vineri, martie 29, 2024

Cu drumul expres la vale

În ultimile săptămâni onor Guvernul României și al său Minister al Transporturilor a început să alerge la vale cu viteza de proiectare a drumului expres, din care România nu are încă niciunul, făcând voit sau nu o gravă confuzie între „viteza de proiectare” și „viteza maximă legală a autoturismelor”

Pentru conformitate, drumul expres este o categorie de drum intermediară, inferioară autostrăzii, dar care permite circulația cu în condiții mai sigure decât pe un drum național. La fel ca autostrada, drumul expres nu trece prin localități, nu are intersecții la nivel, nu are treceri de pietoni, are – uzual dar nu obligatoriu – două benzi pe sens, separator central între sensuri și intrări/ieșiri cu benzi de accelerație/decelerație, care dacă există sunt însă mult mai scurte decât pe autostradă. De asemenea la fel ca pe autostradă și pe drumul expres este interzis accesul vehiculelor lente și al bicicletelor. Tocmai intersecțiile la nivel și trecerile de pietoni sunt cele care împiedică clasificarea ca drum expres al celor câtorva drumuri naționale cu două benzi pe sens și separator central din România, precum Centura București Nord, Centura Ploiești Vest ori Centura Brașov, care rămân astfel niște simple drumuri naționale.

Recentul „asalt” al Ministerului Transporturilor asupra vitezei de proiectare a drumului expres a început cu scoaterea la licitație a tronsonului de drum de viteză Pitești – Craiova la profil de drum expres, nu de autostradă așa cum prevede Master Planul General de Transport. Pe care apropo, tot PSD l-a realizat în 2014. Cheia licitației de anul acesta: viteza de proiectare de 130 km/h (!!!) cerută în caietul de sarcini. Licitația a fost întâi respinsă de ANAP la pachet cu mai multe alte licitații, din cauza caietului de sarcini neconform. Așa că CNAIR a corectat greșelile, inclusiv cea cu viteza de proiectare, pe care a coborât-o la valoarea CORECTĂ de 100km/h, așa cum prevede normativul de proiectare. Numai că stupoare, câteva zile mai târziu, Guvernul României face demersuri să modifice normativul de proiectare și să ridice viteza de de proiectare a drumului expres la 120km/h.

Singura problemă este că viteza de proiectare a unui drum nu este totuna cu viteza maximă legală pe acel drum!!. Mai spun o dată: viteza de proiectare a unui drum nu este totuna cu viteza maximă legală pe acel drum!

Viteza de proiectare este un parametru tehnic care spune care este viteza maximă la care poate circula în condiții de siguranță tehnică un vehicul greu pe cele mai grele secțiuni ale acelui drum. Cu alte cuvinte, viteza de proiectare este viteza la care un tir care circulă singur pe drum – deci fără considerente de trafic(!!) – poate lua cea mai strânsă curbă de pe respectivul drum fără să se răstoarne! Evident că dacă tirul poate lua curba cu 120km/h în condiții de siguranță, atunci autoturismul poate lua aceeași curbă cu 180km/h, tot așa, fără să iasă în decor. Însă în cazul ambelor categorii de vehicule din considerente de siguranță rutieră, viteza maximă legală în trafic (deci cu multe vehicule pe drum) este mult inferioară vitezei maxime posibile tehnic dacă vehiculul ar fi singur pe drum.

Se aude, domnule Ministru Cuc? Se aude, domnule ex-CESTRIN – institul de cercetări în transporturi (!!), specialiști cum ar veni – actualmente Director General CNAIR Ioniță? Am înțeles, la Aciliu nu este adevărat ce se vede, este adevărat ce spune CNAIR. Dar acum, domnule Ioniță, schimbăm și definițiile tehnice din manual?!

În cazul drumului expres, vitezele maxime legale în România sunt 100km/h pentru autoturisme (110-120km/h în general în UE) și 90km/h pentru autocamioane. Principala problemă de siguranță rutieră pentru care se limitează viteza legală pe drumul expres este absența benzii de siguranță. În condiții de trafic intens, mai ales pe un tronson lung, probabilitatea ca un vehicul să se strice crește statistic până la nivel de certitudine. Cu alte cuvinte, dacă drumul este suficient de lung și suficient de aglomerat, statistic este certă defectare a cel puțin un vehicul. Cum pe drumul expres nu există bandă de urgență, automat vehiculul defect devine un obstacol pe prima bandă de circulație, iar asta duce la gâtuirea traficului și reducerea capacității drumului sub jumătate, ceea ce implicit conduce la blocaj. Caz în care ultimul lucru pe care și-l poate dori cineva este ca spre respectivul blocaj cert să se îndrepte un autoturism gonind cu viteză LEGALĂ de peste 100-120km/h. Accidentul grav ar fi la rândul lui o certitudine. Din această cauză pe drumurile expres autoturismele nu au voie cu viteze de peste 100-120km/h! Tot din aceeași cauză Pitești – Craiova este prevăzută în Master Planul de transport ca autostradă, nu ca drum expres, pentru că valorile de trafic curente și de perspectivă sunt ridicate, iar un drum expres ar avea de fapt capacitatea reală a unui DN cu o bandă pe sens, pentru că blocajele de trafic date de defectări ar fi la ordinea zilei.

Dar pe drumul expres viteza maximă legală pentru autoturisme de 100-120km/h se obține cu o viteză de proiectare de numai 80km/h. Adică, dacă tirul poate lua cea mai grea curbă cu 80 km/h (viteza de proiectare), atunci autoturismul nu are nici o problemă tehnică să abordeze aceeași curbă cu 120km/h. Prin urmare, normarea drumurilor expres la viteza de proiectare de 100km/h se face pentru a permite și camioanelor, nu autoturismelor care n-au nici o problemă(!!), să circule la viteza maximă legală de 90km/h!

Așadar, să construiești un drum expres cu viteză de proiectare de 120-130 km/h înseamnă o totală risipă, pentru că asta ar însemna o viteză maxim posibilă pentru un autoturism de peste 200 km/h, în condițiile în care chiar și de-ar fi drept ca linia, nicio comisie de siguranță rutieră nu ar aviza vreodată circulația pe un drum expres fără bandă de urgență cu mai mult de 120km/h.

Și-atunci stau și mă-ntreb: e Guvernul României de astăzi atât de nepriceput? Or fi plecat din Ministerul Transporturilor și din CNAIR chiar și ultimii știitori de carte? Sau cumva asistăm la o nouă petardă precum în urmă cu vreo 6-7 ani? Căci în epoca guvernelor Boc – astăzi mare primar de Cluj – tot din cutia cu minciuni pentru cei mici scosese Guvernul altă năzdrăvănie ce din coadă avea să sune: „drumul național în regim de autostradă”. Cum ar fi venit, „găina cu regim de șoim”. Au fost numite astfel cam toate drumurile naționale despre care aminteam mai devreme, cu două benzi pe sens și cărora li s-a montat separator central, precum cele câteva bucăți de Centura București, Centura Ploiești sau Centura Brașov. Era în fapt o diversiune bine ticluită, zisă „artificiu de PR”, menită să lase poporului degrabă votant impresia că deși nu se construiau autostrăzi, totuși ele se inaugurau pe bandă rulantă.

Pe același model, cumva „drumul expres cu viteza de proiectare de 120km/h” – sau chiar 130km/h cum zicea caietul de sarcini pentru Craiova – Pitești este de fapt un „lasă, mă, că-l facem drum expres, da’ vă dați pe el ca pe autostradă”? Să fie deci neștiință sau manipulare?!

Ce bună ar fi niște competență la Ministerul Transporturilor…

Articol aparut pe blogul autorului

Distribuie acest articol

24 COMENTARII

  1. N-ar fi rau sa inceapa extinderea actualelor DN-uri aglomerate la 4 benzi, cu centuri ocolitoare in jurul oraselor mari si limita 70 kmh in sate. Chiar daca un asfel de drum nu indeplineste strict conditiile unei sosele expres, traficul se desfasoara mai fluent, se depaseste usor si nu se pune problema accesului – intrarea si iesirea din orasele Craiova si Pitesti facandu-se tocmai pe arterele deja cunoscute de soferi.
    Autostrazile sunt fara discutii utile, dar scumpe si cu acces problematic in orasele mari: urcarea din Bucuresti pe A3 este penibila, descarcarile A1-Timisoara si A3-Cluj sunt prea departe de oras (~15 km) si traverseaza comune aglomerate (Dumbravita si Floresti).

    • @Dima, exact carpeala asta din saracie tine Romania in loc. Nu, daca vrei ca Romania sa progreseze, nu carpesti DN-urile cu o banda in plus, ci direct autostrazi bine gandite.

    • Este o opinie aproape generala in Romania: accesul in si din autostrada este prea complicat!
      Ca si cum autostrada ar trebui sa dea direct in bulevard. Deci, preferam DN1 in loc de A3.
      Peste tot este asa: trecerea de la drumurile secundare sau de la localitate la autostrada necesita niste curbe complicate si pot sa genereze niste ocoluri chiar de ordinul kilometrilor in care poti fi, temporar, total dezorientat, daca nu stii sa urmaresti semnele.
      Si in Germania, daca ratezi iesirea din autostrada poti sa ai sansa sa mai mergi 60 de kilometri (cat distanta Bucuresti – Ploiesti) pana sa gasesti o alta combinatie favorabila. Dar nu am auzit vreun sofer roman sa reclame lucrul asta. Dar aici s-a facut asa antireclama pentru A3 fiindca toti ar vrea sa iasa direct din Dorobanti. Cu tot timpul pierdut pana la intrare pe A3, tot e mai bine decat sa traversezi toate localitatile de pe DN1 – timpul castigat este substantial iar diferenta la siguranta circulatie este incalculabila.
      Vedeti cate victime produce DN1 pe acelasi traseu si care ar fi motivul.

      Problema mare este auto-sabotarea; prea mult timp se pierde la faza cu datul cu parerea. Cei mai multi care isi dau cu parerea nu sunt specialist ci gura-casca si/sau politicieni (astia nu sunt neaparat grupuri disjuncte).
      Asa cum reiese si din articol, exista o prapastie intre specialist si politicieni, una imensa. Probabil si din cauza ca unii politicieni se cred specialist pe baza unor diplome trase la xerox si nu mai permit accesul specialistilor in zona de decizie, ba nici macar nu mai stiu sa recunoasca valoarea.
      Deja aceasta duce la pagube masurabile: vezi autostrada re-demolata.
      Si astept cu ingrijorare dec izia politica despre viitorul centralei nucleare; dupa ce o autostrada se prabuseste poate ramane o gramada de noroi si cateva victime.
      O decizie tampa despre retehnologizarea sau alegerea solutiei tehnice convenabila politic la CNE este la fel de previzibila dar consecintele…

  2. care este diferenta intre costul de constructie al unui km de autostrada vs drum expres? 15-20%? cum reusesc unele tari sa aibe viteza legala maxima de 120kmh pe un drum expres? cumva prin adaugarea benzii de siguranta pe unele segmente de drum? se poate face asta si la noi cu +10% din cost?
    se are in vedere si dezvoltarea zonelor rurale traversate prin obligativitatea ca banii obtinuti prin expropriere sa fie investiti direct in zona respectiva (popas turistic, energie regenerabila, irigatii, siloz, ferme, etc)?

    • @cetatean, nici o tara civilizata nu foloseste drumuri expres in loc de autostrazi. Traseele principale sunt deservite de autostrazi, iar drumurile expres completeaza reteaua pe traseele secundare conexe. Sectoarele de drum expres au in general lungimi scurte, fiind de obicei racordurile retelei de autostrazi.

      • Domnu Craciun, cu tot respectul, pt. a exista o discutie ar fi bine sa cititi ce spun interlocutorii. Atit domnul Dima cit si domnul Cetatean au pus problema economica a uneia sau a altei variante. Dumneata in loc sa-ncerci sa raspunzi la interpelare vi cu lozinci, „tara civilizata”, „cirpeala”.

        Credeti ca-n tarile „civilizate” nu se face un studiu economic atunci cind se planifica o sosea!? Nu vi se pare logic sa se ia in considerare marimea traficului, etc.?

        Exemplu, am lucrat multi ani in domeniul trenurilor, in Germania. Ultimul tren de mare viteza ICE 4 are viteza maxima de numai 250 kmh, in timp ce trenul mai vechi ICE 3 avea viteza max. de 300 (+10%). De ce? Pt. simplu fapt ca rezistenta la inaintare creste cu patratul vitezei si deci si consumul de energie, studiile au demonstrat ca eventualul cistig de timp e mai putin eficient decit economia de energie.

  3. Domnule Craciun, nu vedeti ca nu mai e nimeni competent intre cei citeva sute care au acaparat puterea? Si-au dublat salariile, si-au ascuns averile, si-au subordonat justitia, si-au schimbat toate legile care ii incomodau si gata. Acum urmeaza sa ne faca legal. Daca nu iese serios lumea in strada putem sa stingem lumina pentru urmatorul secol. E foarte grav ce se intimpla, dar majoritatea inca nu isi da seama.

  4. Viteza maxima de circulatie a unei autostrazi nu e data de siguranta in trafic, ci in special de poluare; pe A1 sau A2 in zona de campie viteza maxima este de 130 km/h, in aceleasi conditii autostrazi similare din Germania nu au limita de viteza.

    Iar proiectarea pentru o viteza mai mare inseamna doua lucruri, ambele bune:
    – permite transformarea usoara in autostrada prin adaugarea benzii de siguranta
    – asigura o siguranta mai mare a traficului pentru ca o viteza de proiectare mai mare inseamna curbe si pante mai line. Ce e rau in asta?

    O autostrada se proiecteaza pentru 30-50 de ani inainte, nu pentru ziua de ieri si normativul de acum 5 ani. Se numeste viziune, domnule autor. La calea ferata s-a proiectat la inceputuri pentru viteze de 30 km/h si acum sunt destul de raspandite vitezele intre 120 si 300 km. Daca le proiectau pe toate dupa normativul de 30 km/h orice imbunatatire ar fi presupus demolarea celei vechi sau constuctia alteia noi de fiecare data, noroc ca au fost si proiectanti cu cap si multe din vechile cai ferate au necesitat modificari minore pentru a permite viteze de peste 100km/h.

    PS. Nu lucrez la stat si nici in constructii de autostrazi.

    • @AndreiB nu exista absolut nimic similar intre autostrazile din Romania si cele din Germania :) Pe autostrazile din Germania fara limita de viteza nu doar ca terasamentul si structura autostrazii sunt speciale pentru a rezista la vibratiile induse de traficul ultra-rapid, dar si sistemele de interventie sunt extrem de bine puse la punct si prompte. Pentru ca altfel o palarie cazuta pe autostrada se poate transforma intr-un accident in lant. De asta isi permite Germania sa mentina viteza nelimitata pe circa jumatate din reteaua de autostrazi, intai pentru ca stie sa le construiasca apte de asemenea viteze, dar mai ales pentru ca stie sa mentina siguranta in trafic in caz de evenimente.

      In rest, in celelalte tari motivul de mentinere a vitezei legale este exclusiv siguranta rutiera si capacitatea drumului: o autostrada pe care se circula cu 130km/h are capacitate mai mare decat una pe care se circula cu 200km/h. Argumentul poluare a fost adus doar in Germania pentru aplicarea unei limite de viteza generale pe autostrazi. Fara succes insa, in conditiile migrarii spre motoare eco si electrice. In 5-10 ani argumentul poluare va muri cu totul cand va fi vorba de autovehicule.

      Proiectarea drumului expres pentru viteza mai mare nu are nimic bun, pentru ca structura unui drum expres este diferita de cea a unei autostrazi. Ca sa faci autostrada din drumul expres, trebuie sa-l demolezi pe cel din urma si sa faci autostrada in loc. Iar ca sa faci un drum expres cu structura de autostrada este o risipa inutila. Mai bine construiesti direct autostrada.

      Intr-adevar, retelele de transporturi se proiecteaza cu viziune, nu cu carpeala. De asta trebuie sa faci autostrazi, nu drumuri expres cu pretentie de autostrazi. Cat priveste calea ferata, am sa pun afirmatiile tale pe lipsa de informar: caile ferate pe care se circula cu 100km/h nu au nimic in comun cu cele pe care s-a circulat cu 30km/h. Ca sa ridici viteza de la 30 la 100 faci exact asta: demolezi tot si mai faci o data. Dai jos podurile, dai jos linia, dai jos terasamentul si faci altele in loc, corectand insa multe dintre curbe. Exact asta se intampla la actualele reabilitari din Romania.

      Cat priveste vitezele feroviare de peste 200km/h ele se intampla pe linii nu doar complet noi, dar si de o structura complet speciala, care n-are de-a face cu liniile conventionale.

      De asta, daca e sa vorbim de viziune, hai sa o facem cu informatii la baza, nu cu presupuneri.

      • Argumentul poluare a fost adus doar in Germania pentru aplicarea unei limite de viteza generale pe autostrazi. Fara succes insa, in conditiile migrarii spre motoare eco si electrice. In 5-10 ani argumentul poluare va muri cu totul cand va fi vorba de autovehicule.

        Multe zone de autostrazi din Ge au viteza limitata din motive de poluare SONORA, mai ales cele care trec pe linga localitati si mai ales noaptea. La viteze mari si masinile electrice provoaca zgomot, aeroacustic si de rulare.
        Asta cu 5-10 ani e f. amuzanta. Guvernul german si-a propus cu citiva ani in urma ca pina-n 2020 sa fie un milion e-auto si 6 mio in 2030. Actual sunt 50000, adica 0,1%, acum s-a corectat, nu mai da cifre, zice ca vor fi multe. Guvernul subventioneaza cu pina la 4000 Euroi la cumpararea unui e-auto.

  5. Inportant e ca sa treaca autostrada prin TeLe or man!
    Ce nu va e clar aici?
    Asa, si, ce mie 100 ce mi-e 130, cand tot pe riscu shoferului ie!

  6. Evident că dacă tirul poate lua curba cu 120km/h în condiții de siguranță, atunci autoturismul poate lua aceeași curbă cu 180km/h,

    Nu stiu de ce am impresia ca-n Romania se inventeaza roata, pe linga apa calda. Exemplul autorului pare logic dar e totusi gresit, pt. simplu fapt ca tirurile sunt limitate la 80kmh.

    Caietul de sarcini nu trebuie sa includa viteza ci parametrii geometrici clari, deoarece viteza maxima depinde d emulti parametrii, incl. de coeficientul de frecare, de cauciucuri, de temperatura, de inclinarea soselei in curba, etc. Mai mult viteza de sigurata depinde si de panta si rampa soselei.

    De aceea se poate scrie f. concret, de ex. raza minima 1000m (atentie e doar un exemplu), panta maxima 7%. Se acceppta ca 10% din curbe sa fie mai mici de 1000m dar mai mari de 750, (asta pt. a face treaba economica.

    Iata mai jos un link in care e descris f. frumos cum e treaba. Existra jde sute de documente, legi, recomandari in lumea intreaga, nu pricep de ce romanii inventeaza roata, e suficient un bun traducator.

    http://autobahn.wikia.com/wiki/Europastra%C3%9Fen

  7. Banda de urgenta,nu este pentru retragerea autovehiculelor cu defectiuni,ci pentru accesul politiei rutiere ,a ambulantelor si a pompierilor ,in caz de accident cu implicarea mai multor autovehicule.Din aceasta cauza ii spune banda de urgenta.

    • Fals , autostrazile au fost inventate in Germania si asa numita banda de urgenta se numeste de fapt „Standspur” si este destinata, in principal, masinilor defecte, accidentate.

      Desigur pot fi folosite si de echipajele de interventie, desi, in cele mai multe cazuri, cind sunt „Stau”, accidente, (busoane, blocari), participantii la circulatie sunt rugati/somati sa lase o zona libera intre benzi pt. a permite circulatia politieri, salvarii, pompieri etc.

    • din cite am observat, accesul politiei/salvarii se face in Germania pe o banda centrala, special creata de soferii disciplinati in acest scop (banda de salvare/Rettungsgasse).

      banda de urgenta serveste intr-adevar acelui scop, cind ti se defecteaza masina o pui acolo, cu triunghiul de avertizare amplasat la distanta in spatele masinii, pasagerii poarta vestele galbene si trec dincolo de parapet (daca exista).

  8. Drumul express este un drum national cu 1/2 sau mai multe benzi pe fiecare sens, cu separatie si access restrictionat.
    Poate fi proiectat cu geometrie de autostrada sau de drum national, dupa constrangeri.
    Drumurile express nu au banda de stationare de urgenta dar trebuiesc prevazute la fiecare 2km minim cu o zona de stationare de urgenta, prevazuta cu comunicatii de urgenta.
    Semnalizarea este de tip variabil (VMS) care sa poata afisa informatii despre trafic.
    Obiectia mea la propusul normativ este latimea benzilor (3,50m) este prea putin, de ce?
    Viteza de circulatie si limita de viteza se stabilesc ca fiind viteza limta instantanee pana la care 85% din trafic circula prin respectivul punct in conditii de curgere libera (free flow). Restul de 15% vor circula cu viteze mai mari, acestia sunt mai experimentati/inconstienti sau cunosc traseul. Viteza respectiva este o masura statistica si arata cum percep conducatorii auto drumul, si adapteaza viteza in functie de conditiile de trafic, siguranta si confort oferite de drum. Daca avem curbe cu raze mici si benzi inguste, 85% dintre conducatori vor adopta viteza corecta sau mai mica.
    O alta problema a vitezei este densitatea de trafic, viteza mai mica va creste numarul de autovehicule pe km, si implicit valorile de trafic.
    Geometria unui drum (plan, lung, transversal, etc) este data de necesitate, exprimata in trafic de perspectiva (15 ani de la inaugurare) si de locatie (urban/extraurban), restul fiind controlate de mediu (relief, clima, economie, societate, etc).
    Un drum express nu este o alternativa mai ieftina la autostrada, trebuie adoptat ca solutie tehnico-economica in functie de necesitate. Daca din trafic reiese faptul ca un drum express este suficient nu are nici un rost sa construiesti o autostrada.
    Un alt avantaj al drumurilor expres este acela ca intersectiile sunt mai dese, la 5km daca sunt de un anumit tip.
    Profilul transversal cu benzi de 3,50m este prea ingust si influenteaza perceptia de confort astfel influentand negativ viteza, as sugera sa fie mentinute latimile de la autostrada (3,75m).
    In unele standarde este conceptul de „shy distance” adica distanta fata de un obiect la care conducatorul auto nu-l mai percepe ca pe un pericol, o ilustrare perfecta sunt copii pe bicileta atunci cand merg paralel cu un gard, au tendinta de dezechilibru, de aceea sugerez 3,75m pentru latimea benzii si acostamente consolidate de minim 1m pe fiecare parte a cailor de rulare. Acostamentele dinspre mediana, nu fac parte din zona mediana.
    Sistemul rutier se proiecteaza in functie de trafic si de conditiile locale (geologie, clima) si materiale, singura influenta a vitezei sunt coeficientii de frecare si drenaj ai stratului de uzura.
    In concluzie un drum express este un tip de drum care trebuie sa satisfaca anumite nevoi de trafic si trebuie implementat ca atare. Analiza cost-beneficiu pentru versiunea express sau autostrada va spune care varianta se justifica.

    Sáuzim de bine,
    Citizen K.

    • ar trebui latimea benzilor de 3.75, in special ca un drum expres sau o autostrada va fi drum european.
      Pentru ca am circulat in zona, cred ca sunt trei specificitati care trebuie incluse in drumul/autostrada Craiova-Pitesti:
      – frecventa mare a TIR-urilor, (trebuie tinut cont si de Ford Craiova)
      – frecventa crescuta a cetii in anumite zone (sunt 3-4 zone cu dealuri si depresiuni), unde ar putea folosi o banda in plus sau iluminat LED suplimentar sau o combinatie detector miscare/avertizor luminos plasate la 20-30 m unul de altul – astfel ca un vehicul care trece pe langa detectorul de miscare sa declanseze pt 5 sec avertizorul luminos aflat la 15-25 m in spatele lui)
      – probleme cu solul in zona Slatina (si in alte zone deluroase), unde alunecari/tasari creaza mari probleme de calitate a drumului si trafic; terasamentul trebuie sa fie foarte solid sau zona ocolita

      In anumite zone ar fi util gard pentru limitarea accesului animalelor pe drum
      Controlul calitatii executiei este la fel de important ca planul

  9. Acum, fără supărare, dar articolul pare a fi doar o încercare de a vărsa niște frustrări. Da, cei de la PSD par a fi incompetenți de multe ori sau/și rău intenționați. Dar critica de dragul criticii chiar nu ajută. Ok, se proiectează drumul pentru viteze mai mari. Ce e rău în asta? Cel puțin teoretic, asta înseamnă o siguranță mai mare. Apoi, idee că, dacă fac drum expres e, practic, egal cu un drum național cu o singură bandă pe sens e cel puțin ciudată. Ca să nu zic altfel.

  10. „Ce bună ar fi niște competență la Ministerul Transporturilor…”
    din nefericire nu competenta ghideaza ministerele si institutiile statului roman. care i atunci solutia ? descentralizarea si debirocratizarea in favoarea liberei initiative si competitii. cine insa sa le faca cind romania i stat capturat ? o masa amorfa si dependenta, vaduvita de oamenii activi si inteligenti va perpetua aceeasi clasa politica. „democratia” unei astfel de natii va avea vesnic de „ales” intre dragnea, oprea, basescu, tariceanu si alti astfel de „emanati” si vatafi ai sistemului. asta i realitatea care mentine romania pe ultimul loc in europa, fara drumuri, scoli sau spitale dar cu multe putori, cohorte de prosti, deasupra carora troneaza imbogatitii de stat si jigodiile analfabete aferente.

  11. În ultimile săptămâni onor Guvernul României și al său Minister al Transporturilor a început să alerge la vale cu viteza de proiectare a drumului expres,

    Prioritar reprosului pe care-l faceti in privinta absentei competentei (la politruci este de fapt o calitate) trebuie sa faceti acordul corect intre subiecte/substantive si predicat/verb. Sau sa rescrieti fraza astfel incat sa nu faulteze gramatica.

    Altminteri,
    mai rar asemenea postari in deplin acord cu logica si competenta si cunostintele specifice.
    La mai multe.

  12. Poate ca va fi drum expres si peste vreo 10 ani, cind vor fi mai multi bani si trafic, poate fi transformat mai usor in autostrada prin adaugarea de benzi. Daca curbele sint prea strinse de la inceput va fi mult de stricat mai tirziu.

    • Un drum expres nu poate fi transformat usor in autostrada din cauza bretelelor si benzilor de decelerare/accelerare care ar trebui relocate.
      Pentru a exista posibilitatea ca un drum expres sa fie transformat in autostrada trebuie ca acesta sa fie prevazut in zona mediana cu o rezerva de teren care sa permita adaugarea a doua benzi.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mihai Alexandru Craciun
Mihai Alexandru Craciun
Mihai Alexandru Craciun este fondatorul comunitatii online si al asociatiei "Construim Romania". Absolvent al Facultatii de Automatizari si Calculatoare din cadrul Politehnicii Bucuresti, actualmente consultant IT independent, Mihai Craciun este unul din cei mai activi membri din comunitatile online axate pe subiecte de infrastructura si s-a implicat in numeroase actiuni si initiative in promovarea transportului feroviar si retaurarea trenurilor istorice.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro