Home » Educatie »Opinie » Citesti:

Ce se intampla cu scoala, oameni buni?

Gratian Mihailescu martie 7, 2014 Educatie, Opinie
52 comentarii 3,657 Vizualizari

Cat de ipocriti putem fi ca natiune? In fiecare an apar la TV perlele de la bac sau examenul de capacitate! Mi se pare o mare prostie si o mare mizerie acest lucru, pentru  ca practic radem de viitorul nostru! E o atitudine care ne defineste ca natiune! Ma enerveaza chestia asta!

In viata mea n-am fost un tocilar. Nu am putut sa tocesc, desi m-am chinuit de multe ori. Si am avut parte de multe examene pana acum! Si probabil o sa mai am. La unele dintre ele am preferat sa copiez. Da, am copiat la liceu si am plagiat la faculta. Asa am fost obisnuit, asa am vazut la colegii mei, asa facea toata lumea. Si eu eram unu din aia mai sarguinciosi, care dintr-o anumita etica morala, nu o facea asa de des. Nu am respectat aproape niciodata: nici materia  care imi era turnata pe gat, nici profesorul care o facea. Probabil de aia am ramas repetent intr-a 9-a!

Cand gaseam insa profesori sinceri, care puneau pasiune, care iti explicau intr-un mod creativ si non-conformist, care nu respectau curricula sau incercau sa se apropie destul de putin de ea, ma implicam total, eram ochi si urechi. Alti profesori se impuneau prin stil, prin vorba, prin atitudine si nu indrazneai sa iesi din vorba lor, pentru ca ii respectai, pentru ca erau buni si aveau staif. Altii, ca sa nu zic majoritatea, urmareau clar sa treaca cat mai repede ora. Tin minte ca prin liceu aveam o profa, care ma enerva ca la fiecare ora de limba si literature romana, lua cartea si citea ce scria acolo despre opera lu’ X sau Y. Adica, nu intelegeam, de ce sa mai scriu odata in caiet, ce puteam citi din carte? Si a continuat ani buni asa…La un moment dat am intrebat-o: De ce face asta? Nu mai stiu ce mi-a raspuns, dar cert e ca m-am luat in gura cu ea si i-am zis: D-voastra ati ajuns profa de romana pentru ca sotul dumneavoastra e inspector scolar. Ghiciti care a fost nota la urmatoarea teza la romana? 1. Ma gandesc ca sunt putini care se pot lauda cu nota 1 in teza.

Pentru bac am invatat calumea si am reusit sa ma clasez printre primii, insa am ajuns la faculta unde sistemul era asemanator. Ma astup cand aud nostalgicii “pe vremea noastra, era altcumva”. Era identic, doar ca acum accesul la informatie, democratia prost inteleasa si sistemul de valori promovat de societate e altul. Dar de ce sistemul de valori e altul, oare societatea actuala, nu e cladita pe spatele alora care au teminat atunci bacul?

Acum, realizez ca o intreaga societate s-a cladit asa. Unii s-au facut ca predau, altii ca invata. Generatii intregi au mimat asta. Si ai ajuns in campul muncii, unde ai incercat sa mimezi cat mai bine, pana la pensie. Si atunci am ajuns unde am ajuns:  o tara de mimi, care nu a produs aproape nimic!

Da! Nu pune nimeni pret pe scoala. Pentru ca ea te pregateste pentru nimic. Termini, si te trezesti matur, fara nici o experienta. Nu te ia nimeni, niciunde. Trebuie sa cunosti pe cineva sau sa dai o spaga. Altfel, nu se intampla nimic. Si atunci, de ce sa iti bati capu la scoala? Oricum, taica-tu sau maica-ta trebuia/trebuie sa te rezolve dupa ce terminai/termini, cu o pila, o spaguta acolo unde trebuie! Generatii intregi nu au respectat scoala si profesorii, iar sistemul era si este  construit sa nu fie productiv si din pacate e la fel si in continuare!  Textele lui Mihai Maci “Cum produce scoala tampiti” si “De ce produce scoala tampiti” sunt edificatoare. Este o relatie in dublu sens. Si atunci de ce ne miram ca apar perlele respective la examenele de capacitate sau la bac? In fiecare an televiziunile se distreaza si amuza de incapacitatea sistemului de invatamant, publicand perlele elevilor, la capacitate, la bac. De ce? Nu e haios deloc!  Radem in loc sa construim, facem misto in loc sa reformam!

Peste sistemul actual de invatamant, adaugam un pic de Capatos, un pic de Acces Direct, amestecam cu personaje gen Bianca si Bote si iasa societatea in care traim, fin zugravita de antologia manelelor realizata de Vintila Mihailescu in Dilema Veche.

Asadar, ce facem cu scoala, oameni buni?

PS: O propunere pentru viitorul sitstemului educational este facuta de Sir Ken Robinson, pe platforma TED. Urmariti un clip ajuns la peste 25 de milioane de vizualizari:

http://www.ted.com/talks/ken_robinson_says_schools_kill_creativity?

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "52 comments" on this Article:

  1. dan spune:

    1. 50% din bugetul învățământului este cheltuit pe birocrația din minister. Ce ar fi ca părinții să primească toată suma și să se organizeze singuri?

    2. Învățământul online:
    http://www.youtube.com/watch?v=gM95HHI4gLk

    http://www.ted.com/talks/anant_agarwal_why_massively_open_online_courses_still_matter.html

    • marius spune:

      daca 50% din bugetul invatamantului va fi dat parintilor, 75% din bani vor fi cheltuiti pe bautura si pe cale de consecinta vom avea circa 75% analfabeti!

  2. Ciprian spune:

    Eu nu as recunoaste un plagiat.

    Am citit ieri o stire despre un copil din Anglia, o fata de vreo 10 ani, care a avut la scoala o tema de genul “fara televizor o luna”. A luat lucrurile in serios si a inlocuit tv si jocurile pe calculator cu cititul cartilor si astfel in vreo 7 luni de acum a ajuns la 360 de carti citite. Dar interesant e ce a afirmat “Este mult mai bine să citesc decât să mă uit la televizor. Simt că universul din capul meu se măreşte”.
    Deci se poate spune ca invatamantul din ziua de azi micsoreaza “universul din capul copiilor”…

  3. noba spune:

    Este trist, intr-adevar.
    Citind elementele de biografie era sa ma apuce sughitul. Iar ca fost profesor al domnului Maci va intreb totusi de ce ati copiat, de ce ati plagiat? Va intreb nu pentru ca sa va incurc, ci ca sa va spun ca excelenta intotdeauna dar intodteauna, oriunde si oricand, retineti va rog, se cladeste impotriva mediocritatii si a imposturii.
    Sistemul scolar este in colaps, e clar acest lucru. Dar solutii exista. Intotdeauna exista.
    Iar primul pas al reformei a inceput cand Dumneavoastra ati hotarat sa nu mai copiati si sa nu dati doi bani pe copiatori si plagiatori indiferent cine ar fi ei.
    Dar ati hotarat?

    • Cornelia Neagu spune:

      Domnule autor Gratian Mihaileanu,

      Articolul dumneavoastra se adreseaza celor care la scoala, in ultima banca, s-au jucat cu prastia in timpul orelor si care, mai tarziu, incompetenti, dau vina pe altcineva pentru nereusita lor in viata.

      E bine ca nu ati fost tocilar in scoala, adica nu ati invatat mecanic, pe de rost, fara sa ganditi.
      Ce nu e bine (si asta se vede din ceea ce scrieti) este ca nu v-ati straduit sa intelegeti notiunile, sa va insusiti modul de a le folosi in rationamente corecte, logice, motiv pentru care ati fost nevoit sa copiati , sa plagiati.
      Va ascundeti sub afirmatia ca “asa facea toata lumea”, afirmatie care este o mare minciuna. Cunosc multe persoane care nu au copiat, ci au muncit ca sa castige deprinderea de a gandi, pentru a putea rezolva situatii noi si care au reusit in viata.

      Nu mai comentez lauda dumneavoastra ca nu ati respectat profesori.

      Sigur ca scoala produce si tampiti, sunt printre noi, ii putem vedea zilnic. Dar nu ei trebuie sa fie reperele.

      • Anonim spune:

        Catre doamna Cornelia Neagu: Mi se pare total nepotrivit ceea ce afirmati din mai multe puncte de vedere pe care le voi enumera
        1)Presupunerea ca autorul articolului “in ultima banca, s-au jucat cu prastia in timpul orelor” nu are nici un fond real. Nu aveti cum sa va dati seama din cadrul articolului si ma indoiesc ca ati cautat amanunte despre aceasta persoana.
        2)In scoli CHIAR se invata multe chestii inutile, pe care nu le folosesti toata viata. Ganditi-va la materile la care va amintiti ce anume invatati. Daca acestea nu fac parte din domeniul in care lucrati enumerati-mi elemente care v-au folosit in viitor
        3)Afirmatia dumneavoastra conform careia elevii nu isi insusesc ceea ce li se preda, explicati-mi va rog cum ai putea intelege o materie despre care daca ai o intrebare profesorul iti zice ca esti lipsit de bun simt.Puteti observa in cadrul articolului un caz asemanator
        4)Respectarea tuturor profesorilor, aici voi fi mai dur, este o tampenie absoluta. Exista o vorba care zice:Respecta si vei fi respectat.Personal, mi s-a intamplat sa fiu insultat pe fata de catre directorul liceului la care am invatat pentru ca in prima ora cu el nu stiam cum il cheama. De asemenea exista profesori care se cred Dumnezeu in fata elevilor din motive pe care nu pot sa le inteleg
        Lista poate continua dar consider ca nu mai este necesar

      • Chiar eu spune:

        Din nefericire sunt mai de graba de acord cu domnul Mihailescu. As vrea insa ma ma opresc la chestiunea cu copiatul si plagiatul. Spuneti:
        “Ce nu e bine (si asta se vede din ceea ce scrieti) este ca nu v-ati straduit sa intelegeti notiunile, sa va insusiti modul de a le folosi in rationamente corecte, logice, motiv pentru care ati fost nevoit sa copiati , sa plagiati.
        Va ascundeti sub afirmatia ca “asa facea toata lumea”, afirmatie care este o mare minciuna. Cunosc multe persoane care nu au copiat, ci au muncit ca sa castige deprinderea de a gandi, pentru a putea rezolva situatii noi si care au reusit in viata.”

        Si eu conosc persoane care nu au copiat, sau nu au copiat mult, ca multora li se mai sufla… si asta tot copiat este. Cat despre “plagiat” era foarte intalnit. Va aduc minte numai modelul de invatare aplicat la desciplinele umaniste: memorare si iarasi memorare. Pentru admiterea la liceu faceam meditatii pentru memorarea comentariilor (si gramatica). La teste, teze si concursul de admitere in liceu, cu cat reproduceai (plagiai) cuvant cu cuvant ceea ce invatasei, cu atat mai bine… de aceea ne obligau profesorii sa invatam cuvant cu cuvant. Asta nu e tot plagiat?

  4. it_s__not_news spune:

    “La unele dintre ele am preferat sa copiez. Da, am copiat la liceu si am plagiat la faculta.”

    Eh, asta e diferenta. Eu nu.

    Si cred ca e ok sa ridem de prostie. In genere, se ride de prostie cam de cind e omul pe pamint.

    Cit despre televizor (pe care-l deschid destul de rar) eu as institui “taxa pe vulgaritate”. Vrei sa te uiti la OTV? No problem, dar dai 10 EUR pe luna, iar banii astia se duc in programe de cultura, de sustinere a valorilor, etc.

  5. om normal spune:

    That is why I love contributors.ro
    De 10 zile ma educ aici.
    Multumesc

  6. Constantin Balasoiu Constantin Balasoiu spune:

    Pai, nu e prea clar ce vreti dvs sa faceti cu ea, ce stim e doar ca nu va convine. I-ati lasat, nu stiu, pe d-nii Maci si Robinson sa vorbeasca ptr dvs. Poate ca nu e totul pierdut ptr ea daca mai lasa si repetenti. :)
    Cineva v-ar putea reprosa c-ati scris doar ca sa va aflati in treaba
    Toate cele bune
    :)

  7. pragmatic-la-extrem spune:

    cert este ca in clasa zero in2014 s-au inscris cam 100 000 copii, asa ca BAC de peste 18 ani va avea SUB 100 000 candidati. Populatia scolara scade [indiferenr de zbieretele grasanilor botezati sefi sindicali], asa ca stimulentul selectiei AR TREBUI sa existe.
    Pana nu vom accepta principiul ANTI-MARXIST “mai putin si mai bun” nu avem solutie NICI pentru scoala.

  8. Ela spune:

    “Cat de ipocriti putem fi ca natiune?” – Nu stiu daca putem vorbi de ipocrizie in acest caz…!?
    Aceasta atitudine are ca definitie* “disimularea adevaratei personalitati prin exprimarea de opinii,sentimente sau virtuti de care nu dispunem…”,ca sa parem altfel decat suntem,or,mie mi se pare ca lumea se amuza SINCER cu diversele “perle” produse,paradoxal(!),de propiile odrasle!
    Ca asta calificati ca fiind “o mare prostie si o mare mizerie”,in contextul in care se rade cu lacrimi de perspectiva CLARA a unei catastrofe nationale anuntate,sunt perfect de acord cu dvs,dle G.Mihailescu!
    La intrebarea “ce se intampla cu scoala romaneasca?”,raspunsul meu nu este prea ezitant :se naruie,ca intreaga societate,de altfel…
    In articolul dvs ne impartasiti cateva din motivele de revolta legitima pe care le aveti,si care implica o solutie absolut evidenta :urgenta reformarii invatamantului!
    Iar suntem de acord!Intrebarea mea este :CINE sa reformeze si dupa ce principii…?
    Realizez pesimismul de care dau dovada,si va asigur ca nu este starea de spirit pe care o agreez cel mai mult,mi se pare insa ca tema este imposibil(!) de rezolvat,deoarece ea pare ca depaseste competentele actualilor decidenti in materie de invatamant…!?Or,cea mai eficienta pedagogie este si va ramane:exemplul dat!!!Acesta constituind baza oricarei educatii,mi se pare clar ca,atata timp cat aroganta,incultura,lipsa de respect si rasturnarea scarii valorilor sunt la putere,nimic nu se va schimba!E complicat sa cladesti o casa solida pe o fundatie fisurata si carpita periodic,trebuie sa o razi complet si sa o reincepi de la prima piatra…!?
    Mai bine un sfarsit dureros,decat o durere fara sfarsit…

    *:definitia este din Larousse,deoarece la DEX imi este imposibil sa ma mai refer fara sa ma enervez,datorita explicatiilor deseori(!) eronate si mereu(!) incomplete,ale cuvintelor importate,ca “ipocrizie”,de ex!!!

  9. Despera spune:

    Felicitari pt articol! Sincer si dezinhibat. Cred ca raspunsul la intrebarea dvs. este clar: NIMIC. Nu ne pasa, de fapt nu ne pasa cam de nimic, nu ne implicam serios in nimic, asteptam de la altii (care or fi ei), de la soarta, de la Dumnezu cu mila. Si continuam prefacatoria.

  10. Iovan Drehe Iovan Drehe spune:

    1. E discutabil daca perlele de la bac si modul in care sunt folosite sunt intr-adevar daunatoare. Fie ca ne place, fie ca nu, e inca una din metodele (desi nu stiu cat de eficienta) prin care-i poti convinge pe unii sa invete: teama de ridicol.
    2. Faptul ca atitudinea de misto este/pare a fi cea mai vizibila nu implica faptul ca ea este cea determina negativ in linii generale sistemul de invatamant. Din punctul meu de vedere “gloria/comoditatea personala” imbinata cu nepasarea, ca sa nu zic dispretul, fata de altii si nevoile lor paideice sunt cele care submineaza cel mai grav sistemul. Rasetele si misto-ul sunt cateodata printre putinele arme ramase, prin care “noi, astia buni si destepti” ne disociem de “ei, aia rai si prosti” (si, in mod firesc, nu reflectam ca pentru noi suntem personaje pozitive, iar pentru altii suntem potentiale personaje negative, dar divaghez).
    3. Din contra, nu misto-ul e problema. Din contra, nesimtirea face ravagii semnificative. Ne-o arata ministri si cadre didactice universitare care nu au absolut nici o jena cand vine vorba de responsabilitate pentru abateri flagrante. Din contra zic, trebuie sa lucram la partea organul prin care simtim “jena”, “obrazul”. Sa-i invatam pe cei mici ca nu e prea bine sa te arate lumea cu degetul ca esti prost, hot s.a.m.d. Si, daca isi vor invata aceasta lectie in conjunctie cu trecerea printr-o experienta “misto” unde e cazul, sunt sigur ca vor avea doar de castigat ca oameni.

  11. kinn spune:

    Sorry, dar in primul rand trebuie sa renuntam sa judecam pe baza de pareri personale emotionale, amintiri din liceu, experienta proprie, si nelipsita vorbaraie despre “valori”, “respect”, sau opusele lor “spaga”, “toceala” sau altele cu profu nushcare. Tre sa intelegem ca scoala este un sistem statistic, impersonal, rece ca un bloc de gheata, care trebuie analizat cu metode matematice / statistice. Ca sa aflam ce facem cu scoala avem nevoie de date + statistica, nu eforturi emotionale de a combate in Vocea Patriotului Nationale lipsa de printipuri care ameninta viitorul Republicei :)

    Brambureala de pana acum a fost exact efectul politicilor bazate pe pareri, ridicate la rang de ministru. Unuia i se parea ca manualele sunt prea rigide, si-a zis sa fie alternative. Altuia i se parea nushce, si s-a gandit sa fie nushcum. Unul s-a gandit ca examenele sunt prea grele, si sa fie admitere pe baza notelor scolare. 10 ani mai tarziu, altul s-a gandit invers, si-a a facut invers. Date obiective? Prea rar.

  12. alex spune:

    nu trebuia sa scrii un articol gol, fara substrat si sa-l publici pe contributors dupa ce ai vazut un filmulet pe Ted despre creativitate. https://www.google.com/url?q=http://new.ted.com/playlists/89/sugata_mitra_s_5_favorite_educ&sa=U&ei=VrYZU4CbGdLo7Aau3YDYCw&ved=0CBEQFjAD&usg=AFQjCNGaAXt55fwl4m_8itefy55no378RQ

    • om normal spune:

      Ba da!
      Ca l-am vazut si eu si teoretic si alti 500 (si creste numarul).
      Si poate eu sau alti 100 nu il vazusem.
      Si poate in mine sau alti 50 trezeste ceva.
      Si poate eu sau altii 10 vom face ceva.

  13. Andrei George spune:

    Stimate domnule Mihăilescu,

    Da, pe dvs. școala nu v-a învățat nimic. De-aceea scrieți ”facultă” și nu ”facultate”, ”profa” și nu ”profesoară”, ”calumea”, ”ea te pregătește pentru nimic”. Vorba unui personaj din schițele unui umorist maghiar Frigyes Karinthy- ar trebui să vă cereți banii înapoi. Ceea ce realizați dvs. ”Acum, realizez ca o intreaga societate s-a cladit asa. Unii s-au facut ca predau, altii ca invata” vă este specific- și adevărat numai pentru dvs. Altfel, aveți câteva momente de umor existențial superb ”Nu te ia nimeni, niciunde.” dar concluzia dvs. e tristă ”Nu e haios deloc! Radem in loc sa construim, facem misto in loc sa reformam!” iar concluzia mea e și mai tristă- .și ea vizează modul în care dvs. și alți ca dvs. văd școala ca pe un fel de Curte a Miracolelor unde ar trebui să vă ia cineva, undeva. Circa 95% din absolvenții fostului sistem (ăla de până în 1989) și-au găsit locuri de muncă fără pile, fără să dea bani, ”o spaguta acolo unde trebuie”. Oare de ce ? Pentru că erau bine pregătiți și pentru că era nevoie de ei. Altfel, gulguțe din astea cum că școala ucide creativitatea sunt bune probabil pentru dl.Ken Robionson – în nici un caz pentru dvs.- care deocamdată nu aveți subiectul acestei cugetări profunde- respectiv școala.

    • om normal spune:

      Daca v-as raspunde in stilul in care comentati textul autorului, v-as spune ca, in desele mele drumuri catre vestul Europei, am constatat ca engleza imi este inutila in Ungaria. Lasand la o parte explicatiile rautacioase, as constata ca nu este o prea mare afinitate intre limba maghiara si cea engleza. Urmand acelasi fir, v-as spune ca domnul Ken Robinson vorbeste doar engleza in clipul atasat.
      Dar nu fac asta!
      Doar va spun ca, foarte des facem greseala sa credem ca echilibrul dintre cunostinte si experienta se schimba cu trecerea timpului. Nu se schimba, doar perceptia e diferita.

      Cu bine!

      • Andrei George spune:

        Stimate domnule ”om normal”- aveam așa o vagă bănuială că dl.Robinson vorbește doar limba engleză- eu l-am citit pe Karinthy Friges în limba română și în general mesajul dvs. îmi este incomprehensibil- de aceea poate că puteți detalia. Altfel nu cred că e vorba despre nici un fel de comentariu ”răutăcios” -el se bazează exclusiv pe ”marfa” autorului. Dacă aș. dori să fac filozofie ieftină v-aș aminti de fabula cu vulpea și strugurii- dar n-am de ce. Înainte de a ataca un sistem educațional- care nu este perfect ci doar perfectibil- onoratul autor ar trebui să-și pună problema dacă a făcut eforturile minime necesare pentru a utiliza resursele date de școală înainte de a emite platitudini de genul ”Nu pune nimeni pret pe scoala. Pentru ca ea te pregateste pentru nimic. ”. ///

        • om normal spune:

          Multumesc de raspuns

          Pot sa va dau un raspuns amplu dar prefer sa va raspund mai scurt.
          1. Ati inteles prima parte a mesajului meu. Perfect
          2. Am ales sa va raspund asa pentru ca, uneori, avem tendinta de a judeca pe cineva dupa criterii prestabilite. Orice ar spune ne va confirma ce credem, impiedicandu-ne sa vedem esenta mesajului transmis.
          3. A doua parte a mesajului se refera la aceleasi criterii prestabilite. Cunostintele fara experienta au doar valoare teoretica. Experientele fara cunostinte se numesc intamplari. Cu trecerea timpului, avem impresia ca am acumulat atata experienta incat stim mai multe. Nu e cazul, daca nu am acumulat si ceva cunostinte noi.
          4. Nu sunt in masura sa il judec pe autor. Nici nu vreau. Dar ii raman recunoscator pentru ca, datorita lui, l-am inteles pe Mr. Robinson.
          5. Vreti satisfactie? V-o dau in doua moduri:
          a. Nu stiu daca pot sa reproduc o fraza din articolul domnului dar cred ca pot sa reproduc intregul discurs al domnului Robinson
          b. Probabil ca anii mei de liceu sunt similari cu ai autorului. Diferenta este ca eu nu am amintiri din facultate pentru ca nu am terminat una. (ganditi-va de doua ori inainte sa mergeti mai departe…..m-am starnit)

          Cu respect
          Un om normal

          • Andrei George spune:

            Stimate domnule ”normal”,

            Pentru a reveni și a sintetiza un răspuns care nu s-a păstrat:
            1. Faptul că nu aveți o facultate terminată nu este relevant pentru mine.
            2. Cu excepția unor opere literare din programa obligatorie (Creangă, Hector Malot, etc.) refuz să cred că există cineva care să fi urmat un liceu și eventual o facultate și să fi avut doar- sau cele mai multe experiențe nefericite- cel puțin în perioada contemporană. Aici este o chestiune de alegere în familie- dacă copilul e bun la istorie nu-l trimiți la un liceu de matematică- fizică Pentru mine cel puțin facultatea a fost cea mai fericită și mai interesantă perioadă a vieții- și mă refer la anii 80. Dacă nu ești în stare să-ți identifici și să-ți satisfaci o minimă sete de cunoaștere intelectuală ai probleme tu- nu școala pe care ai urmat-o.
            3. Haideți să nu utilizăm termeni măreți – cum ar fi ”creativitate” într-un mod inutil. Școala nu ucide nimic din ce nu vrei să fie ucis- sau așa cum spunea un poet american, Ezra Pound ”Ceea ce iubești va rămâne”.

            • om normal spune:

              Multumesc

              Aveti dreptate.
              De aceea v-am lasat sa aveti ultimul cuvant.

              Cu respect
              Om normal

    • Harald spune:

      95% e o estimare absolut exagerată. Am avut primul loc de muncă înainte de 1989 și trebuia și pe vremea aceea ”să vorbești cu cineva”. Cel mai adesea, nu era vorba de șpagă, era doar o formă benignă de trafic de influență, dar era necesară. ”Recomandarea” e tot trafic de influență, la urma urmei, dar cel care face recomandarea ”își pune obrazul” pentru cel recomandat. Am acceptat eu însumi la interviuri diverși angajați, doar pentru că erau recomandați de alți anagajați, despre care aveam o părere bună.

      Cred că procentul corect pentru estimarea dvs. este undeva pe la 30-35%. Sub 50% în orice caz.

      • Andrei George spune:

        Depinde la ce perioadă vă referiți- dle. Harald. Eu am terminat liceul în 1980 și toți colegii mei au primit repartiții valabile în București. Prin 1988-1989 începuseră să mai dea repartiții și în provincie- ce-i drept.

        • Adrian spune:

          E bine că recunoașteți că au existat diferențe semnificative. Aș evidenția încă una: ca absolvent 1980 nu ați trecut, cred, prin frigul cumplit al sălilor de clasă optzeciste si postdecembriste.

          • Andrei George spune:

            Glumiți. Probabil că aveți impresia că în Politehnica bucureșteană nu era așa de frig- dar colegele mele aveau mănuși în mâini atunci când își luau notițe. Am practicat și sporturi extreme- cum ar fi mersul pe culoare totalmente neluminate.

      • Cornelia Neagu spune:

        Domnule Harald,
        Înainte de 1989 SE DĂDEAU repartiţii (pe post) TUTUROR absolvenţilor, după merit. REGULA era să se facă o listă a tuturor absolvenţilor, în ordinea descrescătoare a mediilor lor. Primii de pe listă, cei mai bine pregătiţi, alegeau şi luau cele mai bune posturi. Apoi prezentarea la post era obligatorie.
        Dacă cineva (nu din fruntea listei, evident) nu voia să meargă la postul care i se repartizase, începea să caute un pretext (boala, etc) cu care sa motiveze ca nu poate merge în locul repartizat, să caute un alt loc de muncă şi să caute pile care să îl ajute să-l ocupe. Nu are nici o importanţă câţi făceau asta, nu ei erau regula.
        DUPA 1989, au apărut voci care au cerut să nu se mai facă repartizare, pentru că, nu-i aşa, nu suntem sclavii nimănui.
        Evident, loazele, cei din coada listei sunt cei care au cerut să nu se mai facă repartizare după merit (după competenţă). Bănuiţi de ce?

        • Stelian spune:

          Partial adevarat.
          Singurii care luau exact dupa merit erau sefii de promotie. Ei alegeau primii si punct.
          Apoi, era luuuuuuuuunga lista a “prioritatilor”. 1. Prioritate de buletin, 2. Prioritate de casatorie. 3. 1+2 cumulat. Plus ca au aparut orasele inchise (Bucuresti, Constanta, Cluj, Iasi, Timisoara…), care oficial nu mai scoteau posturi. Ele erau scoase mascat prin suburbii.
          CInd se termina lista de prioritati de repartizat se trecea la repartitia in ordinea mediilor…
          In cazul casatoriilor cel cu media mai mare il aducea linga el pe celalalt, niciodata invers.
          Cit despre pile, he,he,he….
          Imi amintesc cum am aflat un post mascat… Unul dintre ele intr-o comuna ce o stiam tare bine (aveam rude acolo). Mirat am intrebat si cineva a sarit ca ars ca de ce ma intereseaza, ca doar nu vreau sa-l iau. Apoi mi-am mai dat seama si de altele.
          In plus, ulterior apareau problemele, ca nu puteai sa pleci pe baza de transfer decit de la foarte greu in sus, ca unii stateau in delegatii si/ sau detasari cu lunile – cei cu pile, ca uneori schemele de personal erau supra incarcate cu stagiari, intreprinderile fiind obligate sa scoata posturile. (Era si bancul cu canibalii, cum ca unul a fost prins imediat ca mincase fenmeia de servici, iar celalalt ii psunea ca el maninca cite un stagiar pe zi si nu s-a prins nimeni.)
          Teoria asta cu meritocratia nu prea tine, ca n-a fost reala.

  14. Nadia Ramasawmy spune:

    Din respect pentru dumneavoastră si de cei care va citesc, mai editati textul dumneavoastră – are câteva erori. In cazul in care Faculta este o prescurtare intrata in uz exista o distinctie între comunicarea verbala si cea in scris.

    îmi aduce aminte de o conversație la telefon purtată in franceza intr-un campus american. Era zgomot si încercam sa comunic pe un coridor: “Je suis a la fac! N-am zis decât de vre-o doua ori si apoi m-a pufnit rasul. Anglofonii spun: “I’m at the uni” ! In scris, n-am întâlnit termenii respectivi decât pe mesaje text pe telefon.

    Comunicați in scris cum doriți – insa efectul este ratat când faceți o pledoarie pentru o educație de calitate, pentru o alta etica profesională in învățământ decat mimarea si nu faceți efortul necesar de a va arunca ochii pe text de câteva ori pentru a rafina textul dumneavoastra. Treaba de mântuială !

  15. Stefan Bragarea spune:

    Stimate domnule Andrei George
    Întrutotul de acord cu dvs. Un singur lucru nu înțeleg; de ce îl stimați pe acest Bălășoiu?

  16. chishtocu verde spune:

    Filmum e grozav. Merita.

  17. victor/victoria spune:

    Nu mai sariti pe bietul om fara motiv! Ce spune in articol e ca el este una din victimile sistemului educational romanesc si ca in loc sa radem de tampeniile ce le scriu niste copii in teze si la examene mai bine am face “ceva” sa schimbam filozofia educatiei.
    Cam asta am inteles eu. Nu spune ca el e mare si tare, ca e eruditul lui peste sau ca le stie pe toate. E omul suparat ca un sistem idiot si-a batut joc de educatia lui si a noastra. Iar noi, in loc sa injuram sistemul si sa incercam sa-l schimbam, radem de tampeniile puse pe hartie de copiii nostri ce sunt victimele acestui tip de scoala.
    Gata, acum corectati-mi ortografia si semantica frazelor ca eu n-am timp de asa ceva.

    • Harald spune:

      Nu se poate schimba filozofia educației, într-un sistem de învățământ obligatoriu și mai ales unul furnizat de statul român actual. Dacă profesorii de liceu ar avea salariile pe care le au judecătorii, în vreo 20 de ani sistemul s-ar revigora. Dar pentru asta trebuie mai întâi reformate fiscalitatea și finanțele publice. Ceea ce ar putea începe cel mai devreme în 2016.

      • victor/victoria spune:

        Dupa cum usor puteti observa eu nu mi-am dat cu parerea despre situatia educatiei si nici n-am avansat vreo solutie ci doar am formulat ce am inteles din articol. No more no less. Daca doriti insa, putem discuta pe aceasta tema.

  18. elena spune:

    “”
    Da! Nu pune nimeni pret pe scoala. Pentru ca ea te pregateste pentru nimic. Termini, si te trezesti matur, fara nici o experienta. Nu te ia nimeni, niciunde. Trebuie sa cunosti pe cineva sau sa dai o spaga. Altfel, nu se intampla nimic. Si atunci, de ce sa iti bati capu la scoala? Oricum, taica-tu sau maica-ta trebuia/trebuie sa te rezolve dupa ce terminai/termini, cu o pila, o spaguta acolo unde trebuie!
    “”

    Cel mai bun / frumos / adecvat răspuns la jelaniile şi interogaţiile fără rost vizazi de lipsa de respect pentru şcoală, bla-bla …

    România e o meritocraţie? Da sau nu?
    E vreo instituţie de învăţământ a cărei absovire cu note mari să-ţi garanteze un venit mare sau măcar decent??

    Şi atunci de ce să se zolească elevii?

    Eu cel puţin când am ajuns pe piaţa muncii am regretat din toată inima fiecare integrală, fiecare grafic de funcţie, fiecare problemă de fizică rezolvată, fiecare comentariu tocit la română.
    Şi am recunoscut într-un târziu superioritatea intelectuală a colegilor care cioliseră la greu, care trecuseră prin şcoală ca raţa prin apă, eventual făcuseră câte-o “particulară”.

    Pentru cititorii/comentatorii purişti: zoala, ciolitul şi particulara n-or fi prea academice, dar sunt pe deplin inteligibile pentru amărâţii din generaţia mea.

    • Andrei George spune:

      Doamna Elena, absolvirea unei instituții- aici sau aiurea- nu-ți garantează ”un venit mare sau decent” fără să depui personal eforturi după absolvire .Faptul că dvs. , autorul sau altcineva n-aveți respect pentru școală este- cum să vă spun într-un mod delicat- treaba dvs. personală. Nici măcar n-aveți vreo justificare pentru că există cărți- de vreo câteva sute de ani- plus Internetul cel recent- care să vă suplimenteze cunoștințele dobândite în școală. Totul e să vrei- nu să aștepți la pomană.

      • elena spune:

        Îndrăznesc totuşi să cred că o diplomă de la MIT sau Oxford ar putea să indice un nivel viitor al veniturilor uşor diferit de o diplomă de la Spiru. Asta ţine şi de calitatea instituţiei de învăţământ, dar şi de structura societăţii. La noi dacă te-ai născut în familia potrivită poţi ajunge chiar super-bine cu o diplomă Spiru.

        Reclamă a unei universităţi din Italia (citez din amintiri) – ” 92 % dintre absovenţii noştri şi-au găsit de lucru în interval de un an de la absolvire în domeniul în care s-au pregătit conform datelor institutului de statistică …”.

        Îmi pare rău că nu mai ţin minte numele, dar din spusele gazdei noastre era vorba de o universitate, nu de vârf, dar întrutotul respectabilă.

        Se pare însă că pentru învăţăceii mioritici e o pretenţie exagerată să iasă din şcoală cu competenţe cât de cât utile.

        Iar dacă la noi şcoala oferă zero garanţii, atuncii elevii au dreptate să încerce să treacă prin ea cu minim de efort.

        • Andrei George spune:

          Doamna Elena, școala nu vă poate oferi nici un fel de garanții. Depinde doar de dvs. și de efortul dvs. individual. Vă asumați un astfel de efort ? Probabil că o să reușiți. Probabil. Ferestrele de oportunitate nu sunt și nu vor fi niciodată liniare. Școala- atunci când este făcută bine- la ”Spiru Haret” sau la Oxford- te ajută să identifici acele ferestre de oportunitate.

          • elena spune:

            “Şcoala “nu poate”, “nu trebuie” să ofere nici un fel de garanţii …”
            Nu ştiu dacă arte rost să detaliez cât de diferită e situaţia în state ceva mai avansate ca România.

            Dar la noi e simplu – dacă şcoala nu oferă nici o garanţie, atunci elevii refuză, absolut firesc, să presteze vreun efort.
            Şi, în mod ciudat, nici unul din clasa noastră nu a pescuit vreo oportunitate. Cel puţin nu din şcoală. Şi mai ciudat (sau mai logic) e că dintre noi bine au ajuns – cel puţin pe moment – cei care au luat şcoala cel mai puţin în serios.

            • Andrei George spune:

              Doamna Elena, nu intram în discuție dacă nu știam și cum e în alte state mai dezvoltate. Dvs. negați rolul școlii încă din faza I- când afirmați că ”dacă şcoala nu oferă nici o garanţie, atunci elevii refuză, absolut firesc, să presteze vreun efort.”. E complet fals- elevul trebuie să intre în circuitul școlar știind că va trebui să depună un efort individual- indiferent că e la școala 86 sau la Jean Monnet.
              Și nu vorbeam de ”pescuit” ci de ce e cunoscut sub numele de ”fereastră de oportunitate”. Ca să vă explic să înțelegeți- pe criza asta chiar dacă ești absolvent de Oxford tot sunt șanse slabe să-ți găsești de muncă. X își caută și găsește o fereastră de oportunitate- ce-i drept în Algeria. Y nu-și caută și n-ar pleca în Algeria- drept care scrie ce proastă e școala pe care a urmat-o că nu-i oferă loc de muncă la 5 minute de casă.

  19. elena spune:

    Nedumerirea cu care rămăsesem după traseul meu şcolar şi salarial a fost “de ce s-o mai fi mirând lumea dacă lucrurile-s aşa de limpezi”? Sau “cum de mai ia cineva şcoala în serios”?

    Presupun că-i greu de acceptat că viitorul îţi depinde doar de statutul social al familiei în care te naşti şi de propria abilitate de a te descurca. Aşa că mulţi se încăpăţânează să creadă că şcoala poate fi chiar folositoare şi stau pe capul bietelor odrasle îndemnându-le să tocească.

    • om normal spune:

      Va indreptati spre o panta periculoasa.
      Atentie, scoala si pregatirea sunt doua lucruri diferite!
      Oricat de putina scoala ai, este important sa fii pregatit.
      Sa stii ceva. Scoala este buna ca te ajuta sa-ti descoperi talente. (sau sa realizezi ca nu ai….mai rar.
      Deci copii trebuie sa toceasca, cum ziceti. Gasiti ceva care le place.
      Scoala poate nu e buna ca sistem, dar este indispensabila.

    • Harald spune:

      Nu numai în România, ci și în restul țărilor europene (despre alte continente nu știu) școala pregătește elevii pentru lucruri pe care ar fi trebuit să le învețe părinții lor. Numai că școala nu ne spune asta de la bun început, iar dacă părinții nu sunt dintre cei care să fi înțeles asta pe cont propriu, elevul silitor muncește efectiv degeaba. Tot ce se învață în școală este util doar pentru cei care vor deveni la rândul lor cadre didactice.

      La modul ideal, școala ar trebui să te învețe cum să înveți singur. Și cum să te descurci în situații pentru care nu ai fost pregătit. Din păcate, școala nu te învață așa ceva, nici în România, nici în altă parte. Școala e doar un instrument de înregimentare, de creare a unei turme obediente, care să plătească toată viața taxe și impozite în beneficiul unei minorități aflate la conducerea statului.

      • elena spune:

        nici măcar atât
        am impresia că – la noi cel puţin – funcţionează doar dintr-o cumplită inerţie
        şi spre a mai păstra nişte iluzii

  20. eugeni spune:

    Acest articol se imparte in doua:

    1. cei 7 ani de acasa. Chestia cu: sa nu minti sa nu furi etc.
    Oare Papahagi care nu a mintit, furat , copiat etc.el ce o sa zica, saracu’? Ca a fost oropsit?
    2. Justificarea celor facute prin a gasi vinovat pe altcineva de lipsa principiilor , recte, sistemul de invatamant.

    Ce este la TED este o utopie care suna frumos dar este nesustenabila. Faceti , careva , un calcul bugetar. La fel si “miss univers” viseaza la armonie si pace in lume. Profesorii au chemare sau nu, il iuesc pe vanghele sau nu. Multi se duc pentru ca au vacante mari. Procentual, profesorii buni, sunt la fel ca in orice alta meserie. Introducerea unor criterii de selectare la elevi si la profesori ar degreva bugetul statului foarte mult. Scoli profesionale, de meserii, initiativa privata daca vreti bani.
    Nu toti trebuie sa faca facultate. Coreea de nord vrea sa aiba 100% absolventi de facultate.
    Si , da, eu am terminat o facultate, tehnica, care nu m-a pregatit practic ci teoretic, pentru ca nu este scoala de meserii, am ocupat posturi diferite si am devenit, cu timpul, expert platit bine/foarte bine. Cand nu mi-a iesit ceva m-am intrebat cu ce am gresit eu si nu cine este de vina. Am trebuit sa ma pun la punct sistematic profesional. Nu este usor, dar este frumos , imi place.
    Pleiada de absolventi cu “relatii internationale” c are nu stiu sa localizeze o tara pe harta, asolventi de “drept”agramati, nu isi vor gasi de lucru decat daca au pile. Si este normal.asa. . Restul se vor plnge ca societate cruda si nedreapta ii respinge iar ei au scoala “mare”. Si este anormal.

  21. Cetatean spune:

    Dupa cum toata lumea stie :-) , primul pas pentru rezolvarea unei probleme este admiterea faptului ca acea problema exista. Scoala romaneasca se bazeaza pe memorare mecanica, nu pe dezvoltarea abilitatilor, pe intelegerea notiunilor, fenomenelor. De asemenea, materia este supradimensionata. Cantitatea totala de cunostinte (toate materiile) trebuie sa fie astfel stabilita incat sa poata sa fie asimilata de catre elevi, fara a-i demotiva (prin supraincarcare – imposibilitatea aprofundarii materiei). Scoala romaneasca distruge motivatia copiilor de a invata si le consuma tot timpul (celor care se incapataneaza sa “invete”) cu memorarea de cunostinte inutile. Din aceasta cauza, obtinerea unei diplome (atestare formala) devine singurul obiectiv pentru majoritatea tinerilor romani.

    Motivatia cea mai importanta este cea data de dorinta de a cunoaste si nu cea legata de recunoasterea sociala. Adica nu trebuie sa memorezi informatii pentru a face parada de cunostintele pe care le ai, ci pentru ca iti folosesc la intelegerea subiectului care te pasioneaza. O mare parte a indivizilor inteligenti si creativi (cei care imping inainte limitele cunoasterii), carora le repugna memorarea de dragul memorarii, se vor pierde in anonimat si astfel societatea va pierde o resursa esentiala pentru progresul ei. Un exemplu celebru in acest sens este Einstein. Norocul omenirii este acela ca in cazul lui, finalul a fost unul fericit.

    Albert Einstein: “Si eu vream sa parasesc scoala … principalul motiv era metoda de predare stupida, mecanica. Din cauza memoriei mele slabe pentru cuvinte, aceata metoda imi crea mari dificultati, a caror depasire imi parea fara sens. De aceea am preferat sa suport tot felul de pedepse decat sa invat sa turui pe de rost”.

    Modern Science, 1896-1945 – Ray Spangenburg & Diane Kit Moser, pag. 28

    Am vazut cadva un serial stiintific al lui Carl Sagan in care acesta descria sentimentele care l-au cuprins atunci cand, fiind in fata rafturilor interminabile cu carti ale bibliotecii publice din New York, si-a dat seama ca in toata viata lui, citind fara intrerupere, ar putea citi o parte nesemnificativa a acestor carti.
    Informatiile pe care le memoram in timpul procesului de educatie scolara trebuie sa fie cele esentiale. De asemenea trebuie sa apara diferentieri de programa scolara mult mai accentuate si mai devreme, in functie de traseul ales de elev. Trebuie stabilit foarte clar care sunt cunostintele generale strict necesare unui tanar avand in vedere si o educatie continua, pe tot parcursul vietii.
    Cantitatea de cunostintele umane se dubleaza intr-un ritm tot mai accelerat. Cresterea calitatii vietii depinde de dezvoltarile din domeniul stiintei si tehnologiei. In aceste domenii, cresterea cantitatii de cunostinte noi este cea mai accelerata. Tarile care vor constientiza aceste adevaruri (decidentii) vor asigura prosperitate pentru cetatenii lor.

    Ulla Vaisto (ambasadorul Finlandei la Bucuresti): “programa (scolara) este revizuita permanent, pe baza cerintelor economiei, a ceea ce vom avea nevoie peste 10 ani sau 20 de ani”.

  22. Jean spune:

    Fac si eu parte din generatia care a copiat la diverse materii in liceu si facultate. Nu e o mare onoare sa recunosc dar s-a intamplat. Si eu am memorat zeci de comentarii la limba romana pentru treapta I. Le stiam cu punct si virgula. Pentru admiterea la ASE stiam cartea de economie de puteai sa ma intrebi ce scrie la pagina x al doilea paragraf si nu ma incurcai. Nu pentru ca mi-a facut placere so o memorez ci pentru ca asa se puncta. Si a functionat perfect la admitere.

    Cred ca problema este insa in alta parte si anume la parinti. O sa tin minte toata viata o discutie cu tatal meu (Dumnezeu sa-l odihneasca). L-am intrebat foarte iritat la ce imi trebuie mie matematica fizica si chimia in viata. Ca eu am fost la el la birou si nu am vazut pe nimeni rezolvand ecuatii . Si raspunsul a fost pe cat de scurt pe atat de clar. Tot ce vezi in jurul tau in casa asta este mate fizica si chimie.

    Cat despre sistemul de atunci (pe cel de acum nu-l cunosc deci nu pot sa-mi dau cu parerea) m-a invatat foarte putin sa gandesc. Noroc cu tata.

    • AlinL spune:

      Tatal dumneavoastra a avut mare dreptate. Sinteti un om norocos sa aveti un tata cu o asemenea claritate in gindire.
      Un alt raspuns ar fi putut fi: ecuatiile spun povestea a ceea ce nu se vede cu ochiul liber ci numai cu ochiul mintii; ele sint si pasaportul tau afara din acel birou catre o lume mai buna.
      Va invidiez. Nu va pot spune ce-mi spunea mie tata. :)

  23. AlinL spune:

    O schimbam domnule Mihailescu. O schimbam de la radacini pentru ca altfel ne ducem dracului. Dinamica de grup a elitelor intelectuale romanesti din sistemul de educatie, medicina si inginerie lasa foarte mult de dorit (va vorbeste un medic) – echilibrul s-a stabilit mult prea jos. Mi-am notat numele dumneavoastra. La 1 Septembrie voi reveni cu o mica demonstratie.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Gratian Mihailescu


Gratian Mihailescu

Graţian Mihăilescu este expert in dezvoltare regională si consultant în afaceri europene, în prezent încercând să înfiinteze un Institut de Dezvoltare Locală în Timişoa... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Felicitari domnule Damian! cateva comentarii in sustinerea dvs: 1. nationalismul economic actua...

de: Laurentiu Pachiu

la "Naționalism economic cu dezinfectant „Hexi”"

Cauta articole

mai 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Apr    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)