Home » Educatie »Opinie » Citesti:

Despre finantarea publica a cercetarii

Lucian Pintilie aprilie 12, 2018 Educatie, Opinie
16 comentarii 1,833 Vizualizari

Preambul: Cercetarea stiintifica, sub toate formele ei, este o componenta esentiala a progresului nu numai in cunoastere, dar si in tehnologie, economie, societate in general. Fiecare cercetator isi aduce contributia la progres prin ideile pe care le transmite in comunitate sub forma de publicatii, comunicari sau brevete. Desi de multe ori nu este vizibila si accesibila pentru publicul larg, munca unor cercetatori anonimi din diverse colturi ale lumii (inclusiv din Romania) a dus la toate marile realizari stiintifice si tehnologice din ultimul secol, de la energia nucleara pana la explorarile spatiale si de la tranzistor pana la computerele cuantice. De aceea, toate tarile care au pretentia de a se declara dezvoltate fac investitii semnificative in cercetare. Tarile care nu investesc in acest domeniu risca sa ramana simple importatoare de tehnologii si piete de desfacere pentru aparatura si echipamente produse in alta parte a lumii.

Romania incearca, cel putin declarativ, sa reduca decalajele fata de tarile dezvoltate din Europa si din lume. Tot declarativ, educatia si cercetarea sunt considerate prioritati nationale, existand chiar legi (ex. Leagea 1/2011 a Educatiei Nationale) care statueaza ca cel putin 6 % din PIB ar trebui alocat educatiei si cel putin 1 % din PIB ar trebui alocat cercetarii. Realitatea din ultimii ani demonstreaza ca aceste prevederi nu au fost niciodata tratate cu seriozitate de catre decidentii politici care s-au perindat la conducerea tarii. Luand in considerare numai cercetarea, procentul din PIB alocat acestui domneiu in 2018 este de numai 0.18 %, cel mai scazut din Uniunea Europeana si absolut insuficient pentru a avea un sistem de cercetare puternic, competitiv pe plan international si atractiv pentru mediul privat.

Este interesant de urmarit evolutia bugetului alocat cercetarii in ultimii ani, precum si proiectiile bugetare pentru anii urmatori, pana in 2021. In graficul de mai jos este redata evolutia bugetului intial, a bugetului final si a platilor efectuate intre anii 2012 si 2017, bugetul initial pe 2018 si proiectiile bugetare pana in 2021.

Ce se poate constata:

-        Media bugetului initial alocat anual pentru cercetare este in jur de 1,6 miliarde lei (circa 350 milioane euro) si nu se intrevad variatii semnificative in urmatorii ani

-        In ultimii ani au fost raportate cresteri economice de 3-6 %, deci PIB a crescut. Rezulta deci ca ponderea bugetului cercetarii in PIB scade de la an la an.

-        Cu exceptia anului 2015 bugetul final este mai mic, uneori sensibil mai mic, decat cel initial. Rezulta ca in fiecare an au loc rectificari bugetare negative (se taie din buget 200-300 milioane lei), exceptia fiind 2015 cand rectificarea a fost pozitiva (s-au acordat circa 130 milioane lei in plus).

-        In fiecare an platile efectuate pana la 31 decembrie sunt cu 1-2 % mai mici decat bugetul final (sau rectificat). Motivele nu sunt foarte clare din ce cauza.

-        Bugetul pe anul 2018 include si creditele de angajament impuse fortat in 2017 (ex. circa 25 % la proiectele PCE contractate in 2017). Rezulta ca, in fapt, bugetul pe 2018 este mai mic decat cel din 2017, ceea ce s-a reflectat imediat in finantarea proiectelor PCE, care este, in medie, cu 20 % mai mica dacat cea prevazuta in contractul initial. Ca urmare, toti directorii de proiect au fost fortati sa semneze acte aditionale cu o finantare mai mica, sperand ca aceasta va fi recuperata in 2019 (daca nu cumva reducerea se transforma intr-o amputare definitiva de buget pe proiectele PCE).

Ce rezulta din aceste date? Rezulta o incapacitate cronica a autoritatii publice centrale care se ocupa de cercetare (in trecut ANCS sau ANCSI, din 2017 MCI) de a utiliza la maxim bugetul alocat initial. In fiecare an autoritatea care administreaza fondurile pentru cercetare pierde bani pentru ca nu este in stare sa ii cheltuie. Printre cauze se pot enumera:

  1. Competitii de proiecte rare, cu bugete mici, si cu perioade lungi de timp intre momentul declansarii competitiei si momentul contractarii. Strategia Nationala CDI 2014-2020 a fost aprobata abia la finalul anului 2014, Planul National CDI 3, menit sa transpuna in practica prevederile Strategiei, a fost aprobat abia la finalul lui 2015,  iar primele competitii de proiecte au fost demarate abia in 2016, unele dintre ele nefiind incheiate nici pana in prezent. Rezulta ca pana in 2018, cu 2 ani inainte de terminarea prezentei Strategii, a fost organizat un singur rand de competitii in cadrul PN CDI 3. Cel mai probabil alte competitii nu vor mai fi organizate. Aici ne referim la acele competitii care sustin efectiv activitatea de cercetare prin Programul de Resurse Umane (proiecte PD sau TE), prin Programul de Cercetare Fundamentala (proiecte PCE si PCCF) si prin Programul de Crestere a Competitivitatii Economice prin CDI (proiecte PED, BG, PTE, SOL), si nu luam in calcul competitiile marunte de tip premierea rezultatelor, mobilitati, colaborari bilaterale, etc. intrucat acestea din urma nu au alocate fonduri pentru resursa umana (cheltuieli de manopera) sau pentru infrastructura de cercetare (intretinere si operare echipamente/laboratoare/cladiri, administratie, etc.).
  2. Sume mici alocate investitiilor (doar 20-30 milioane pe an)
  3. Sume mici alocate sustinerii instalatiilor si infrastructurilor mari, de interes national. Trebuie tinut cont ca infrastructura de cercetare s-a imbunatatit semnificativ in ultimii 10 ani prin utilizarea fondurilor structurale. Laboratoare si echipamente moderne au aparut in multe universitati, INCD-uri si institute ale Academiei Romane. Pentru a fi operationale si utilizate la maxim aceste infrastructuri necesita fonduri pentru service, reparatii, consumabile, utilitati (energie electrica, apa, gaze), si personal de intretinere si operare. Acoperirea acestor costuri numai din proiecte castigate la competitii este nesustenabila, avand in vedere considerentele de la punctul 1.

Rezulta ca autoritatea centrala pentru cercetare putea lua din timp masuri pentru utilizarea la mxim si eficient a bugetului, dar acest lucru nu s-a intamplat din motive necunoscute. Putem doar specula ca cercetarea nu a fost si nu este de fapt printre prioritatile Guvernului, indicatiile fiind de amanare si temporizare a angajarii fondurilor prin contracte, astfel incat la jumatatea anului sa se poate lua inapoi fondurile bugetare neutilizate. Se poate concluziona ca adminstratia cercetarii, reprezentata prin MCI, are maidegraba interes sa faca economii la buget decat sa se lupte pentru utilizarea la maxim a bugetului si, de ce nu, pentru suplimentarea acestuia.

In final voi aborda problema resursei umane, care pare un subiect complet neglijat de catre autoritatea centrala, in ciuda faptului ca tot timpul vorbim despre lipsa masei critice de cercetatori, despre lipsa de atractivitate a carierei in cercetare pentru tineri si despre exodul important de tineri bine pregatiti catre organizatii de cercetare din tari mai dezvoltate. Ceea ce se spune la nivel declarativ este in totala contradictie cu realitatea prezenta. Un caz concret il reprezinta competitiile PD si TE lansate in 2016 si inca nefinalizate. Discutia poate include si competitia PCCF, avand in vedere ca o componenta importanta a acestui tip de proiecte o reprezinta pregatirea tinerilor cercetatori. Bugetul alocat celor 3 competitii, PD, TE si PCCF, este de 170 milioane lei, cu rate de succes de 5.8 % pentru PCCF (170 proiecte depuse, 10 proiecte finantabile), circa 10 % pentru TE (111 proiecte finantabile din 1128 de proiecte depuse), si circa 15 % pentru PD (140 proiecte finantabile din 940 de proiecte depuse). Se remarca imediat ratele de succes foarte mici, in conditiile in care, pana acum, este singura competitie organizata in cadrul PN CDI 3. Mesajul transmis in acest fel este ca autoritatea centrala pentru cercetare nu pune prea mare pret pe resursa umana, fiindu-i practic indiferent daca aceasta ramane in tara si se angajeaza in alt domeniu (IT, banci, etc.) ca sa supravietuiasca sau pleaca in strainatate. Si totusi, ar fi foarte simplu ca MCI sa transmita un mesaj pozitiv catre comunitatea de cercetatori depunand efort pentru a dubla rata de succes la competitiile PD, TE si PCCF. Aceasta ar insemna dublarea bugetului acestor competitii la 340 milioane lei. Ar fi nevoie deci de un plus de 170 milioane lei, dar MCI spune ca este imposibil de obtinut o astfel de suplimentare de buget, uitand insa ca suplimentarea nu este necesara toata in 2018, ci se distribuie pe parcursul anilor in care se desfasoara proiectele (2 ani pentru PD si TE si 4 ani pentru PCCF). Mai trebui tinut cont si de faptul ca, incepand la jumatatea lui 2018, proiectele PD si TE se intind pe 3 ani calendaristici (am socotit cate 6 luni in 2018 si 2020, si 12 luni in 2019), iar proiectele PCCF se intind pe 5 ani calendaristici (cate 6 luni in 2018 si 2022 si cate 12 luni in 2019, 2020 si 2021). Nu trebuie sa fii mare specialist in buget-finante ca se calculezi cam care ar fi efortul bugetar pentru dublarea numarului de proiecte finantate la PD, TE si PCCF:

2018-31,825 milioane lei

2019-63.75 milioane lei

2020-42.5 milioane lei (se termina proiectele PD si TE)

2021-21.25 milioane lei

2022-10.625 milioane lei (se termina si proiectele PCCF)

Este acesta un efort bugetar imposibil de realizat pentru un Guvern, daca acesta chiar doreste sa sustina cat de cat cercetarea si sa transmita un semnal pozitiv catre cercetatori, mai ales catre cei tineri? Personal, cred ca nu este un efort deosebit, ci este o masura perfect fezabila. Trebuie numai un minim de vointa politica pentru a-l pune in practica. Avatajele imediate ar fi:

-        Un numar dublu de proiecte finantate, ceea ce ar asigura o oarecare stabilitate financiara pentru organizatiile de cercetare si pentru cercetatori, calmand nemultumirile din sistem si suplinind lipsa totala de competitii din 2014 pana in 2016.

-        Un buget mai mare in anii urmatori, pentru a acoperi contractele in anii 2019, 2020, 2021 si 2022.

Ramane de vazut daca echipa de conducere a MCI este dispusa sa ia in considerare solutia prezentata mai sus.

Mai ramane si intrebarea retorica: ale cui interese apara MCI si ce reprezinta, de fapt, MCI? O buna parte a comunitatii sustine ca cercetarea se face, in buna, parte in institutiile de invatamant superior, dar acestea tin de MEN. O alta parte a comunitatii sutine ca cercetare se face si in INCD-uri, deci MCI ar trebui sa sustina si sa reprezinte aceste organizatii de cercetare. Care este insa pozitia MCI? Aceasta rezulta din mesajul de mai jos:

(fragment dintr-o adresa a MCI catre PRCP-Patronatul Roman din Cercetare-Proiectare)

Din fragmentul de mai sus rezulta ca MCI nu apara nici interesele INCD-urilor, pe care le trimite sa obtina finantari din surse private sau din fonduri structurale si europene, si carora le transmite sa nu mai astepte prea mult de la finantarea publica a cercetarii la nivel national. Deci, daca nu reprezinta nici institutii de invatamant superior, nici INCD-uri, pentru ce este necesara existenta MCI? Raspunsuri la aceste intrebari si o discutie serioasa si aplicata privind necesitatea cercetarii si sursele potentiale de finantare este din ce in ce mai necesara in conditiile in care, din 2019, INCD-urile raman practic fara nici o sursa de finantare predictibila si sustenabila (reamintim ca in aceste institutii de cercetare lucreaza peste 7000 de oameni din care cel putin 5000 sunt cercetatori)

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "16 comments" on this Article:

  1. neamtu tiganu spune:

    munca unor cercetatori anonimi din diverse colturi ale lumii (inclusiv din Romania) a dus la toate marile realizari stiintifice si tehnologice din ultimul secol, de la energia nucleara pana la explorarile spatiale si de la tranzistor pana la computerele cuantice.

    Am mincat si eu piinea amara a cercetarii. Mi-ar place ca un cercetator sa-si argumenteze afirmatiile. De ex. afirmatia de mai sus e desigur adevarata, se evita insa a se mentiona cine a finantat cercetarile care au dus la marile realizari? Bugetul de stat? Desigur in cazul NASA e in mare parte adevarat, dar o parte imensa a realizariilor au fost finantate de firme, concerne private, pe actiuni. Nu am o statistica la indemina dar as fi tentat sa cred ca cea mai mare parte a fost inventata privat si doar o mica parte de la stat.

    Poate domnul cercetator sa ne dea citeva exemple de realizari stiintifice finantate de stat, in Romania, sau, hai ca sunt in toane bune, macar urmarea multor milioane pompate la nivel EU?

    In cele mai multe cazuri statul a investit in cercetare din interese militare, strategice.

    Pe mine multimea prescurtarilor m-a zapacit de cap, PCCP, Te, MCI?

    • Dedalus spune:

      Cercetare de dragul cercetarii. Hai sa strig eu ca imparatul e gol, pentru ca vad cum se dau toti dupa corcodush.

      Problema insa nu consta in irosirea banilor celor care se chinuie sa ii faca. Ci in falsele standarde pe care aceasta activitate de psudo-cercetare le seteaza in Romania.

      Cercetarea, ca si invataamntul superior este dominata de non-valori si de incompetenti care si-au subordonat aceste domenii spre folosul lor personal si al camarilelor lor.

      Argumentele mele sunt in continutul articolelor publicate pe Contributors de-a lungul vremii.

      Aceasta situatie ar trebui curmata cat mai repede, din acest motiv al falselor standarde si din motivul ca descurajeaza adevaratele valori.

      Ca si in educatie, si in cercetarea stiintifica exista persoane integre, calificate, comnpetente. Dar cariera lor este mult mai grea decat a profitorilor si ineptilor,

      Ar trebui redusa finantarea la 50% din ce in prezent si numarul institutlelor de cercetare la 10% din cele din prezent. In paralel cu atragerea companiilor private , prin finantarea cercetarii lor (se poate, cu respectarea legii ajutorului de stat).

  2. ion spune:

    Nu imi e clar ce doriti sa cercetati.

    Nu imi e clar ce sa faca un cercetator puternic in romania? Are conditii de viata comfortabile? Are posibilitatea sa se imbogateasca? Are posibilitati sa se dezvolte? Are comunitate internationala de cercetatori?

    S-ar putea investi in laboratoare de tot tipul, lasa sa masoare tot la rand si sa faca statistici analize de date. De la apa de robinet, pana la ce se vinde in magazine, pentru spitale, pentru masini, etc. Sa poata apela la ele oricine contra cost, asa isi vor acoperi cheltuielile.

    Am avut ocazia sa vad ce se intampla in “cercetare” in academia romana, sectia social, e chiar langa casa poporului. Daca asta numiti voi cercetare si doriti in continuare sa finantati acest personal umflat care habar nu stie sa foloseasca un computer si sta acolo pe salarii foarte mici, nu vad rostul. Arata ca romtelecom in anii ’90 cand era inca de stat, care a fost pe acolo stie.

    Mai bine v-ati ocupa de invatamant, fara el nu stiu ce cercetare poti face. Un invatamant aplicat nu teoretic. Sa faca proiecte practice studentii impreuna cu profesorii din prima zi.

    Cel mai bine ar fi de copiat un sistem care functioneaza si gata, acel american de exemplu sau nordul europei.

  3. Gheorghe Ion spune:

    Un articol care spune dificultatile vazute din interior. Si iata ca apar comentatorii care se pricep la toate, de la politica pana la meciuri de fotbal si dau cu batul: “Am mincat si eu piinea amara a cercetarii….bla…bla, dar afirma ce nu stie: “Pe mine multimea prescurtarilor m-a zapacit de cap, PCCP, Te, MCI?” Pai: 1. o fi mancat painea amara a serviciilor auxiliare, pentru ca ortografia limbii romane s-a schimbat demult si 2. cineva care chiar a lucrat in cercetare stie ca de fapt in text: PCCF reprezinta Proiecte complexe de cercetare de frontieră, iar nu PCCP, TE reprezinta Tinere Echipe, iar nu Te, MCI este autoritatea de care apartine cercetarea in Romania: Ministerul Cercetarii si Inovarii. Adica, daca autorul comentariului nu stie nici macar de cine este tutelata cercetarea din Romania, atunci ce-a mancat in cercetare, rahat?
    Al doilea comentator, ion: “Nu imi e clar ce doriti sa cercetati….bla…Cel mai bine ar fi de copiat un sistem care functioneaza si gata.” Bravo, taica ion! Asta ai facut la scoala? Ai copiat? Si asta vrei sa facem in cercetare? Mai bine angajam un cercetator “american de exemplu sau (din) nordul europei”, ca doar de atat avem bani. “Am avut ocazia sa vad ce se intampla in “cercetare” in academia romana, sectia social, e chiar langa casa poporului.” Bine, asta se constata la o plimbare prin sistemul academic de cercetare sociala. Cam asa vad si politicienii aflati la o plimbare prin functii. Deci, “succesuri” pe toata linia.

    • neamtu tiganu spune:

      nea Gheorghe, praf m-ai facut, oricum multumesc pt clarificari.
      As vrea sa te intreb daca-ti poti imagina ca unu sau altu a facut cercetare in alta parte a lumii, la nivel de concern si nu la nivel de stat. In acest caz nu prea a avut de a face cu aceste prescurtari, ci cu altele, in cele mai multe cazuri a fost de ajuns BMBF.

      P.S Ma amuza teribil termenul TE (tinere echipe) adica un fel de juniori, nemtii le spune “jugend forscht”, un fel de palatul pionierilor, combinat cu cercul de miini indeminatice.
      PPS Chiar exista si un minister al cercetarii si inovarii? Asta mi se pare si mai amuzant.

  4. take spune:

    Fara o spargere a sistemului punctelor acumulate prin publicare, fara spargerea acestei alinieri contradictorii creatiei si mai ales fara capital de risc asumat cercetarii, nu se va rezolva mare lucru!

    • Dedalus spune:

      Chiar si creatorii ISI spuneau ca nu ar trebui folsit pentru punctare. Exista chiar si un curent de opinie eueopean impotriva acestui abuz al functiei ISI.

  5. Occidentalul spune:

    D-l Dr. Pintilie are perfecta dreptate in cea priveste bugetul cercetarii. Cea ce nu mentioneza insa dansul este ca numararul profesorilor din invatamantul preuniversitar din Romania il depaseste cu mult pe cel al cercetatorilor sau chiar pe cel al profesorilor universitari.

    In aceste conditii e mai confortabil pt guvernanti sa bage mai multi bani in invatamantul preuniversitar decat in cercetare pentru ca e o chestie populista pe care o apreciaza si o baba de la Cucuietii din Deal. In plus, un protest al celor multi din invatamantul preuniversitar ar produce mult mai mult disconfort in societate decat un protest al cercetatorilor.

    Deci politica guvernantilor este sa dea bani la cei mai prosti (mai slab pregatiti) dar mai multi :)

    As spune ca solutia este un lobby puternic al cercetatorilor la Ministerul de Finante si la Primul Ministru, dar pregatit inca de pe acuma pt bugetul de stat pe 2019

  6. Occidentalul spune:

    D-l Dr. Pintilie are perfecta dreptate in cea priveste bugetul cercetarii. Cea ce nu mentioneza insa dansul este ca numararul profesorilor din invatamantul preuniversitar din Romania il depaseste cu mult pe cel al cercetatorilor sau chiar pe cel al profesorilor universitari.

    In aceste conditii e mai confortabil pt guvernanti sa bage mai multi bani in invatamantul preuniversitar decat in cercetare pentru ca e o chestie populista pe care o apreciaza si o baba de la Cucuietii din Deal. In plus, un protest al celor multi din invatamantul preuniversitar ar produce mult mai mult disconfort in societate decat un protest al cercetatorilor.

    Deci politica guvernantilor este sa dea bani la cei mai slab pregatiti dar mai multi :)

    As spune ca solutia este un lobby puternic al cercetatorilor la Ministerul de Finante si la Primul Ministru, dar pregatit inca de pe acuma pt bugetul de stat pe 2019

  7. cercetator spune:

    La competiția Tinere echipe din 2014 (derularea proiectelor a început la 1 octombrie 2015) s-au finanțat peste 400 de proiecte, în condițiile în care valoarea unui proiect era cu cca 22.000 de euro mai mare decât în prezent. Spre comparație, în competiția 2016-2017 (derularea proiectelor va începe la 1 mai 2018), se finanțează cca 111 proiecte. La un calcul simplu, față de competiția 2014 (2015) finanțarea proiectelor de tip Tinere echipe a scăzut în 2017-2018 la cca 20%, adică o cincime din ceea ce s-a alocat în competiția precedentă! Ambele finanțări au fost alocate de guvernele PSD (Ponta la competiția precedentă, încă nu devenise Cioloș prim-ministru). Este o bătaie de joc din partea guvernelor Dragnea, toate cele 3 care s-au perindat până acum. Competițiile TE sunt foarte importante pentru dezvoltarea resursei umane din centrele de cercetare (institute, universități), vin într-un moment important din cariera unui cercetător, ar trebui cel puțin menținute aceleași fonduri de cercetare ca la competițiile precedente. De fapt, având în vedere că am avut creștere economică în fiecare an, ele ar trebui mărite, nu reduse la o cincime din ce a fost în 2015. (O să ajungem să-l regretăm pe Ponta?!?)

    • neamtu tiganu spune:

      se vorbeste doar de bani si de finantare, poate cineva sa spuna ceva si de realizari?
      S-a realizat ceva, a iesit ceva, exista ceva patente aplicate, vrun start up?

    • Dedalus spune:

      Nu ar fi fost mai simplu sa fie lasata concurenta sa decida?

      Includerea tineretului in echipe de cercetare trebui sa vina de la sine, nu ca rezultat al unei masuri administrative.

      Dar aceasta pseudo-solutie a venit tocmai pentru ca cercetartea stiintifica este o imensa buna in Romania. Ea trebuia intretinuta cumva, cineva trebuie sa si lucreze pentru ca unii si altii sa incaseze.

      Partea proasta este insa ca asa a aparut si o pepiniera de viitori impostori.

      Si, din pacate, nu mi se pare sa fie o incurajarea a tinerilor cercetatori. Ce incurajare e aceea in care intervine statul ca sa ti se recunoasca valoarea?!

  8. Reformistul spune:

    La competitia de Tinere Echipe din 2014 nu exista nici limita de varsta si limita de vechime dupa doctorat era de 10 ani. Deci in competitia aia au fost de fapt inglobate la acel moment competitile de Tinere Echipe, Postoctorala, si o parte din PCE (Idei) de la momentul actual. E vorba de fapt doar de o reorganizare a competitiilor, insa cei care concureaza intre ei sunt cam aceasi, cu exceptia proaspetilor doctori in stiinte :)

    Din experienta mea amara cu competitia de Tinere Echipe (am aplicat si in 2014 si in 2016), iti pot spune ca de cele mai multe ori, cei care au obtinut aceste proiecte au castigat pt ca grupul lor din Romania era faimos la nivel local sau la nivel de Bucuresti. Deci pilele din partea unui prof. universitar din Bucuresti sau Cluj valoareaza mai mult decat studiile in strainatate ale altor candidati. Trist dar adevarat!

    Eu as spune deci ca este nevoie masiv de evaluatori straini la aceste competitii.

  9. Quebecoisfier spune:

    Pe mine m-ati pierdut ( sau m-ati convins) aici :
    ” Tot declarativ, educatia si cercetarea sunt considerate prioritati nationale, existand chiar legi (ex. Leagea 1/2011 a Educatiei Nationale) care statueaza ca cel putin 6 % din PIB…. iar mai apoi …..este de numai 0.18 %, cel mai scazut din Uniunea Europeana …”

    Dupa cum zicea si Raymond Pointcarré . :”Que voulez-vous, nous sommes ici aux portes de l’Orient, où tout est pris à la légère…”

    Romania se afla pe o panta negativa, sincer sa fiu, in societatea in care Becali, Florin Salam sunt modele ptr tineri, in tara care este condusa de Liviu Dragnea, PM este Viorica Dancila si Ministru al Educatiei este D-l acela Pamblica…nu cred ca se mai poate face ceva.

    Lucrez in cercetare si merg pe la congrese internationale de vreo 20 de ani , nu am vazut UN singur roman ( care sa vina din .ro, nu de la vreo uninversitate straina) sa apara cu ceva interesant. Cat despre ISI si alte alea, numai de bine.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Lucian Pintilie


Lucian Pintilie

Lucian Pintilie este Director Stiintific al INCD Fizica Materialelor. Absolvent Facultatea de Fizica Bucuresti, promotia 1984; doctorat in Fizica, Institutul de Fizica Atomica Bucu... Citeste mai departe


E randul tau

Eh, maestre, nu a existat un stat de drept in spatiul carpato-danubiano-pontic niciodata. Niciodata,...

de: Zev

la "Zile fierbinți"

Camp Kennedy

Ambasada Statelor Unite în România, alături de American Councils for International Education invită liceenii cu vârsta cuprinsă între 15-17 ani să candideze la Şcoala de Vară pentru Educație Civică, Participare Activă și Leadership, denumită „Camp Kennedy”, ce va avea loc la București în perioada 19-26 august. Informații complete despre program sunt disponibile și online pe site, iar aplicatiile pot fi depuse pana pe 10 iunie 2018.

România, marile puteri şi ordinea europeană: 1918-2018

Cauta articole

iunie 2018
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Mai    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)