luni, mai 20, 2024

De ce e Basescu in continuare popular in Republica Moldova

Presedintele Traian Basescu este perdant pe toata linia cand vine vorba de rezultatele referendumului din 29 iulie 2012 privind demiterea sa.
In toate judetele si in aproape toate sectiile de votare din strainatate „DA”-ul a castigat net, chiar acolo unde Traian Basescu triumfase la alegerile prezidentiale din 2009, cum ar fi cele din Italia, Spania, Statele Unite, Franta, Germania, Regatul Unit.
Facand abstractie de cateva tari unde au fost exprimate sub 50 de voturi (Zimbabwe, Libia, Uruguay), o singura tara face exceptie de la regula: Republica Moldova.
In sectiile de votare de la est de Prut, 60% dintre cei care au venit la vot, in numar de 2361, au votat „NU”.
Este drept ca numarul votantilor a fost de peste cinci ori mai mic decat in 2009, cand la turul II al prezidentialelor s-au prezentat la vot 12257 de persoane, dintre care aproape 95% au votat in favoarea lui Traian Basescu.
Acest procent este comparabil cu cel de la referendumul din 2007, primul privind demiterea lui Traian Basescu. Atunci, 4863 dintre cei 4998 prezenti la urne au votat „NU” – peste 98%.
Desigur ca prezenta scazuta la vot de anul acesta se datoreaza apelului la boicotare a referendumului din partea partizanilor presedintelui Basescu.
De altfel, in 2009 contra-candidatul lui Traian Basescu, Mircea Geona, a obtinut aici 632 de voturi, ceva mai mult de 5%, iar in 2012 la referendum, chiar daca „DA” a urcat la 38%, asta a insemnat doar 912 voturi.
Basescu si cetatenia romana
Cum se explica acest vot care merge in contra-curentul opiniei publice romanesti? Simplu: Traian Basescu este de departe cel mai popular om politic din Romania printre cetatenii Republicii Moldova.
Aproape imediat dupa alegerea sa ca presedinte in 2004, Traian Basescu a devenit un campion al cauzei Republicii Moldova la capitolul integrare europeana, dar, mai important, a sustinut in permanenta usurarea procedurii de redobandire a cetateniei romane.
In ianuarie 2005 el a efectuat prima sa vizita in strainatate la Chisinau si initial a ameliorat relatiile cu regimul condus de liderul Partidului Comunistilor (PCRM), Vladimir Voronin.
La scurt timp dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007 si introducerea regimului de vize pentru cetatenii Republicii Moldova, presedintele Basescu a vizitat din nou Chisinaul pentru a incerca sa impulsioneze autoritatile consulare, dupa fiasco-ul cozilor interminabile si a coruptiei la obtinerea vizelor care a sifonat grav imaginea Romaniei printre cei din Republica Moldova.
In tot acest timp, guvernul de la Bucuresti, condus de Calin Tariceanu, le-a aparut cetatenilor din Republica Moldova mai curand interesat sa se rafuiasca cu prietenul lor, presedintele Basescu, decat sa le rezolve problemele. Si acest lucru s-a reflectat in votul de la referendumul din 15 mai 2007, cand Basescu a fost plebiscitat la Chisinau.
Dupa alegerile parlamentare din 2008 si instalarea guvernului Boc, a fost in sfarsit modificata legea cetateniei si a inceput accelerarea procesului de redobandire a cetateniei de catre cei din Republica Moldova.
Conform legii cetateniei din 1991, orice persoana nascuta in teritorii care au apartinut Romaniei inainte de 1940 sau ai carei parinti sau bunici au fost nascuti acolo are dreptul de a solicita redobandirea cetateniei romane.
Pana in 2001 doar circa 100000 de persoane au facut apel la acest drept si au devenit cetateni ai Romaniei, destul de multi dintre ei etnici ucrainieni, tusi sau gagauzi, dat fiind faptul ca legea nu discrimnineaza pe criterii etnice.
In decembrie 2001, guvernul PSD condus de Adrian Nastase a emis o Ordonanta de Urgenta prin care suspenda procedura accelerata – sub un an – de redobandire a cetateniei romane. Faptul ca aceasta masura a fost adoptata cu mai putin de o luna inainte de ridicarea regimului de vize de calatorie in tarile Uniunii Europene pentru cetatenii romani nu este o coincidenta.
Este clar ca a fost vorba de un quid-pro-quo cu Uniunea Europeana: nu mai creati potentiali cetateni UE, iar noi ridicam regimul de vize pentru cetatenii romani.
Vot de recunostinta
Cand a devenit clar in vara lui 2006 ca Romania va deveni membra a UE, in Republica Moldova s-a declansat o avalansa de cereri de redobandire a cetateniei. Sute de mii de persoane, poate chiar peste un milion si-au exprimat dorinta de a deveni cetateni romani. Aceasta situatie a generat alarma la Bruxelles, potential fiind vorba de pana la trei milioane de noi cetateni ai UE.
Traian Basescu a perseverat insa si dupa intrarea in vigoare a legii modificate a cetateniei 2009 un numar de circa 20000 de persoane din Republica Moldova au redobandit cetatenia romana, fata de circa 4000 in perioada 2002 – 2009. Numarul este greu de estimat intrucat Ministerul Justitiei afirma ca nu detine statistici pe tara de origine a solicitantilor de cetatenie.
Cert este ca, in pofida afirmatiilor demagogico-patriotarde, interesul celor din Republica Moldova pentru cetatenia romana nu este preoponderent de natura sentimentala, de adeziune la romanism sau chiar unionism, ci una pragmatica.
Pentru un cetatean al Republicii Moldova, pasaportul Romaniei este un bilet de evadare din mizerie, o sansa de a scapa din cea mai saraca tara a Europei, care are sanse practic nule de aderare la UE. Nu e aboslut nicio rusine in asta si nicio rusine in a recunoaste acest fapt. Rusinoasa este folosirea unor cuvinte sforaitoare, ca patriotism, romanism, unionism, intr-o tara in care numarul celor care se considera romani este foarte mic, al acelora care doresc unirea cu Romania si mai mic, fapt confirmat de recensamant, sondaje de opinie si de rezultatele tuturor alegerilor din aceasta tara de dupa 1991.
De aceea, voturile din utlimii cinci ani din Republica Moldova in favoarea lui Traian Basescu sunt un vot de recunostinta pentru cel care le-a redat celor din Republica Moldova aceasta sansa, comparat favorabil cu adversarii sai din USL, vazuti ca mai degraba indiferenti fata de soarta lor, gata sa-I sacrifice de dragul imperativelor momentului, adica statutul de membru UE al Romaniei.
Cei care au votat fie au dobandit cetatenia romana recent, fie au rude care au depus cereri fie, pur si simplu, apreciaza politica lui Traian Basescu fata de Republica Moldova, fiind prea putin interesati de amanuntele vietii politice dintr-o tara in care nu traiesc.

Distribuie acest articol

10 COMENTARII

  1. Comparati date absurde cu date logice, domnul meu.
    Comparati datele unei mascarade etichetate de ponta ( si acolitii lui) drept „referendum”
    cu celelalte „alegeri libere”.
    Refuzul clar al unei imense majoritati de a cadea in plasa escroc-intinsa a acestui
    exponent al specialistilor in respectarea prin ocolire, a legii, lasa fara date orice analist.
    Cele doua variante ale intrebarilor inscrise in buletinul de vot aveau un singur raspuns:
    acordul electoratului pentru destituirea de orice forma a celui ce ocupa postul de
    presedinte.
    Ponta nu a obtinut asta si e … vânăt.
    Pe de o parte ( el si acolitii sai) spun ca cei ce au boicotat nu inseamna nimic, iar in acelasi
    timp, dar pe de alta parte reprosurile ca nu s-au prezentat destui pentru a fi ca numar 51%
    umplu canalele media.
    In acelasi timp in care se adreseaza ponta boicotistilor spunandu-le cinic ca daca nu au ridicat
    mana sa spuna „prezent” ( nu cota alta optiune) la mascarada organizata de el pe banii nostri,
    sunt ca si inexistenti, iar pe de alta parte nu mai stie cum sa faca sa astupe gaura care ii mai
    era necesara pentru prostirea propriului popor, a unei intregi Europe si a unei intregi Lumi.
    Definitia cea mai elocventa pentru tipul asta de om, nu isi are locul in DEX ci doar in limbajul
    popular extrem de nepopular si are stransa legatura cu mana.

  2. Consideratiile acestea, oricare ar fi justetea lor, nu inseamna ca unionismul nu este calea de urmat intre Romania si Rep. Moldova, din contra, caci numai asa se pot rezolva palcuri de gri de pe harta Europei, problemele de securitate din zona asta si, nu in ultimul rand, readuce demnitate, libertate reala si un viitor moldovenilor si, de cealalta parte, vindeca ranile din istoria tragia a Romaniei si a romanilor. Unirea cu Rep. Moldova trebuie sa fie un deziderat pragmatic si sentimental al romanilor, din motive pragmatice si de demnitate nationala, urmarit in mod luminat, dar consecvent. Germania a reusit, o sa reusim si noi. Rep. Moldova nu este Hong Kong sau Elvetia, singurul sau viitor este in Romania, iar Romania fara Basarabia este cam la fel ca Germania de Vest fara Germania de Est. Asta e situatia in aceasta parte de lume, iar false „calcule economice”, pretexte de europenism prost inteles si stangisme cum ca natiunea e un cuvant desuet sunt in afara subiectului, chiar penibile. Ca sa se dezvolte, liberi, prosperi, demni, europeni si in singuranta , romanii trebuie sa fie intr-un singur stat, asa cum au fost, sa fie o singura tara, caci sunt neindoilenic un singur popor.

  3. Ponta masluise „magistral”, jocul.
    Cartile erau facute si castigatorul pre-stabilit.
    Din patru variante posibile („da”, „nu” , „vot nul” si „boicot”), primele trei ii asigurau castigul
    iar pe a patra nici nu concepea sa nu o elimine din calcul, convins fiind ca electoratul nu
    ii vine, ca desteptaciune, nici pana la glezne.
    Simpla „prezenta” a electorului ii era suficienta, vota el (electorul) cum si ce vroia.
    Alaturi de cei care urasc sincer faptul ca nu ei sunt la volan au cazut in plasa de „a fi prezent”
    o multime de fraieri ( indiferent ce au votat).
    De-acum, crima (violul) a fost deja facuta. Pontacii stiu ca si-au anulat singuri „calea de mijloc”
    si ca ceea ce le-a mai ramas se numeste „ori la bal, ori la spital”.
    Daca cedeaza, ii pedepseste legea. Ca sa nu cedeze, trebuie ca la fiecare urmatoare
    respiratie, sa o incalce. Depinde doar de ei daca se multumesc cu cat si-au facut sau
    daca continua sa isi adauge. Dar de platit, incalcarile de lege, nu raman neplatite, nu pentru
    ca vrea altcineva ci, chiar VIATA insasi.

  4. Problema referendumului nu este inca transata si este mult prea devreme pentru speculatii asupra validitatii sale daca ne gandim la demisia socanta (?) a ministrului de interne (http://www.romanialibera.ro/actualitate/politica/ioan-rus-mi-am-inaintat-demisia-de-onoare-din-functia-de-ministru-de-interne-272743.html ) si a ministrului delegat pentru administratie (http://www.romanialibera.ro/actualitate/politica/victor-paul-dobre-ministrul-delegat-pentru-administratie-si-a-dat-demisia-272745.html) .

    Cei care au crezut ca rezolva problema scapand de ” monstrul de la Cotroceni ” , dar prin incalcarea regulilor jocului chiar in timpul jocului , au facut exact gresala capitala pe care au facut-o francezii cu Napoleon, respectiv au ridicat mingea la fileu ” monstrului” , adica l-au scapat din lesa si l-au eliberat… Ceea ce nu au inteles pana acum , vor afla singuri si pe propria piele ( surdul nu aude , dar le potriveste). Fara sa vrea , USL a construit din proprie initiativa o noua platforma pentru noul Traian Basescu uitand chiar esentialul : acesta este mult mai „ periculos ” in libertate decat la Palatul Cotroceni ! Din acest punct de vedere „eliberarea ” de la Cotroceni , este exact gura de oxigen asteptata de Traian Basescu.
    Spre surprinderea generala, presedintele suspendat a declarat deja ca…”revenirea la Cotroceni nu mai este o prioritate”( http://www.realitatea.net/basescu–revenirea-la-cotroceni-nu-mai-e-o-prioritate-pentru-mine_981411.html ) . Mai mult decat atat a declarat ca „va vorbi in fiecare zi” . O face deja foarte bine , punctand la obiect si intorcand situatia in favoarea sa .

    Pe de alta parte, pe ce va bazati certitudinile cand postulati ab-initio lipsa de patriotism a
    romanilor din Basarabia si calificati din start interesul acestora pentru Romania drept „ afirmatii demagogico-patriotarde” ?

    In sfarsit, cea mai surprinzatoare afirmatie fara acoperire urmeaza abia acum :

    „ Cei care au votat fie au dobandit cetatenia romana recent, fie au rude care au depus cereri fie, pur si simplu, apreciaza politica lui Traian Basescu fata de Republica Moldova, // fiind prea putin interesati de amanuntele vietii politice dintr-o tara in care nu traiesc// ( ?! s.n.) .”

    Sincer, la doua decenii de la „Podul de Flori ” de peste Prut , de unde stiti atat de exact cum gandesc cetatenii basarabeni care au dobandit cetatenia romana ? Dintr-un studiu sociologic confidential ? Prin telepatie ?

    Asemenea speculatii gratuite sunt poate firesti pe Facebook sau pentru anonimii de pe diverse forum-uri , dar venite din partea unui fost ziarist la BBC World Service , ridica unele semne de intrebare.

  5. „Presedintele Traian Basescu este perdant pe toata linia cand vine vorba de rezultatele referendumului din 29 iulie 2012 privind demiterea sa.”
    Perdant, dar dupa prezenta la referendum are toate sansele sa cistige. Curioasa concluzie de ziarist.

    „In toate judetele si in aproape toate sectiile de votare din strainatate “DA”-ul a castigat net, chiar acolo unde Traian Basescu triumfase la alegerile prezidentiale din 2009, cum ar fi cele din Italia, Spania, Statele Unite, Franta, Germania, Regatul Unit.”
    O fi asa in strainatate, dar ce cauta formularea „In toate judetele”?
    Si insist: care toate judetele?”

  6. Nu conteaza amanuntele economice sau politice, ceea ce conteaza este schimbarea mentalitatilor. Nici germanii de est nu cred ca-si doreau unirea cu imperialistii capitalisti din vest, dar isi doreau sa iasa din saracie. Este nevoie de timp pentru schimbarea mentalitatilor, dar in acelasi timp trebuie facuti pasi clari in aceasta directie si nu stagnat sau mers inapoi ca pe vremea stangistilor aici si a comunistilor in Moldova.

  7. Petru Clej,
    neatentia mea.
    Dar voiam sa spun ca sinteti incorect prin faptul ca dvoastra considerati, subliminal, ca si acolo unde prezenta a fost de 35% , tot Basescu a pierdut, la fel ca in judetele unde au votat 70% ori 75%.
    Poate ati observat ca nu am avut obiectii despre situatia din republica Moldova.
    Dar pentru ca titlu este:
    „De ce e Basescu in continuare popular in Republica Moldova”
    nu am inteles dece inserturile ca in Romania ar fi invers, din moment ce prezenta la vot a fost cea stiuta.

  8. Domnule ziarist Petru Clej,

    Îmi permit să vă spun că în chiar prima propoziţie a articolului dumneavoastră apărut pe contributors.ro, în care aţi scris că: „Traian Băsescu ESTE PERDANT pe toată linia când vine vorba de REZULTATUL REFERENDUMULUI din 29 iulie privind demiterea sa”, faceţi DOUĂ erori, când afirmaţi că:
    1. Traian Băsescu este PERDANT (dar nu spuneţi CE a pierdut)
    2. când vine vorba de REZULTATUL REFERENDUMULUI.

    Greşiţi, domnule ziarist, pentru că:

    1. Domnul Preşedinte Traian Băsescu nu a pierdut nici din POPULARITATEA pe care o avea înainte de referendum (aş zice că a câştigat în popularitate) şi nu şi-a pierdut nici POSTUL DE PREŞEDINTE, pentru că rezultatul referendumului (pe care îl va da Curtea Constituţională) NU EXISTĂ încă. (Ştiţi dumneavoastră CE a pierdut când vine vorba de referendumul pentru demiterea preşedintelui?).

    2. Nu puteţi vorbi ACUM de REZULTATUL REFERENDUMULUI, pentru că referendumul din 29 iulie 2012 pentru demiterea preşedintelui NU ARE ÎNCĂ UN REZULTAT dat de Curtea Constituţională. Mai mult, S-AR PUTEA SĂ NICI NU EXISTE REZULTAT, în condiţiile în care Curtea Constituţională va constata că nu a fost realizat cvorumul. (Are rezultat, DA sau NU, numai un referendum în care cvorumul a fost realizat). Din datele existente până acum, se pare că referendumul din 29 iulie 2012 pentru demiterea Preşedintelui Traian Băsescu NU VA AVEA REZULTAT.

    Argumentez, pe rând:

    1. Cunoaşteţi?
    „Am ce n-am pierdut. N-am pierdut coada, deci am coadă”.
    Ideea este că nu pot pierde decât ce am. Iar înainte de referendum domnul Preşedinte Traian Băsescu avea o popularitate redusă. Când vine vorba de referendum, la capitolul popularitate nu a pierdut, ci a câştigat. Dovadă este numărul mare de alegători care nu şi-au exercitat dreptul de vot (drept prevăzut în Constituţie, nu obligaţie).

    Domnul Preşedinte Traian Băsescu nu şi-a pierdut nici postul de Preşedinte al României (este numai suspendat, nu a fost demis), pentru că referendumul din 29 iulie 2012 pentru demiterea Preşedintelui Traian Băsescu NU ARE RĂSPUNS DAT DE CURTEA CONSTITUŢIONALĂ.

    2. Din Dicţionarul Explicativ al Limbii Române:
    CVÓRUM n. Număr minim de participanți care este necesar, potrivit legii, pentru ca o adunare să poată lua o hotărâre valabilă. /<lat. quorum

    Aşadar, pentru ca o adunare (referendum) să poată lua o hotărâre valabilă (să aibă un răspuns) este necesar un număr minim de participanţi (în cazul referenumului recent să se prezinte la vot majoritatea electoratului de pe listele electorale permanente ale referendumului din 29 iulie 2012, liste obţinute prin actualizarea listelor electorale permanente de la alegerile locale din 10 iunie 2012).

    NUMAI dacă este realizat cvorumul se poate vorbi despre un rezultat al referendumului, care este răspunsul majoritar al persoanelor care au votat.

    A nu se confunda răspunsurile alegătorilor care au votat cu RĂSPUNSUL ELECTORATULUI LA REFERENDUM.

    Curtea Constituţională a României are de hotărât două lucruri: dacă a fost realizat cvorumul şi, dacă da, care este răspunsul majoritar şi atunci acela este răspunsul electoratului la referendum.

    Am o curiozitate, domnule ziarist:
    Chiar puteţi ghici gândurile oamenilor (aşa cum reiese din articol)?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Petru Clej
Petru Clej
Petru Clej este corespondent la Londra al redacției române a RFI. A fost jurnalist la BBC World Service, redacția română, între 1991 și 2008 (redactor șef între 2000 și 2008) și a lucrat între februarie și decembrie 2007 la BBC News Online.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro