E vremea ca guvernul Cioloş să epureze funcţionărimea obtuză şi leneşă

Sunt dezamăgit de politicile economice de stânga ale guvernului Cioloş, dar îi înţeleg pe prietenii din România, care, îngrijoraţi că viitorul prim-ministru ar putea fi un personaj condamnat pentru fapte de corupţie, evită să critice acest Executiv. Un hoţ, asta este domnul Dragnea, chiar dacă unora din România li se pare că a fura voturi este acceptabil.

Iar tovarăşii săi de drum, un plagiator, Victor Ponta, şi un mincinos cu dosar penal, Călin Popescu Tăriceanu, sunt la fel de toxici pentru viitorul României.

A fost o vreme când Dacian Cioloş şi preşedintele Iohannis au crezut că se poate ajunge la o înţelegere post-electorală cu PSD-ul, iar o parte a actualului Executiv să fie menţinută şi după alegeri. La 1 iunie, consilierul prezidenţial Laurenţiu Ştefan a vorbit deschis despre varianta ca Dacian Cioloş să rămână premier şi în 2017. Se pare că această perspectivă a căzut, pentru că Liviu Dragnea speră să controleze întregul guvern, fie cu el în poziţia prim-ministru, fie prin Vasile Dâncu.

Ce cred, ce aş dori, este ca, în faţa acestei ameninţări, actualul guvern să abandoneze coabitarea cu PSD (nu uit graba cu care Costin Borc s-a dus să-i dea explicaţii lui Liviu Dragnea) şi să pornească un set de reforme profunde. Dacian Cioloş mai are patru luni. Mie mi se par suficiente.

Acum este clar că PSD nu are curaj să depună o moţiune de cenzură, iar această slăbiciune trebuie exploatată la maximum.

Dintre foarte multele lucruri care trebuie făcute, eu m-aş opri, acum, la doar două aspecte: curăţaţi aparatul de stat de apparatchiki care-l infestează şi tăiaţi puterea baronilor din sindicate.

Legea funcţionarului public este oricum literă moartă. Ea nu face decât să le confere inamovibilitate unor funcţionari leneşi, numiţi politic, care umilesc cetăţenii puşi să se aplece în faţa ghişeului şi care adesea sunt părtaşi la corupţie.

În ministere nu sunt funcţionari publici, ci companii de politruci instalate de diferite regimuri. A spus-o ministrul Costin Borc: „O treime ar vrea să facă lucruri, o treime sunt neutri, nu-i interesează deloc, şi ăia care pun tălpi”. Dar domnul Borc a acţionat complet greşit: a încercat să le cumpere bunăvoinţa, oferindu-le un neruşinat spor de 40% la salarii. „Strategia” nu a funcţionat.

Eu cred că guvernul Cioloş poate folosi instrumentul ordonanţelor de urgenţă sau al asumării răspunderii pentru a modifica legea funcţionarului public şi pentru a oferi actualilor demnitari posibilitatea ca, dacă vor, să cureţe aparatul funcţionăresc. Măcar corpul înalţilor funcţionari publici – prefecţi şi secretarii generali din ministere – trebuie epurat – da, acesta este cuvântul – de politrucii obraznici care blochează reformele.

Iar dacă vicepremierul Vasile Dâncu – care se preface că se ocupă de reforma administraţiei – se opune, daţi-l afară.

În paralel, Executivul trebuie să taie puterea eternilor baroni din sindicate. Momentul este bun: publicul vede că oamenii şi-au acordat salarii neruşinate, sifonează bani de unde pot şi, într-un final fericit, mulţi dintre ei ajung la DNA. Sunt câteva lucruri simple şi de bun simţ care pot fi făcute. Obligaţi-i să prezinte, public, o evidenţă a membrilor de sindicat şi nu le mai permiteţi să folosească aparatul de stat pentru a colecta cotizaţiile.

Veţi vedea că în spatele acestor inşi agresivi nu sunt prea mulţi angajaţi. Ce încredere au cadrele medicale în liderul Sanitas, Leonard Bărăscu, care are venituri salariale de 7.500 de euro pe lună? În plus, legea trebuie să oblige toate aceste „federaţii” şi „confederaţii” sindicale să organizeze alegeri interne transparente. Vot electronic, de exemplu. Iertaţi-mi opinia foarte subiectivă şi poate prea optimistă, dar nu cred că figurile antipatice, agresive, violente, care defilează toată ziua pe la Antena 3, ar avea mari şanse să fie realese.

Sigur că sunt multe alte priorităţi – educaţie, sănătate, transporturi – dar cred că un atac asupra funcţionărimii politizate şi a liderilor sindicali agresivi poate debloca reformele. Nu fac decât să mă inspir din ceea ce a făcut Margaret Thatcher atunci când a preluat puterea. Partidul Conservator a intrat în campania electorală din 1979 cu un manifest al cărui prim-punct era „un echilibru corect între dreptuile şi datoriile mişcării sindicale”. Rezultatele economice obţinute de Thatcher, după ce a învins sindicatele, au fost spectaculoase.

Dincolo de efectele pe termen lung, eu cred că actualul Executiv poate influenţa substanţial soarta alegerilor din această toamnă, dacă mobilizează electoratul de dreapta în jurul unor reforme puternice. Absenetismul mi se pare cel mai mare pericol pentru viitoarele alegeri.

Apatia bleagă în care bălteşte PNL-ul, plus indolenţa preşedintelui Iohannis, este dezarmantă.

În schimb, electoratul PSD, disciplinat şi bine hrănit înainte de alegeri, va ieşi la vot. Pe scurt, dacă vrea să oprească întoarcerea condamnatului Dragnea şi a cetei sale, Dacian Cioloş trebuie să ofere (şi) alternativa unor reforme de substanţă.