Home » Analize »Economie »Financiar »Macro »Opinie » Citesti:

Trei capcane pentru cresterea economica

Daniel Daianu mai 21, 2013 Analize, Economie, Financiar, Macro, Opinie
8 comentarii 807 Vizualizari

Se inmulteste numarul celor care isi dau seama ca revenirea la rate de crestere economica a PIB-ului de peste 5% in tarile nou intrate in UE este foarte greu de realizat. Mai ales ca ar fi vorba de crestere economica durabila, care sa nu creeze tensiuni mari prin aparitia de dezechilibre interne si externe dificil de gestionat. Unii folosesc titluri bombastice pentru a atrage atentia asupra provocarii majore. Altii, transmit mesaje mai analitic. Una peste alta, o constatare se impune: credinta ca modelul de crestere din deceniul trecut a fost optim este in discutie. Cel putin pentru faptul ca a creat vulnerabilitati majore prin dependenta excesiva de banci straine si capital de import. Exista doua maniere de a judeca modelul de crestere.

Unii, desi recunosc probleme in prezent, considera ca modelul a asigurat convergenta substantiala si ca atare a fost de succes. Se noteaza totodata ca el corespunde preceptelor traditionale de manual cu “downhill capital flows” (capital ce vine de unde este relativ abundent); este ce sustine si un studiu recent al Bancii Mondiale, pe care l-am mai evocat (Indermit Gill si Martin Raise, “Restoring the luster of the European economic model”, 2012).  Un articol  cu aceeasi tema tema , “Poate deveni Romania o natiune bogata?” are Birgit Niessner in ZF in 16 aprilie 2013. Analiza ei este in larga masura in consonanta cu mesajul studiului Bancii Mondiale, care remarca convergenta din ultimul deceniu intre NMSs si tari bogate din UE.

Astfel, pentru Romania venitul mediu/loc a trecut de la 23% la 42% din media UE in deceniul trecut. Cifra a dat inapoit din 2009, dar progresul ia ochiul. Insa una este sa constati o crestere a coeficientului mentionat (calculat la pritatea puterii de cumparare) in perioada respectiva si altceva sa judeci natura modelului de crestere (ca ar fi fost optim). Intrucat, desi importul de capital era necesar in conditiile in care rata de economisire interna era relativ scazuta si cand era nevoie acuta de transfer de know-how (care se face prin bunuri de capital ce incorporeaza tehnologii inalte si prin expertiza manageriala ce trebuie platita) nu este evident ca modelul practicat nu avea alternativa mai buna. Aici se face greseala, in opinia mea, de a nu distinge intre rezultate pe o perioada de timp si trasaturi structurale ale unui model dre crestere ce creeza vulnerabilitati –inclusiv in lumina istoriei economice moderne

.

  • Prima capcana: cvasi-stagnarea economica in cea mai mare parte din UE, pentru o perioada substantiala de timp

Unde ma intalnesc cu Birgit Niessner&Co este in constatarea ca ce a fost a fost; ca situatia s-a modificat, ca nu este suficient sa te bizui pe costuri inferioare ale fortei de munca  –costul orar al muncii in Romania este de cca 15% din media UE in timp ce productivitatea muncii ar fi de cca 38%. Deoarece competitivitatea unei tari depinde de infrastructura, de eficienta combinarii tuturor factorilor de productie. Iar aici avem un deficit mare, desi unele progrese au avut loc. Nu impartasesc teza ca ca modelul practicat a fost optim. Dar este de salutat faptul ca se sustine nevoia regandirii modelui de crestere economica..

In opinia mea sunt trei mari capcane pentru cresterea economica in anii ce vin. Prima este legata de ceea ce se profileaza drept cvasi-stagnare economica in zona euro, in cea mai mare parte din UE, pentru o perioada substantiala de timp (ce are la origine si procesul de dezintermediere financiara si slaba propulsie interna). Creditarea va fi mai firava si mai scumpa. Deficitul de crestere in UE va afecta in mod inerent exporturile noastre, desi ponderea Romaniei in schimburile din interiorul Uniunii este mica, ceea ce ar atenua din impact. Oricum, aici gasim un motiv esential pentru a practica o diplomatie economica agresiva, pentru a diversifica relatii economice cu tari din afara UE.

  • A doua capcana: “middle level income trap” (capcana venitului mediu/locuitor)

O a doua capcana este legata de ceea ce in literatura de specialitate este numita “middle level income trap” (capcana venitului mediu/loc). Aceasta ar fi situatia unor economii in care capitalul uman si cel fizic nu este suficient de performant pentru a concura cu cel din tarile avansate, in pofida unor costuri ale muncii mai mici. In acelasi timp ele suporta o competitie acerba din partea unor economii care vin puternic din urma prin asimilarea intensa de tehnologii avansate si care beneficiza de costuri ale fortei de  munca ce le creeaza avantaje competitive.

Ce realizeaza tari din Asia, mai ales si unele din America Latina are de ce sa produca ingrijorari celor mai multe tari din Europa centrala si de rasarit. Ai zice ca daca piata unica din UE functioneaza bine si remunerarea factorilor de productie s-ar egaliza (in termeni relativi) nu ar trebui sa existe griji. Deoarece, ce ar conta , in ultima instanta, ar fi balanta externa a UE (a zonei euro) in anasmblu fata de restul lumii si continuarea convergentei economice in UE. Dar aceasta viziune este una irealista, dovedita si de criza zonei euro, de fracturi intre grururi de tari. Chiar piata unica se confrunta cu imperfectiuni si esecuri (market failures), ce se concretizeaza in asimetrii flagrante.

Aceasta capcana se poate simti (opera) si la 9000 usd venit mediu/loc, si la 12000 usd, sau la 14ooo usd. Pragurile, in opinia mea sunt arbitrare, mai ales cand distributia avantajelor comparative se modifica atat de repede in spatiul global. Cei ce recomanda mai multa inovatie in NMSs, care sa le faca competitive in concurenta globala au dreptate; adica economiile lor sa capete mai mult drive antrprenorial, sa fie mai “schumpeteriene”  as adauga eu. Dar este simplu de zis asa ceva si mult mai greu de realizat. Procesul inovarii economice, al productiei de tradables care sa creasca calitativ in mod sistemtiac, deci nu simplu la remorca economiilor avansate din UE, reclama politici publice, inclusiv politici industriale si bugetare (fiscale), care sa privilegieze sectoare cu potential de crestere, politici de curs de schimb care sa stimuleze productia de tradables prin netolerarea aprecierii reale a monedei locale, un proces de educatie competitiv, existenta unor grupuri industriale autohtone puternice –care sa genereze inovatie.

Cei care afirma ca politicile publice nu au un rol in alocarea resurselor nu inteleg ca dupa o asemenea logica Coreea de Sud si alte tari din Asia ar fi produs si exportat, in principal, pantofi de tenis, creioane si orez si acum…. (nota bene: investitiile Renault si Ford in Romania nu au pornit de la zero, ci au valorificat priceperea capitalului uman existent in acest domeniu la noi –este o morala aici!).

  • A treia capcana: incapacitatea de a mari rata economisirii interne, de a mobiliza resurse (rezerve) interne

In fine, o a treia capcana, ar fi incapacitatea de a mari rata economisirii interne, de a mobiliza resurse (rezerve) interne. Nu exista succes economic (la nivelul unei tari) pe plan mondial care sa nu fi avut la baza eforturi interne orientate strategic, inclusiv temeiul economisirii interne. Intr-o lume in care importul de capital este mult ingreunat, economisirea interna are un rol important de jucat. Romania are de mobilizat resurse interne (ce sunt semnificative, daca ne gandim la ineficienta, risipa), are de marit rata de economisire interna, are de crescut puternic absorbtia de fonduri europene. Dar toate aceste deziderate trebuie sa se incadreze intr-o noua abordare, intr-un alt model de crestere economica. Import de capital este necesar ca si de knowhow si trebuie sa reusim sa atragem investitii majore  Dar trebuie sa fim mai stapani pe politicile ce ghideaza economia. Aceasta este o lectie a crizei actuale. Fie Romania in UE, inca se poate face diferenta intre a fi un hinterland, la remorca economiilor care au vigoare (daca vor avea si in viitor…) si o economie emergenta care are si forte motrice interne, care poate mobiliza si folosi resurse pe baza unei strategii ce stabileste tinte si care reuseste sa dezvolte avantaje competitive in mod constant.. Este sensul unui alt text in care spuneam ca dezvoltarea economica inseamna sa folosesti si sa invingi fortele pietelor.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "8 comments" on this Article:

  1. Cristian spune:

    Chiar credeti ca mai aveti credibilitate, nu atat ca ati fost umilit de escrocul sima, cat mai ales ca girati -intocmai cum ati girat pe timpuri mega-escrocheria securistica fni – actiunile ori mai bine zis inactiunea guvernului anti-reforma actual ? Gata , domnule profesor, din ce in ce ce mai putini oameni sant dispusi sa va asculte teoriile pompoase, stim ca aveti sprijinul domnului profesor Solomon Marcus, dar degeaba…

    • Cetatean spune:

      Cred ca ar fi mai util pentru cititori daca ati combate cu argumente economice ideile exprimate de dl. Daianu si nu cu argumente specifice tabloidelor.

  2. iosiP spune:

    Doriti economisire interna in conditiile in care depunatorii raspund solidar cu bancile fata de prostiile acestora?

    E bine ca visati, poate aveti cosmarul unui “bank rush” si prabusirea aferenta a intregii economii… stiti cat de repede v-ar trezi?

  3. Xan spune:

    Ati putea sa explicati totusi de ce e rau sa exporti pantofi de tenis cata vreme asta aduce profit mai mare ca orice altceva? Daca exportul de telefoane ar aduce profit mai mare, capitalul s-ar indrepta in mod natural inspre telefoane fara sa fie nevoie de indrumare fortata.

    Ati putea sa detaliati in exemplul Coreei de Sud anume care politici publice au fost cauza principala a dezvoltarii economice a tarii? Din putinele mele cunostinte despre subiect, au avut o importanta foarte mare spiritul antreprenorial foarte puternic al fondatorului Samsung, cat si conjunctura istorica prin care el a facut avere cu firma de camioane in timpul razboiului coreean. Dupa razboi Lee Byung si-a folosit talentul in afaceri si averea si s-a lansat in afaceri cu textile, masini, asigurari, finante, electrocasnice, electronice, constructii navale etc, deci nici vorba de beeficiul unei subventii publice pentru un domeniu anume.

    • eu****** spune:

      Stiti prea putine despre Coreea de Sud si cum au reusit ceea ce au reusit.

      Exemple de reusita ale firmelor coreene in Ro exista.

      Pot sa va spun ca in Ro au avut o agentie de promovare Kotra. Periodic prezentau firme din Coreea de Sud care erau interesate sa comercializeze mai mult, dar si sa isi extinda productia in Europa, respectiv RO. Erau interesati de achizitii mari, in domenii legate de industria constructoare de masini, iar coreenii sunt extrem de muncitori, ca si japonezii, si nu se temeau sa foloseasca toate mijloacele posibile pentru a isi atinge scopurile, daca afacerea ii interesa.

      Au avut grija si de sectorul lor financiar – bani pentru firmele coreene cu finantare coreeana.

      Cum crediti ca a fost posibila preluarea companiei care producea Oltcit de catre Daewoo?
      Masinile Daewoo sunt inca in circulatie – raport relativ bun calitate-pret – desi acum fabrica a inceput sa produca altceva, dupa preluarea de catre Ford.

      Un amalgan interesant in Koreea de Sud – intre ceva japonez, american si spirit national.

      Avem ce invata de la coreeni – viceversa nu stiu daca este valabila!

  4. Stimate,
    d-le Cristian,
    1.Din neant, din ,,iarba verde”, reveniti, mereu, inca si inca odata, pe orice portal, nu stiu de unde – poluind suparator, un spatiu economic, pe care nu au ce cauta cei care nu au legatura cu subiectul articolului…
    Daca ati comenta pe tema articolului, totul ar fi in regula, dar nu stiu ce suparare aveti – v-a picat la vreun examen, v-a luat locul undeva d-l prof. Daianu,incit il urmariti pretutindeni, de ani de zile(sub diverse nume) – cu o inversunare, demna de o cauza mai buna!
    2.Oricine joaca la bursa, poate fi ,,umilit” de un broker, fiindca-i vorba de un joc de mare risc. Trebuie sa ai curaj, nu gluma sa joci/dai banii tai, pe ,,mina” altuia.Iar cine joaca, poate sa cistige si la fel de firesc, poate sa si piarda!
    3.Prof. Daianu are cea mai avansata viziune in problematica ,,dezvoltarii economice accelerate, de ajungere din urma a tarilor dezvoltate”, dumnealui sintetizind intr-o lucrare fundamentala (pentru viitoarea ,,stiinta a dezvoltarii economice”), multe din componentele dezvoltarii economice, care puse ,,cap la cap”, ,,compun” ceva de care are mare nevoie Romania:un “program de dezvoltare economica” rapida a tarii.
    4.Articolul de fata, inventariaza principalele componente economice si financiare care ar putea sustine dezvoltarea economica, aflate insa (din cauzele enumerate), in ,,profunda suferinta”,fiind incapabile sa sustina (actualmente) dezvoltarea noastra economica.
    5.Ce antireforma poate sustine o persoana care nu are o functie de decizie in Guvern, ci una onorifica de consultant – in domeniul in care d-l Daianu detine o buna expertiza?
    Antireforma de care vorbiti, se datoreaza intentiei/dorintei lui Ponta de a asigura locuri de munca(un milion in legislatura sa), prin cresterea economica propusa in campania electorala, de 3-4 la suta pe an.
    In lipsa unui ,,proiect/program national de dezvoltare economica si industriala”, care sa cuprinda amanuntit,toti pasii politici, organizatorici, administrativi, institutionali, legislativi, etc.ai unui proces de dezvoltare economica rapida – Premierul nu putea sa cuprinda acest lucru, in programul de guvernare. O ,,autodezvoltare” (o dezvoltare de la ,,sine”), nu se poate produce in economie la un indice de 3-4 la suta pe an – dezvoltarea fiind rezultatul numai si numai, a unui proiect/program national.In lipsa lui, dezvoltarea ramine dependenta de factorii evidentiati in articol si evaluati ca fara nici un aport la dezvoltare pe termen scurt; 1-2 ani.
    Nu-i vorba de nici o anti-reforma, ci de un fapt economic normal : daca nu ai proiectul pentru cresterea economica planificata/vizata, nu poti creste/reveni la salariile si pensiile taiate, decit majorind IMPOZITELE! Cu ce a contribuit sau determinat prof. Daianu aceasta evolutie, ramine un mister dezvaluit doar dvs., in care eu nu pot sa cred.
    (Daca ati fi trecut macar pe linga sediul ASE, chiar fara sa fi studiat domeniul economic, poate ca ati vedea lucrurile in realitatea lor, diferita de cea din imaginatia dvs.)
    6.Lasind la o parte, interventia (impotriva poluatorilor), realitatea impedimentelor contra cresterii economice a Romanei exista si este insurmontabila in aceasta ,,ecuatie” analitica. Rezolvarea situatiei devine posibila prin alt tip/model de dezvoltare economica, bazat pe aducerea competitivitatii economice nationale, la indicii din tarile dezvoltate.Odata ce Romania va evolua de la actualul indice negativ de competitivitate, 74, catre cei intre 1-10 din tarile dezvoltate, resursele dezvoltarii devin altele, iar dependenta fata de starea UE sau de ,,economisirea interna” (redusa) se diminueaza, pe masura ce capitalul strain patrunde masiv in economia romaneasca, adusa la ,,normalitate”.
    Programul de dezvoltare economica, are functia de a imbunatati radical caltatea si performanta generala a resursei umane a tarii, asigurind succes si rentabilitate investitiilor straine.
    Dar asta-i, cu totul alta poveste…

  5. eu****** spune:

    Da, consider ca modelul european este depasit – dar se pare ca UE vede altfel inca si poate de aici anumite frictiuni chiar in interiorul UE. Este poate bine de pregatit un nou model de dezvoltare economica si acesta sa fie agreat de cat mai multe tari – un drum lung cred, dar poate necesar si util…

    Ce face UE cu Germania care mereu zice Nyet? Nici Papa nu a miscat-o pe dna Merkel – asta asa ca sa am un motiv sa ma iau de cea mai puternica doamna! Modelul cu 2 sau 3 viteze nu cred ca merge intr-o piata deschisa – parerea mea!

    Da, spiritul antreprenorial poate aduce schimbari importante in economie, dar aici vad doua probleme: a/ ce te faci acolo unde nu este pentru ca nici Dumnezeu nu il cere in acel loc b/ trebuie sprijinit financiar. Exista multe riscuri asociate micilor afaceri nou create si atunci m-as intreba cine le suporta/sprijina? Bancile nu par interesate – inca mai viseaza la afaceri mari, stabile, pe termen lung…Atunci cine? M-as risca la o vorba, dar prudenta imi spune sa ma abtin, deocamdata.

    La ultimul punct poate o sa aveti cea mai mare surpriza – romanul a inteles ce inseamna rezerva pentru vremurile de criza si au inceput sa o creasca. se vede si din evolutia economiilor depuse in banci. Sper ca nu gresesc…

    In ceea ce priveste fondurile europene – romanul s-a nascut poet, pana si in finantarile acestea, si, mai grav, rapid a deprins obiceiurile nu prea bune si de la alti parteneri europeni, asa ca il rog pe domnul Daianu, si pe alti optimisti, nu mai aiba speranta ca aceste finantari vor schimba cu mult status-ul RO, este numai o vaca buna de muls acuma, folosita mai mult ca pe o oportunitate, fara sa fie dorita/capabila sustinerea proiectelor finantate pe termen lung.Pentru exemplificare luati multimea de proiecte SAPARD scoate la vanzare sau inchise…

    Ce am avut si ce am pierdut cu aceste finantari europene?
    Mai bine am avem un sistem bancar care sa permita finantari flexibile decat mirabolantele proiecte europene…Si cand va veni vremea post=evaluarii sa nu spuneti de ce RO va rambursa banii prost folositi – o sa planga unii cu lacrimi de crocodil – so what?

    By the way – cum este cu rambursarile POS-DRU catre UE?
    Ce liniste domnule, zau nu este semn bun!

  6. ista spune:

    Domnule Daianu,
    Sunteti rupt de realitate ca de altfel toti politicienii din aceasta tara care de fapt isi vad de interesul personal si nu de interesul general al natiei nostre. Ne mintim si ne exploatam reciproc.
    Am pierdut sensul si respectul pentru a fi Roman. Ne denigram, nu mai stim despre originile noastre, alergam dupa bani sau euro pentru o bunastare falsa. Nu ne vorbiti despre bunastare,
    Va propun o simpla problema daca o puteti rezolva. PIB-ul este de -10% iar romanul are 2000 Euro salariul iar orbul care conduce masina este la arest si nu mai primeste beneficii necuvenite.
    ce solutii gasiti?



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Daniel Daianu


Daniel Daianu

Ministru al finanţelor între 1997-1998, profesor universitar la Departamentul de Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană din cadrul SNSPA, membru corespondent al Academ... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)