Home » Analize »Global / Europa »Opinie » Citesti:

Cum construim Europa de mâine

Siegfried Muresan martie 27, 2017 Analize, Global / Europa, Opinie
11 comentarii 1,074 Vizualizari

Uniunea Europeană (UE) a trecut, de-a lungul ultimilor ani, prin câteva crize. Oamenii așteaptă o Uniune Europeană capabilă să facă față crizelor cu care ne confruntam, fie că acestea sunt de natură economică, de securitate, de politică internă sau externă. Așa am ajuns să ne aflăm astăzi în fața unui moment decisiv: mergem către o Europă tot mai puțin capabilă de a reacționa la crize sau pornim un proces de reformare a Uniunii Europene, o îmbunătățim structural și instituțional astfel încât să poată răspunde problemelor și așteptărilor cetățenilor săi. Aceasta este și tema principală a Congresului Partidului Popular European (PPE), cea mai mare familie politică din Europa, congres care se va desfășura miercuri și joi în Malta. PPE a decis să susțină reformarea Uniunii, să caute mijloacele să o îmbunătățească și să o echipeze cu instrumentele necesare pentru a face față noilor provocări cu care ne confruntăm și, de aceea, va adopta în cadrul Congresului o rezoluție politică în care vor fi descriși pașii necesari pentru a avea în următorii ani o Europă prosperă, sigură și aproape de cetățenii săi.

O Europă mai prosperă

Integrarea europeană s-a dovedit a fi un succes, Uniunea Europeană a garant pacea, democrația și prosperitatea de aproape 70 de ani și trebuie să aveam în vedere acest lucru când vorbim de viitorul Europei. De-a lungul acestor ani, Uniunea Europeană a asigurat libera circulație a persoanelor, a bunurilor, serviciilor și a capitalului între statele membre, dar, pentru a păstra toate aceste beneficii, trebuie să îmbunătățim capacitatea Uniunii de a răspunde noilor provocări. Chiar dacă multe dintre aceste crize își au cauzele în exteriorul Uniunii – terorismul, migrația necontrolată, războaiele din Orientul Mijlociu, instabilitatea în Vecinătatea estică din cauza unei Federații Ruse tot mai agresive – ne confruntăm și cu provocări interne, în rândul statelor membre: combaterea șomajului, deficit de investiții, inegalități între state.

Pentru a răspunde acestor provocări interne, trebuie ca economia Uniunii Europene să fie întărită, să devină mai competitivă și să genereze creștere economică durabilă. Pentru un viitor prosper, trebuie să avem o strategie de dezvoltare sustenabilă a Uniunii per ansamblu. Pentru aceasta este nevoie, în primul rând, să reducem deficitul de investiții existent prin stimularea investițiilor private. Avem nevoie de un mediu favorabil antreprenoriatului, în special pentru IMM-uri, de vreme ce acestea creează cele mai multe locuri de muncă la nivel european. Totodată, este nevoie de o mai mare integrare economică și de stabilitate fiscală. Deși zona euro a fost întărită datorită reformelor implementate după criza economică din 2008 și noilor reguli privind limitarea deficitelor, Uniunea Economică și Monetară trebuie îmbunătățită în continuare. Este esențial ca viitorii pași de integrare să fie deschiși și statelor care au ca obiectiv adoptarea monedei unice, dar încă nu au adoptat-o, așa cum este cazul României. Decalajele dintre noi și zona euro trebuie reduse, nu mărite, înaintea aderării noastre la moneda unică. Nu în ultimul rând, pentru a îmbunătăți competitivitatea Uniunii, trebuie să sprijinim crearea pieței unice digitale, să încurajăm cooperarea între regiunile mai dezvoltate și cele mai puțin dezvoltate și să continuăm negocierile cu partenerii economici pentru a obține acorduri de liber-schimb care respectă standardele europene și care ajută Uniunea Europeană să fie un actor important în economia globală.

O Europă mai sigură

Uniunea Europeană are nevoie de un climat de siguranță pentru a putea atinge toate aceste obiective de dezvoltare. Valul de refugiați și de migranți ilegali care a ajuns în Europa în ultimii ani, atacurile teroriste, dar și agresiunea Federației Ruse și instabilitatea din vecinătatea Uniunii au pus la încercare capacitatea noastră de cooperare. Avem nevoie de o mai mare cooperare și integrare în ceea ce privește măsurile de apărare și securitate la nivel european. Doar așa ne putem asigura că măsurile prin care prevenim și combatem amenințările atât în plan intern, cât și extern sunt cele mai eficiente.

În plan intern este nevoie de măsuri noi prin care să asigurăm securitatea frontierelor, de îmbunătățirea cooperării între statele membre și de întărirea agențiilor Uniunii cu atribuții în materie de afaceri interne și securitate. În primul rând, este necesară armonizarea legislației antiterorism și o mai strânsă cooperare la nivelul forțelor de ordine și a schimbului de informații pentru a preveni acțiunile pregătitoare. PPE susține crearea și implementarea unei strategii comune de securitate cibernetică la nivel european și, totodată, crearea, în următorii ani, a unei uniuni europene de apărare și securitate în care statele membre pun la comun și folosesc împreună capacitățile de apărare. Tot pentru a reduce riscul de atentate în Europa și pentru a gestiona fluxul de refugiați și imigranți ilegali, este nevoie de instrumente europene de supraveghere, care să vină în sprijinul sistemului Schengen, precum și de o politică de azil și migrație comună pentru statele membre. Refugiații și imigranții care au intrat ilegal în Europa trebuie triați mult mai rapid și întorși cât mai repede posibil în țările lor de origine.

În plan extern, trebuie să asigurăm stabilitatea în vecinătatea noastră imediată, atât în sud, cât și în est. În Vecinătatea estică avem o Federație Rusă tot mai agresivă, care, prin acțiunile sale, subminează pacea de care s-a bucurat Europa în ultimii 70 de ani. Uniunea Europeană nu poate rămâne indiferentă și nu poate permite Rusiei să erodeze societățile democratice și să incite la ură și teamă. De aceea, trebuie să răspundem la nivel instituțional, cu resursele financiare necesare și cu mesajul corect împotriva războiului nedeclarat al Kremlinului împotriva valorilor europene. Sprijinirea statelor din Est, mai ales a celor care implementează acorduri de asociere cu Uniunea Europeană – Republica Moldova, Ucraina și Georgia – este esențială pentru a-și menține parcursul proeuropean și pentru a face față unei politici tot mai agresive a Federației Ruse în regiune.

Acestea sunt prioritățile pe care liderii Partidului Popular European le vor susține și adopta în cadrul Congresului PPE din Malta de miercuri și joi: Uniunea Europeană trebuie să se reformeze, dar nu trebuie să ne temem cu privire la viitorul Uniunii. Ne angajăm să continuăm procesul de integrare europeană și niciun stat nu va fi lăsat în urmă atât timp cât acesta alege să participe la toate etapele de integrare. Fiecare stat va decide dacă participă la viitori pași de integrare. Așa cum Uniunea Europeană a fost soluția pentru reconstrucția Europei după două războaie mondiale și a generat una dintre cele mai lungi perioade de pace din istoria continentului, cred că așa și acum, tot Uniunea Europeană este soluția la provocările cu care ne confruntăm: terorismul, migrația, șomajul și încetinirea creșterii economice.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "11 comments" on this Article:

  1. Vlad spune:

    Europa exista doar in masura in care pastram traditia ortodoxa care e fundamentul care a sustinut viata timp de 2017 ani.

    Apeland doar la prosperitate si siguranta ne afundam fie in proiecte ideologice cu o viteza sau mai multe si care pot degenera in izolationism sau fascism tehnologic fie in atavisme pernicioase care amplifica xenofobia, rasismul, extremismul si fundamentalismul impreuna conturand marginile unui univers eminamente material si fara perspective. Tehnologizarea, bio-augmentarea constituie debusee deindivualizante menite sa intretina iluzia demiurgica.

  2. ion spune:

    europa nu implementeaza suficient de repede sisteme comune:
    1. sa nu fie roaming
    2. sa fie simplificata birocratia gen evidenta populatiei, certificate, ar trebui sa fie cam la fel de simplu peste tot si la fel de valabil peste tot in ue, fara cereri si confirmari
    3. moneda unica, plati fara comsioane intre tari, reguli foarte similare in tot ue, cel putin simplu de aplicat si inteles
    4. aparare, frontiera comuna
    6. transport ieftin si accesibil sa se mai amestece cunoasca lumea. Trenurile sunt in criza, pe avia cu low cost e mai bine, dar trebuie mers mai departe, pe rutier e regres cu taxe mari si reguli diferite pe autostrade …
    7. sisteme de asigurari, pensii, medicina comune, o cazua a brexit si tensiune e tocmai acest lucru

    as putea continua dar ma opresc aici

  3. dusu spune:

    multe vorbe fara sa atingeti punctele sensibile ce despart culturile vestice de cele estice, diferentele intre cei ce conduc in vest si cei ce conduc in est

  4. Klopo_Tare spune:

    Problema principală este lipsa viziunii – ce fel de Europă vrem să construim? În linii mari proiectul european este clar, dar lipsesc mecanismele de siguranță – dacă un agresor atacă Uniunea (Rusia, teroriștii islamici)? Cum se rezolvă problemele generale (scăderea demografică, Estul Europei alimentează demografic și profesional Vestul, dar asta nu poate continua pe termen lung, Nordul bogat cum ajută Sudul sărac, eventual să își schimbe mentalitățile)? Cum se rezolvă problemele economice și șomajul, în contextul noilor tehnologii gen robotica și 3D printingul, care vor reduce masiv numărul de angajați?

  5. Josef Svejk spune:

    Io zic să o mai lăsați un pic în pace pe tante Europa să-și mai tragă sufletul. Sunteți de acum ca pionierii entuziaști ce o iau pe băbăuță pe sus si o trec strada ca să raporteze o nouă izbândă în construirea socialismului mltilateral dezvoltat, la următoarea adunare. Numai că băbuța săraca nu intenționa să treacă strada :P
    1. Economia: O Europa socială (adică socialistă, ce mai umblați cu șușanele :P ) n-are cum să fie prospera. Dacă nu credeți, studiați istoria URSS :D

    2. Securitatea: Se obține prin întărirea NATO și creșterea cheltuielilor militare măcar la ăia 2% din PIB promiși în 2014. Apoi prin deportări masive, tăieri de ajutoare sociale la fel de masive și capacitatea de a face respectată o frontieră, cu rice preț, cu arma dacă e necesar. Eventual se mai poate adăuga la asta construirea unor tabere masive de refugiați în afara teritoriului UE (după modelul austalian), de exemplu în Libia.

    Nici unul din aceste puncte esențuale nu este pe ordinea de zi a nici unieia din haitele de birocrați bruxellezi. Deci vă pot destăinui secretul lui Polichenelle: Europa va continua sp săracească și să fie mai nesigură.

  6. Kurt spune:

    Optimismul aurorului e admirabil. Rămîne mult de făcut pentru ca cetățenii să construiască acea UE27 dorită de jos în sus. In 60 de ani EWG/UE s-a transformat permanent și a crescut de la 6 la 28 membrii parteneri. S-a pornit după 1912-1914-1945 o perioadă de război dezastruos pentru continentul nostru spre un orizont nou: pace. Constatarea autorului privind UE ca un proiect de pace e valabilă. Pentru generația Schuman, De Gasperi, Adenauer și Spark era de interes vital. Pentru tinerii de azi?

    O pace care trebuia realizată între state dar și între cetățenii acestor state (Franța, Germnia azi au manuale de istorie comune, create în consens și predate elevilor /România-Ungaria? ). Alfred Grosser, Franța aminteste într-un interviu TV recent de faptul ca Bundesrepublik D./ Adenauer 1947- 1957 au avut cel mai mult nevoie de acceptare și recunoastere în noua ordine de pace a continentului. La fel a fost situația pentru fostele state satelite ale URSS și România după 1989. Aveau nevoie de acceptantă. Moldova….

    Etapele premergătoare creării UE:
    1949 Consiliul Europei (Europarat)
    1949 Conventia europeană a drepturilor omului (Europäische Menschenrechts-konvention)
    1951 Montanunion, e supranațională
    1952 Comunitatea de apărara europeană ( Europäische Verteidigunsgemeinschaft) a eșuat 1954 la Paris (pînă azi?).
    1953 Comunitatea politică europeană (ar fi trebuit să spijine comunitatea de apărare).
    Planul Schuman a dus la tratatul de la Roma 1957 și la EWG/ UE6.
    1968 s-a realizat uniunea vamală (integrarea mai pronunțată și cooperarea durează deci un timp)
    Conceptul constituției UE a eșuat la Paris și în Olanda

    In preamblul și în articolul unu al textului din 1958 și în versiunea actuală din 2008 e vorba de o intergare tot mai mare, mai strînsă a Uniunii popoareler/statelor Europei. Textul din preamblul e de importață politică și programatică, într-o formulare sugestivă. Aici e de găsit un țel, o finalitate a proiectului EWG/UE. Parcursul de la EWG/ UE 6 la UE 28 e cunoscut. Reamintesc succesul în domeniul mediului inconjurător (Umweltschutz). La unii parteneri era ceva nou, a fost introdus și accelerat prin aderarea la UE.

    ……. „…… De-a lungul acestor ani, Uniunea Europeană a asigurat libera circulație a persoanelor, a bunurilor, serviciilor și a capitalului între statele membre, dar, pentru a păstra toate aceste beneficii, trebuie să îmbunătățim capacitatea Uniunii de a răspunde noilor provocări. Chiar dacă multe dintre aceste crize își au cauzele în exteriorul Uniunii – terorismul, migrația necontrolată, războaiele din Orientul Mijlociu, instabilitatea în Vecinătatea estică din cauza unei Federații Ruse tot mai agresive – ne confruntăm și cu provocări interne, în rândul statelor membre: combaterea șomajului, deficit de investiții, inegalități între state…. „……

    S-a pornit cu intergare economică, cu o piața comună (gemeinsamer Markt, Binnenmarkt) cu speranța ca participanții se vor lăsa atrași și politic în Uniune, după asocierea economică. Cred că prea mult timp s-a decis de sus cu speranța ca și de jos, de la cetățeni să se obțină acordul pentru integrarea din ce în ce mai pronunțată. A venit altfel, cel puțin după 2008, după Bratislava 2016 /Vișegrad.

    E momentul ca UE27 să-și stabilească din nou prioritățile, cu acordul cetățenilor și a statelor partenere. Dubla majoritate calificată e un pas decisiv. O Uniune clădita de jos în sus. E mult de făcut. Azi.

    In Merkur, Zeitschrift für europäisches Denken, martie 2017, e reamintit în articolul -Die „immer engere Union” – de Rainer Wahl (Uniunea tot mai intensiv integrată) necesitatea ca dialogul cu cetățenii trebuie sa fie azi mult mai concret și internsiv decît la început, în secolul 20. Unele competente trebuie date eventual înapoi la statele partenere (princiliul subsidiaritate mai concret aplicat și explicat) și numai competențele acceptate și din nou confirmate d e cetățeni trebuie să fie în competența și responsabilitatea Unuinii UE27. Care sunt prioritățile UE27 azi? Care sunt competențele care se reduc, se redau statelor partenere?

    România participă azi la această restructurare și reorientare a UE27. Cetățenii trebuie informați, întrebați și cîștigați pentru UNIUNEA SUI GENERIS (deficitul democratic la Bruessel). Demonstrațiile „Pulse for Europe” în unele orașe germane (Frankfurt, Stuttgart, Freiburg, etc) sunt încă modeste. La Marche for Europe Roma 25 martie 2017 au participat 30 mii cetăteni. La fotbal sunt mai mulți. Cred că e valabil pentru cei responsabili în țară și pentru intelectualii PRO UE. De ce au trecut 27 de ani libertate, 10 ani de democratie cu/ după standarde europene fără dezbateri intensive și permanente în spțtiul public românesc? Văd aici aceleași deficite și lipsa de angagament ferm în dezbateri publice ca și în celălate state partenere. Prea mult timp s-a urmat calea de sus în jos / Top-DOWN în loc să se cîștige/asigure acordul la bază, de la cetățenii în statele participante. Cetățenii au dubla cetățenie în UE27. De ce nu avem partide comunitare UE, numai asocieri difiuse ca PPE? De ce nu avem sindicate (solidaritate numai „națională”?) comunitare UE? Insituțiile UE: parlamentul (limitat în acțiuni și competențe), comisia, consilliul guvernelor, un fel de minstru de externe și președintele UE nu sunt de ajuns pentru o cooperare și integrare mai intensivă în viitor. Un stat federal UE sau o asociere federală nu mai e vizibilă azi. Trebuie deci mai mult. E de reinventat o uniune a cetățenilor și a statelor participante!

    Relatările autorului merită atenție și sunt un izvor de speranță. Cum va fi dusă campania PRO UE în România 2017- 2019? Unde? Cine participă?

  7. IP spune:

    Eu tot sper ca protestele de la inceput de an au demonstrat celorlalti membri UE ca poporul roman vrea valori democratice, europene, nu vrea coruptie si hotie. Sincer sper intr-un viitor UE puternic, in care sa aiba loc si tara noastra. As fi insa naiv sa cred ca lucrurile nu pot merge si in directia opusa…

  8. euNuke spune:

    UE nu a garantat nicio pace si nicio prosperitate vreme de 70 de ani din simplu motiv ca nu exista in urma cu 7 decenii. NATO da, dar pentru partea occidentala a Europei.

    Iar de construit, noi nu construim nimic. Nu are niciun rost sa ne intrebam -nici macar retoric- ‘da’ noi unde punem caramida asta?’ pentru ca altii hotarasc pentru noi. E si firesc, stam prost si cu proiectele si cu ziditul. E o meteahna istorica a neamului, ni se trage de la nea Manole. Rumanii is in schimb buni culegatori.

    Deci pionierii mileniului 3 sunt in alta parte, la Bruxelles. Si pritocesc pietre de moara. Nu edificii, ci bolovani de gatul industriei, antreprenorilor, fermierilor. Iar tovarasii se dovedesc a fi tare harnici in activitatea lor de reglementare si detasare superioara de vointa si interesele cetatenilor europeni. Nimic nu le scapa. Si uite d’aia Uniunea nu e o solutie, ci o cauza a crizelor prin care trece Europa.

    Iar noi nu ne permitem nici macar luxul de a gandi diferit, darmite de a construi de capul nostru, ‘prin noi insine’. . Politicienii nostri s’au obisnuit sa primeasca temele gata facute. Tot ce primim de acolo, de sus, sunt rapoarte si analize si eseuri spectaculare care ne anunta vremuri noi fantastice. In timp ce totul se duce incet de rapa.

    • victor L spune:

      Iar ambitia Germaniei (secondata de Franta), daca nu se poate si nu se poate prin razboi, trebuia sa poarte un nume: Uniunea Europeana.
      Ca nu degeaba ii injuram pe insulari, cu Brtexit-ul lor, care stiu mai multe; despre cei doi soferi ai UE.

  9. cib spune:

    UE=al IV lea REICH. Euro=DeutscheReichsMark. Singura speranta ramane doar spargerea pasnica a imperiului, nu prin razboi ca acum 70 de ani. Eu, unul insa, ma indoiesc. Nemtii sunt o natie de caposi si indaratnici. Stiau ei britii ce stiau.

  10. Caliman Eugan-consultant dezvoltare economica spune:

    Din pacate, euNuke are dreptate, iar cine nu crede, n-are decit sa gaseasca la pag. 125, confirmarea celor spuse, in lucrarea “Industrializarea Romaniei-Politici si Strategii”, autor Liviu Voinea, 2010…



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Siegfried Muresan


Siegfried Muresan

Economist, master în Științe Economie și Management la Universitatea Humboldt din Berlin. Din 2006 a fost consilier al președintelui Comisiei pentru afaceri europene a Parlame... Citeste mai departe


E randul tau

Felicitări colegului meu de generaţie şi de universitate de la Cluj pentru articol şi pentru ati...

de: Valentin Naumescu

la "Ştiinţa a fost aservită lumii politice"

Cauta articole

aprilie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Mar    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)