După ședința CExN al PSD de ieri

La capătul unui CExN mai lung decât de obicei, președintele PSD, d-na Viorica Vasilica Dăncilă, a ieșit la mult-așteptatele declarații. Mi s-a părut a fi mai categorică decât de obicei. Și evident iritată de insistențele jurnaliștilor îndeosebi atunci când a venit vorba despre tot ceea ce ar putea însemna relațiile ei prezente și viitoare cu dl. Eugen Orlando Teodorovici. Actual președinte executiv al partidului și ministru de Finanțe.
După ce joia trecută, d-na Dăncilă i-a aruncat acestuia la coș proiectul de rectificare bugetară, cu câteva ore înainte de CExN, în ședința de guvern d-lui Teodorovici, i-au fost, cel puțin pentru moment, amânate toate proiectele de ordonanțe de pe urma cărora bugetul României ar mai fi câștigat vreo câțiva firfirei. Adică taxa pe zahăr, creșterea accizelor la tutun, impozitarea pensiilor speciale. Tema relației, pare-se din ce în ce mai tensionate dintre numărul 1 și numărul 2 din PSD, în condițiile în care dl. Teodorovici pare să nu fi renunțat cu totul la ambițiile lui de prezidențiabil va trebui, fără îndoială, urmărită cu maximă atenție în zilele și săptămânile următoare. Nu e exclus să avem surprize.
Numai că nu raporturile dintre cei aflați la ora actuală conducerea la vârf a PSD au reprezentat cea mai importantă temă dezbătută în cadrul CExN. Ci aceea a viitorului coaliției guvernamentale, a alianței cu ALDE și a intrării la guvernare a Partidului Pro România a d-lui Victor Ponta. În privința respectivei intrări lucrurile mi se par cum nu se poate mai clare. Cu sau fără precizările d-lui Mihai Tudose care s-a grăbit să ne informeze cât de inocent e noul său partid printr-o postare pe pagina lui de pe o rețea socială.
Oricât de multe glume s-au făcut pe tema IQ-ului doamnei Dăncilă, nu am nici cea mai mică îndoială că ea ar accepta vreodată să se alieze cu dl. Ponta. Și nu e vorba doar despre jignirile și a ofenselor în cascadă pe care fostul premier i le-a adus actualului șef al guvernului. Mai mult ca sigur că d-na Dăncilă știe că dl. Ponta de abia așteaptă să pună iarăși mâna pe PSD. Pretinsa lui prietenie cu dl. Tăriceanu (cum s-o împăca cu această amiciție un alt fruntaș al Pro România, dl. Daniel Constantin?) este una strict circumstanțială. Nimic sincer în asta. Firesc ca d-na Dăncilă să se arate mai mult decât prudentă. Nu o fi ea din cale afară de deșteaptă, dar simț de conservare a dovedit că are.
Ceva mai complicate par să fie raporturile cu ALDE. Pentru moment, d-na Dăncilă nu a cedat defel. Tonul din conferința de presă de ieri a fost cum nu se poate mai categoric. Nici vorbă despre restructurarea guvernului, nimic despre un nou program de guvernare, tăcere în privința ultimatului dat de dl. Tăriceanu, ultimatum care ar urma să expire la data de 20 august. Cât despre renunțarea la candidatura la prezidențiale în favoarea președintelui minusculului, nici vorbă. Nu încape cedare.
De unde fermitatea d-nei Dăncilă? Să aibă ea oare indicii că dl. Tăriceanu a vrut doar să testeze cât de permeabilă la șantaj e d-na prim-ministru? Să se bazeze cumva pe faptul că și în cazul în care ALDE va abandona guvernarea, ea va rămâne la putere fiindcă nimeni din Opoziție nu vrea să preia puterea? Speră cumva doamna Dăncilă că dl. Tăriceanu va redeveni realist și se va gândi la propria soartă? La ceea ce se va întâmpla cu el pe termen scurt. Deși, așa cum scriam în comentariul publicat ieri, doar plecarea de la guvernare îi va da ALDE minime șanse de a avea câțiva aleși locali și să pătrundă în viitorul Parlament. Pentru moment, ALDE se arată un partid muribund. Pe perfuzii. Pronostic rezervat aș spune împrumutând stereotipia buletinul medicale.
Oricum, povestea are o continuare anunțată pe 20 august. Deși cred că o decizie adevărată se va lua doar în preajma zilei de 2 septembrie. Când Parlamentul se va întoarce la muncă.