Home » Analize »Global / Europa »Opinie » Citesti:

Joaca de-a unirea

Armand Gosu august 20, 2013 Analize, Global / Europa, Opinie
17 comentarii 2,192 Vizualizari

În ultimii ani, președintele Traian Băsescu a folosit prilejul școlilor de vară destinate ro­mânilor din afara granițelor pentru decla­ra­ții privind Republica Moldova. Anul acesta n-a fost o excepție. Totuși, președintele n-a spus lucruri noi. El a repetat declarații mai vechi, a nuanțat alte afirmații ale domniei sa­le. Chiar și așa, ultimele declarații ale d-lui Băsescu vin după vizita la Chișinău, du­pă alte interviuri comentate, la rândul lor, în fel și chip.

Avalanșa de declarații i-a făcut pe mulți co­mentatori de la București și Chișinău să vor­bească despre contururile unui mare pro­iect unionist, al cărui fir roșu ar trece prin viitoarea cetățenie moldovenească a d-lui Bă­sescu și prin aducerea în fruntea proas­pă­tului partid proprezidențial a unui tânăr po­litician care s-a născut în Ucraina sovietică, sudul Basarabiei istorice. Până și unii di­plo­mați străini acreditați în cele două capitale au început să se întrebe serios despre exis­tența unui astfel de plan. Interesul acestora ar trebui să pună pe gânduri atât România, cât și Republica Moldova.

Cu o agendă internațională atât de încăr­cată, plină de evenimente dramatice care se produc în diverse colțuri ale lumii, cu o cri­ză economică prelungită care generează ten­siuni sociale, unele cancelarii ar putea să nu mai aibă timp și energie pentru nuanțe, expediate de regulă în subsolul depeșelor di­plomatice, și să înțeleagă ad litteram afir­mațiile făcute la București sau Chișinău. Un pretext pentru amânarea sine die a sem­nării documentelor ce vor fi parafate la Vil­nius, cu ocazia summit-ului Parteneriatului Estic, va fi oricând îmbrățișat de un guvern european, depășit de problemele pe care i le pune criza. Și astfel de guverne nu sunt pu­ține. Din memoria instituțională a multor cancelarii n-a dispărut cu totul tema „Ro­mânia, stat cripto-anexionist“.

Practic, aici se confruntă două agende. Cea de politică internă românească și cea euro­peană, a Republicii Moldova. Încă înainte ca Republica Moldova să devină inde­pen­den­tă, evoluțiile politice de la Chișinău au fost utilizate electoral în România. Miza a cres­cut în ultimii ani când, în condițiile scorului strâns de la prezidențiale, orice vot a devenit foarte important. În ciuda tradi­țio­nalei prezențe scăzute la vot, raportat la numărul celor care și-au redobândit cetă­țe­nia română, în Republica Moldova se strâng câteva mii de voturi. Cele mai multe voturi le adună președintele Băsescu. E rezultatul atenției constante acordate de pre­șe­dinte Republicii Moldova. Ur­mă­toa­rele două exerciții electorale, euro­par­lamentare și prezidențiale, vor men­ține treaz interesul Bucureștiului pentru electoratul din stânga Pru­tu­lui. Asta înseamnă că riscul unor scurt­circuite diplomatice, în 2013-2014, ge­ne­rate de diverse declarații elec­to­rale, va rămâne ridicat. Unii vor spu­ne că merită, că orice vot adus este important. În logică electorală in­ter­nă, poate că au dreptate.

Însă interesul național ar trebui să dicteze acum o abordare ceva mai ra­țională. Dar care-i interesul național? Dacă pentru unii interesul național este ca Republica Moldova să fie in­tegrată în spațiul occidental cât mai repede, pentru alții interesul național este ca Republica Moldova să se uneas­că cu România. Însă un context favorabil unirii poate apărea doar în condițiile unei crize majore la Chi­șinău, care să nu poată fi rezolvată decât prin renunțarea de către elita politică moldovenească la statalitate, cum s-a întâmplat în primăvara 1918. Ceea ce este puțin probabil să se întâmple în viitorul previzibil.

Orice analiză în cheie realistă pleacă de la axioma că interesul național es­te ca România să aibă un vecin pros­per, stabil, predictibil la granița sa es­tică. Iar acest proiect e pe cale de a se realiza. Este șansa istorică a Chi­și­năului se a se apropia decisiv de Oc­cident prin parafarea și semnarea cât mai curând a unor acorduri cu UE. Eli­ta politică de la Chișinău, care mul­tă vreme a manevrat între Est și Vest, obținând dividente și dintr-o parte, și din alta, pare decisă să mear­gă spre Bruxelles. Este o ocazie is­to­rică, pe care, însă, Republica Mol­do­va o poate rata. Contextul este favo­rabil grație faptului că vecinul estic, Ucraina, se apropie atent, dar ferm, de UE. Bascularea spre Vest a Re­pu­blicii Moldova, înainte de a fi un act de voință politică la Chișinău, va fi un fapt de geografie politică, cum a fost și la 1918, când independența vre­melnică a Ucrainei, combinată cu amenințarea haosului bolșevic, au împins Basarabia spre Occident.

În acest context tensionat, fluturarea proiectului unionist din rațiuni elec­torale interne pune sub semnul în­trebării soliditatea angajamentului Ro­mâniei de susținător al apropierii Republicii Moldova de UE. Re­pre­zen­tanți ai clasei politice de la București trebuie să iasă din ambiguitatea în care se află: pentru uz intern, mesaj unionist, pentru extern, pentru par­tenerii din UE și NATO – susținerea integrării europene, pentru urechile moldovenilor – mesaj în funcție de interlocutor.

Continuarea acestor discursuri pa­ra­lele va întreține confuzia și va genera și pe mai departe pagube. Bucureștiul consumă resurse financiare ali­men­tând dezbateri pe teme identitare ca­re divizează societatea din Republica Moldova. În felul acesta, riscă să os­tilizeze o mare parte din elita politică de la Chișinău, care ar putea percepe România drept cea mai mare ame­nințare la adresa statalității Repu­bli­cii Moldova. Ar fi o dovadă de nai­vitate dacă, la București, cineva și-ar închipui că o întreagă elită moldo­ve­nească ar renunța la statalitate mâ­nată de sentimente și emoții. Sau că o națiune civică moldovenească nu poate funcționa fără aprobarea ofi­cialilor români. Mai mult decât atât, Bucureștiul își va submina întreaga politică regională dacă prin declarații neînțelepte va alimenta suspiciunea că are o agendă ascunsă, că este un partener nesincer, impredictibil. Ro­mânia, aflată la marginea unei falii geo­politice, va deconta incapacitatea de a înțelege contextul internațional, precum și situația din fostul spațiu sovietic, atât la Bruxelles, la nivel de UE și NATO, slăbindu-și puterea de a influența deciziile care se iau acolo, cât și în relațiile bilaterale, la Wa­shing­ton, Londra și Berlin. Practic, Ro­­mânia va deveni cel mai important ali­at al celor care vor să blocheze apro­­pierea Republicii Moldova de Occi­dent, un fel de „idiot util“ al ce­lor ca­re visează la Uniunea Euro-Asi­atică.

Articol aparut in revista 22

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "17 comments" on this Article:

  1. Ela spune:

    Dle A.Gosu,cum sa va spun…?Nu cunosc multe state civilizate si puternice care sa se preocupe mai mult de imaginea pe care altii o pot avea despre ele,decat de ceea ce ele considera a le fi propriul interes!
    Evident ca Ro,membra a UE si NATO,are niste responsabilitati specifice,comune(…?) statelor acestor aliante,dar este in primul rand SUVERANA!
    Daca istoria recenta a fracturat(!) teritoriul national,si a dislocat poporul roman,nu mi se pare indecent sa se actioneze pentru reintregirea “totului”!
    Apoi,ca vi se pare tendentios,periculos sau prea electoralist ca sa fie “in regula”,este dreptul dvs!Eu as spune,in acest context,ca scopul scuza mijloacele,si ma mai intreb ce ar retine istoria?Ca a fost riscanta operatiunea,ca a servit campaniei unuia sau altuia si ca s-ar fi putut sa se supere rau(!!!),sau chiar irevocabil, X sau Y,sau ca Moldova a reintegrat,in sfarsit,Romania?
    Ce vi se pare ambiguu in proiectul unionist?Ca Ro sustine,pe de o parte apropierea Moldovei cu UE,si pe de alta lucreaza la reintregirea (absolut legitima!!!) tarii noastre?Mi se pare ca,o data unita cu Ro,Moldova va fi o regiune a Romaniei,deja membra UE…nu?

  2. dorin valeriu spune:

    Nenorocirea este ca dupa ’89, in Romania raporturile putere/opozitie au fost atat de incordate tot timpul( este “meritul” echipei Iliescu-Roman, chiar daca ei invoca uneori “pactul de la Snagov) incat o discutie “asezata” nu a fost si nu pare (inca?) posibila. Unde sa se stabileasca “interesul national” si sa se configureze o politica “bipartizana”..
    Pe de alta parte, daca “acum nu e momentul”!? unirii cu Basarabia, pe termen lung acesta trebuie sa fie obiectivul statornic, sustinut, al tuturor romanilor. Cu riscul de a starni oarece conflicte cu diverse state, ca sa citez un politician maghiar despre care s-a vorbit mult in zilele astea. Si dela care am avea cate ceva de invatat !

  3. NewLevel spune:

    Asa e, Romania are nevoie de un vecin stabil, predictibil si prosper. Acesta e Ucraina.
    Si intr-adevar, proiectul unionist e improbabil in “viitorul previzibil”. Dar asta nu inseamna ca nu trebuie lucrat la el, la fel cum face Ungaria cu Transilvania sau Serbia cu Kosovo. Chestiile astea cer perseverenta: timp si munca. Spre deosebire de Iliescu, cel care a facut facultatea la Moscova (era sa scriu cel care e corespodent la Moscova) macar Basescu a actionat in sensul asta, smecheria e sa nu se grabeasca.
    Sau poate sinteti impotriva unirii?

  4. Tin_Tin spune:

    Clar ca interesul național es­te ca România să aibă un vecin pros­per, stabil, predictibil la granița sa es­tică: Ucraina.

  5. Titirez spune:

    Meditatiile d-lui Gosu sunt mult prea prudentialiste si neproductive pentru interesul national romanesc, chiar tinand cont deorizontul de timp mediu /prezent. Ca o natiune sa nu-si spuna insa deschis pasurile reale , intemeiate, logice etc ,in opinia mea, este o mare mare gresala. Categoric frica de viitorul… geopolitic este sursa acestor prudente accentuate. Nu as vrea sa fiu “rau” , dar mi se pare ca studiile doctorale de la Moscova si-au pus amprenta pe parerile d-lui Gosu.
    A adopta expectativa si inactiunea isi are , mai ales in istoria romaneasca, traditia ei. De cele mai mult ori nefasta. A -ti formula pozitia , chiar in termeni deloc agresivi, nu inseamna agresivitate. 1918? Pai, 1918 a fost un proiect national indelung urmarit si elaborat, n-a fost para malaiata in gura lui natafleata. Expectativa si asteptarea lui natafleata nu este insa in niciun caz “un proiect”. Fireste ca elita intelectuala”moldoveneasca” pune frana serioasa la RE-UNIRE>.si va opune rezistenta maxima procesului.Dar si in conditiile pasilor VILNIUS = intrarea in UE ,rezistenata va fi la fel dupa. ceea ce ar fi mult mai grav pentru ambele “beligerante’. Hai sa ne gandim la “Schengenn”(daca ne mai putem gandi). In caz de intrare a RM in UE cine va asigura totusi frontierele? RM? EXCLUS! Sunt si alte multe alte exemple care mai pot fi evocate. Ma si mir ca intr-o incercare de discutie “publica ” a temei nu se arunca …pe taraba toate ideile, “planurile” intr-un cuvant problematica REUNIRII!! A amana sine die discutia de la noi de acasa , iar nu vad a fi decat o perspectiva a neputintei si paraliziei nationale, Ca si aceea a alungarii sale in derizoriul luptelor electorale pentru a ne afla in treaba cu o problema extrem de importanta pentru toata lumea. Nu numai pt ROMANIA. Exista in RM “Consiliul UNIRII” <Actiunea 1812" . De ce nu am asteptat sa-si expuna ideile, programele,intentile practice de actiune/? Sa auzim mai clar si mai conturat vocile de"dincolo' din moment ce vocile de "aici" se aud/s-au auzit?(incoerente si intamplatoare, totusi) Procesul de feed back nu trebuie sa -si spuna cuvantul? Mai ales ca si "dincolo " sunt voci intelectuale care au, pot si vor putea sa spuna f f multe. Nu-i putem subaprecia si nici exclude. Fruntasii basarabeni ai momentului 1918 , Constantin Stere, Vasile Stroescu etc. au fost oameni ai dialogului nu a-i monologului.

    • Andrei George spune:

      Stimate domnule,

      Idealismul pășunist ar trebui corectat de lecțiile istoriei. Istoria spune cam așa- 1918 n-a fost pregătit de nimeni. Elanul unionist din 1916 s-a cam terminat după nici 2 luni de la ”Treceți batalioane române Carpații” prin pierderea Bucureștiului, distrugerea armatei române , tifos și câteva sute de mii de morți. Profundă pregătire, nu ? În 1918 Pacea de la Buftea ne scotea practic din rândurile Antantei (cam toți istoricii occidentali o privesc oarecum ca pe o trădare- să reamintim că Serbia- pentru care a început războiul- nu s-a predat niciodată deși țara fusese cucerită în întregime iar regele și ce a mai rămas din armată erau refugiați la Salonic ?) iar Basarabia și Bucovina au reprezentat un ochi închis din partea Triplicei ca să nu mai cerem Transilvania. Cam asta e sublima pregătire…

  6. dusu spune:

    se pare ca ´´daca voi nu ma vretzi ,io va vreau ´´ este fundamentul gindirii miticeshti

  7. Andrei Stoiciu spune:

    Aceasta este o abordare naiva. Interesul politicienilor de la chisinau si a clasei de guvernanti este de a balansa intre Vest si Est, mai un pasaport romanesc, mai o subventie, mai un business de contrabanda in Transnistria. Ei refuza atat autoritarismul din Est pentru ca vor sa l aplice pe al lor cat si regulile europene care ameninta sistemul feodal de rente pe care l au pus la punct. Astfel Moldova nu este un stat viabil iar mimarea pro europenismului merge pana in punctul in care nu subrezeste interesele lor comerciale si autoritare. Diferentele intre partidele de la Chisinau sunt de nuante nu de stil si interese. Singurile optiuni pentru Moldova sunt continuarea situatiei actuale , adica Moldova o mare Transnistrie – sub perfuzii autocrata saraca si abuziva – sau Moldova protectorat european dupa modelul Kosovo /Bosnia, administrata de europeni pentru a o aduce spre vest in pofida guvernantilor de la Chisinau . Romania trebuie sa mizeze pe varianta a doua

  8. smaranda spune:

    Da, este un punct de vedere eminamente bazat pe educatia primita la Moscova. Dar il rog pe dl. GOSU sa se gindeasca la romanii acestia imprastiati in Ucraina, Basarabia, Serbia – pe ei cine ii reprezinta?
    Cine se bate pentru drepturile lor? Cine le apara interesele? Rusia care le taie gazul in miez de iarna, sau le returneaza exporturile de vin ? acesti oameni, numiti romani, au nevoie de o reprezentare politica cinstita. Acel politician care o poate face deranjeaza si atunci apar articole care sa puna mine, adica sa mineze actiunea. Vremurile au trecut dar metodele au ramas. Pacat.

    • Nautilus spune:

      Rusia nu le taie gazul moldovenilor, poate ucrainienilor.

      Moldovenilor le furnizează gaz la 145 USD / 1000 mc, şi nouă cu 550 USD / 1000 mc, că ne-a găsit mai proşti.

  9. Stefan Michiu spune:

    Surprnzator, neasteptat si jenant punctul de vedere al D-lui Gosu!
    Cu respect va reamintesc ca Romania a respectat totdeauna, de la proclamare, suveranitatea R.Moldova, iar Rusia n-a luat-o niciodata in serios;Rusia, si nu Romania detine trupe militare pe teritoriul R.Moldova, sustine o formatiune mafiota separatista a statului moldovenesc,ea submineaza constant suveranitatea prin subventionarea partidelor pro-ruse, presei, mass-mediei, etc.Ati uitat toate astea?La aceste actiuni ce ati fi asteptat sa faca Romania?Sa-i lase in plata Domnului-recte in mainile rusilor?Afirmatiile presedintelui Basescu au fost intotdeauna pro suveranitatea R.Moldova, pentru integrarea in UE,dar spre onoarea domniei sale nu a uitat ca este vorba totusi de o parte a poporului roman instrainata printr-un Tratat ale caror consecinte le mai suporta doar Romania.Nu ma mai lungesc, m-ati deceptionat domnule Gosu!Pacat!

  10. ciprian spune:

    Sansa istorica a Chisinaului de a se apropia de UE se bazeaza pe sprinjinul Romaniei (care reprezinta chiar si din punct de vedere geographic legatura Rep. Moldova cu UE).
    Moscova se teme de aceasta “joaca de-a unirea” si de orice-i reduce sfera de influenta. Din pacate, politicienii de la Moscova actioneaza adesea impotriva propriilor interese. Rusia ar avea mai mult de castigat de pe urma bunavointei si prieteniei romanilor decat prin fortarea controlului asupra Rep. Moldova si atacurilor de orice fel impotriva Romaniei. Va amintiti de protestele Moscovei la UE in 2009 impotriva Romaniei in timpul protestelor de la Chisinau? Cititi ce scriu unii pe diverse forumuri despre “moldovenism” si jignirile aduse tuturor romanilor? Rusia ar putea insista pe o relatie foarte buna cu o tara ortodoxa (Romania), si si-ar putea apara interesele mult mai bine in Ucraina si Bulgaria daca ar renunta la forta si jigniri contra romanilor din Romania si Rep. Moldova.
    Sa fim seriosi: orice roman, multi europeni si chiar rusi inteleg ca nu exista o limba “moldoveneasca”, ca in Rep. Moldova se vorbeste romana si ca Moldova este impartita in doua: o bucata in Romania si restul in Rep. Moldova si Ucraina.
    Moscova se teme mai mult de unire decat cred romanii in asa ceva. Unirea era foarte posibila in ani ’90 – ’92, dar acum e prea putin probabila. Cu cat Rusia se teme mai mult de Romania si de “romanism”, cu atat demonstreaza cat de vulnerabila si tematoare este…

  11. Andrei George spune:

    Unirea, interesul ”național” ? Da de ce ? Amatorii de fraze frumoase, pe pielea celorlalți evident, ar trebui să reflecteze un pic la următoarele aspecte:
    1. Idealurile există, susținerea materială mai puțin. Nu, nu se întâmplă minuni, așa-zisa unire ar ruina în mod practic cea mai săracă țară din UE. Republica Moldova este- și trebuie spus acest lucru fără nici un fel de rușine- o imensă gaură neagră. Avem vreun motiv să aruncăm toate rezervele noastre acolo ? Dl. președinte poate să mintă și luna de pe cer- pentru că n-o să dea nici un fel de bani din buzunar. Pe lângă costurile reale ale unei astfel de aventuri, perioada cea mai neagră din epoca ceaușistă- anii 1980-1989- vor părea un adevărat desfrâu.
    2.Idealurile nu sunt susținute de realitate. 2013 nu este 1918 , bolșevismul este defunct și nici naționalismul de paradă n-o duce mai bine. La momentul în care Catalonia își declară independența- să o ții gaia-mațu cu statul național și cu revendicări de unire față de niște oameni care doresc doar să le plătești factura de electricittate și să le dai pașapoarte EU- e stupid. Moldova va câștiga la momentul afilierii la UE. În rest, așa cum au arătat ultimii 23 de ani, unionismul moldovenesc (Druc, Snegur, Roșca, etc.) se termină la momentul când nu mai există bani sau când măicuța Rusie face o ofertă mai bună. Noi trăim fericiți pe această parte a Prutului, ei trăiesc fericiți dincolo. Sau mai puțin fericiți, dar nici nefericirea generală nu este o soluție.
    3. Nostalgiile se cam termină în istoria reală. Fraierii care au crezut în 1918 că se unesc cu patria-mamă ca să ocupe ei posturile lăsate libere de ruși au avut o imensă dezamăgire. La fel ca și în Transilvania, cvasi-unanimitatea administrației a provenit din vechiul regat. Figura nu tocmai eroică a ”cizmei grele a jandarmului român” este realitatea- .și nu o metaforă bolșevică.

    • Nautilus spune:

      E posibil ca bolşevismul să fie defunct, deşi simpaticul domn Hollande nu prea ar fi de acord, dar în privinţa naţionalismului de paradă tovarăşu’ Putin se descurcă foarte bine, suficient de bine ca să ne dea lecţii.

  12. eu****** spune:

    Cred ca este o problema de finete in ceea ce priveste ultimele declaratii referitoare la Moldova.

    Agresata in permanenta de o fosta putere, asa cumaceasta face si in RO, cred ca declaratiile transante si putin mai agresive nu pot sa faca decat as intareasca ideea ca Ro este pragatita sa lupte pentru Moldova – pentru o Moldova libera si independenta.

    Ceea ce se intampla acum sau in trecutul apropiat In Moldova ne afecteaza pe noi, romanii, si nu numai. De aceea trebuie sa ne pozitionam asa incat sa nu existe nici o greseala de interpretare.No regret!

    Sa fim corecti si inteligenti si sa afirmam ca Moldova acum nu se poate apara singura in fata unor agresiuni. Chiar si RO are dificultati in a gestiona relatia cu o tara agresiva. care inca se bazeaza pe idei invechite,dar inca utilizate.

    Uite ca si tari, cu mult mai mari si mult mai puternice, dau semnale clare ca aceste forme de influentare a tarilor mai mici si fragile trebuie sa inceteze. Asa am citit ultimile declaratii pe care le consider ca sunt cu mult mai bune si mai clare decat declaratile plate si insipide.

    Sunt pentru masuri drastice in vremurile grele pe care le traiam si pentru ca presupun ca stim ce vrem ca natie este bine sa ne afirmam interesul. Nu este o rusine, este o mare cinste si o obligatie fata de o tara vecina, pe care o cred si prietena, dar care are nevoie disperata de ajutor.Prietenul la nevoie se cunoaste!

    This is ALL!

  13. Rasvan Lalu Rasvan Lalu spune:

    Din nou, un text de foarte buna calitate, responsabil, consistent, echilibrat si inteligent. De aceea, usor decalat în raport cu opinia publica pe subiect.

  14. Straistaru Eugen spune:

    Interesant cum Mediafax a preluat de la Nezavisimaya Gazeta, care a preluat afirmatiile din revista Panorama, care a preluat de la Romania Libera, care a preluat de la Revista 22 :)

    http://www.jurnal.md/ro/news/ue-va-pedepsi-rm-pentru-unionismul-lui-basescu-bogatu-1155551/



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Armand Gosu


Armand Gosu

Doctor în istoria Rusiei (Moscova, 1998), predă din 2004 istoria politică a Rusiei și a URSS la Facultatea de Științe Politice, Universitatea București. Director de programe... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)