc pe contra-sens si nimic nu ii opreste, ce faci?
Este o problema aici, Dvs. aveti o solutie?
Bine venit articolul – doar se va discuta la urmatoarea sedinta de Consiliu European si despre ceea ce urmeaza in perioada 2014- 2020.
Nu am vazut dezbateri pe aceasta tema, desi, intr-adevar ar trebuie sa ne grabim pentru a definitiva, de comun acord, un program de dezvoltare pentru 2014-2020 pana in prima parte a anului 2013.
Nu stiu daca as imparti propunerea de program in functie de ciclul electoral. Mai bine, gandit unitar, agreat unitar si propus un termen intermediar, undeva la jumatatea perioadei, pentru reajustare in functie de realizarile din prima perioada.
Ne-am obisnuit sa avem stabilitate guvernamentala, dar daca nu o sa mai fie asa in perioada imediat urmatoare sau pe termen mediu?
Credeti ca USL-ul se va aseza la aceeasi masa cu PDL sa discute despre programul de dezvoltare?
Poate ar fi mai bine ca aceasta discutie sa fie purtata strict intre specialisti si apoi lansata in mediul politic.
Cred ca actuala conjunctura nu ne ofera prea multe alternative, ca avem numeroase limitari ce tin de capacitatile/resursele interne, ca societatea este extrem de fragmentata ceea ce este normal cand parcurgi un proces de reasezare. De aceea vocea specialistilor ar putea aduce mai repede o propunere omogena pentru a fi apoi discutata politic…
Sustin ideea domnului Stolojan ca este nevoie de trecerea la o noua economie si ca ar fi bine sa nu mai fie lasata strategia de dezvoltarea numai in grija companiilor multinationale. Exista un interes national si cred ca nu strica daca este definit si urmarit. Poate acesta sa fie primul pas spre un nou program.
Dezvoltarea transportului continua sa fie o prioritate.
Parteneriatul public privat este prea putin dezvoltat, poate deloc, si este un element ar putea sa fie luat in calcul in programul de investitii.
De acord cu acordarea de stimulente exportatorilor.
Ok, sa ne propunem hotarat sa ne apropiem de cei dezvoltati.
As vrea sa cred ca este ceva mai mult in economia din RO decat agricultura …
As vrea sa stiu ca resursele interne sunt corect valorificate si utilizate.
As vrea sa cred ca se pot crea/aplica solutii fiabile de crestere economice la scara comunitatilor (mai mari sau mai mici) si acestea sa fie functionale cu investitii relative modeste,dar operationale.
As vrea sa cred ca orasele se vor dezvolta armonios si ca primarii vor putea stabili corect prioritatile lor locale si ca vor putea sa isi gospodareasca urbea fara sa arunce banii publici pe prima fereastra deschisa…
As vrea sa cred ca mediul privat – ala mic si mijlociu – incepe cu adevarat sa se miste fara sa fie stingherit de masuri haotice fiscale sau birocratice.
Sa fie politici publice – dar sa le stim si noi care sunt acelea…
Dar se va putea urni caruta impiedicata din economia romaneasca?
Este nevoie de program, este nevoie de stabilitate politica, este nevoie de oameni maturi, credibili, este nevoie de crearea unui spirit de relansare economica…
Oare se vor gasi toate acestea in RO ,in timp util?
Cu speranta, numai bine!
referitor la a trei revolutie industriala.
este un concept prezentat de revista The Economist, dar poate fi regasit si in articole recente din Financial Times (Future factories 11 iunie 2011; Nimble, niche and networked 13 iunie 2012).
In principiu, prima revolutie industriala este legata de introducerea masinilor in prelucrare lanii si a bumbacului in Anglia, precu si a fortei aburului; a doua revolutie industriala este marcata de trecerea la productia de masa a automobilelor (Ford, inceputul secolului trecut); iar a treia revolutie industriala este data de digitalizarea industriei prelucratoare care permite unor firme, relativ mici, sa se afirme global in zone nisa ale unor noi tehnologii (de exemplu executia de piese personalizate prin tehnologia de tiparire 3D). Romania cu multe inventii premiate ar putea avea un nou viitor in cadrul celei de a treia revolutii industriale.
Una din lectiile crizei actuale a fost ca tarile cu o baza industriala au rezistat mai bine.
Nu intamplator, discursurile publice din Anglia , Franta fac referire la aceasta etapa noua si la posibilitaea ca prin re industrializare sa se raspunda la problema lipsei de locuri de munca. A treia revolutie industriala permite reducerea ponderii costului fortei de munca in valoarea porduselor sau a serviciilor create si p rin urmare recastigarea bataliei pentru competitivitate in industrie in competitia cu China si alte tari emergente.