Home » Analize »Opinie »Politica & Doctrine » Citesti:

Răspunderea partidelor politice pentru desemnarea candidaţilor!

Madalin-Irinel Niculeasa octombrie 28, 2012 Analize, Opinie, Politica & Doctrine
12 comentarii 716 Vizualizari

Pe cât a fost de abstract la început, pe atât de concretă a devenit acest concept în zilele noastre. Democraţia este o instituţie palpabilă, cuantificabilă şi măsurabilă; o instituţie care poate fi dimensionată sub aspectul conţinutului foarte direct şi concret. Literatura politică împreună cu literatura juridică precum şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, Curţii Europene de Justiţie sau a Curţii Constituţionale au stabilit de nenumărate ori caracterul efectiv al democraţiei. Lucrul acesta s-a întâmplat şi pentru că, începând cu primul război mondial, concepţia franceză cu privire la raison d’etat a fost înlocuită cu abordarea americană a lui Widrow Wilson relativă la drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor; nu interesele egoiste şi limitate ale statului determină democraţia constituţională ci existenţa drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţeanului.

În multe feluri poate fi subţiată democraţia, adică poate fi lipsită de conţinut, după cum în la fel de multe feluri se poate exprima democraţia constitutională. Legea este atât un instrument de afectare a substanţialităţii democraţiei cât şi un instrument de exprimare a democraţiei. Măsura şi modalitatea în care democraţia se raportează la lege sunt un criteriu de apreciere a consistenţei democraţiei. Legea are o existent statică şi una dinamică. Existenţa statică este determinată de Parlament, în cadrul procedurii de elaborare şi adoptare a acesteia, după cum existenţa dinamică este provocată de interpretul acestor dispoziţii legale, adică în majoritatea cazurilor de instanţele judecătoreşti.

Sub aspectul separaţiei puterilor în stat, pentru instanţele judecătoreşti există mijloace legale pentru a verifica acurateţea şi caracterul democratic al interpretării dispoziţiilor legale, aceasta inclusiv cu reperscursiuni asupra persoanei judecătorului. Mai mult, instanţele judecătoreşti se afla sub lupa controlului politic exercitat de Uniunea Europeană prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare. În schimb, la polul opus, Parlamentul şi parlamentarii sunt exoneraţi de la un astfel de mecanism de control. Este adevărat că instanţa constituţională este îndrituită să verifice raportul dintre lege şi Constituţie, dar nu există ceva mai concret şi mai direct, adică nu există o responsabilite juridică a celui care a adoptat respectiva dispoziţie legală considerată de instanţa constituţională ca fiind neconformă cu tehnica legislativă sau cu dispoziţiile constituţionale. Judecătorul, acel judecător din acel caz, poate fi tras la răspundere pentru pronunţarea unei anumite soluţii juridice. De altfel, presa este plină de exemple, întemeiate sau neîntemeiate, de judecători care ar fi nesocotit dispoziţiile legale. Nu am văzut niciun exemplu, în schimb de senator sau deputat responsabil de adoptarea unei legi într-un anumit sens neconstituţional.

Atunci când o lege este neconstituţională (Instanţa constituţională), necomunitară (Curtea Europeană de Justiţie) sau neconvenţională (Curtea Europeană a Drepturilor Omului) cel care răspunde este Statul român. Răspunderea juridică, ca demers, se opreşte aici şi nu se propagă până la actorul final care a determinat adoptarea unei legi într-un anumit sens, adică anumiţi membrii ai Parlamentului. Diluarea răspunderii membrilor Parlamentului faţă de legile constatate ca fiind neconforme diverselor planuri de raportare superioare (Constituţia, spre exemplu) constituie o situaţie care afectează în mod fundamental caracterul efectiv şi concret al democraţiei constituţionale.

Consecinţele acestei realităţi politice sunt cel puţin două.

Calitatea legilor. Democraţia nu poate funcţiona dincolo de legi şi reguli. Dacă acestea sunt într-un anumit fel nici judecătorul sau cel care interpretează legea nu pot da substanţă democraţiei. Calitatea legilor a devenit o realitate juridică la fel de palpabilă ca democraţia fiind un instrument de măsurare a democraţiei. Toate instanţele implicate în procedura de analizare a dispoziţiilor legale,  de la CEDO , continuând cu Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi ajungând la Curtea Constituţională vorbesc despre rolul şi importanţa procedurii legislative, despre caracterul educat al acesteia, despre nevoia de specialişti implicaţi în această procedură, etc. Instanţa constituţională din Franţa a făcut un pas în faţă vorbind despre caracterul accesibil şi predictibil al dispoziţiei legale, adică normarea relaţiilor sociale trebuie realizată astfel încât dispoziţia legală să fie accesibilă omului mediu, fără a fi nevoie de implicarea specialiştilor în explicarea legii, indiferent de cât de tehnic este domeniul reglementat. Profesorul Mircea Djuvara în 1941, anticipa această situaţie şi spunea că Parlamentul este format din oameni, care prin competenţa, profesiunea şi pregătirea lor, sunt departe de a putea cuprinde în mod serios înţelesul unei legi ceva mai complicate.

Membrii Parlamentului. Desemnarea de către partidele politice a persoanelor care candidează pentru un loc în Parlament nu este doar un joc politic fără niciun fel de consecinţe juridice ulterioare în afara partidelor. Această procedură este deopotrivă juridică şi cu consecinţe juridice ulterioare. Partidele politice reprezintă instituţii cu atribuţii de ordine publică în cadrul democraţiei, în sensul că mecanismul politic pus în mişcare de acestea, are un rol important în determinarea democraţiei constituţionale. Însă, partidele politice trebuie să-şi asume şi responsabilitatea juridică a acestui demers, în sensul că trebuie să abandoneze abordarea strictă şi limitată care spune că desemnarea candidaţilor este o treabă internă şi total necenzurabilă de către instanţele sau instituţiile existente. Ţinând seama de atribuţiile pe care le exercită aceste persoane, devenite membrii ai Parlamentului, de angajarea Statului român în diverse raporturi juridice ca urmare a exprimării de voinţă a acestor persoane, partidele politice sunt responsabile juridic atât faţă de Stat cât şi faţă de cetăţeni pentru calitatea persoanelor desemnate drept candidaţi la alegerile parlamentare după cum acest demers, apreciez, că poate fi cenzurat juridic înainte de finalizare.

Partidele politice nu pot determina compoziţia tehnică, umană şi profesională a Parlamentului în mod unilateral şi necenzurabil. Acestea au obligaţia, adevărat de diligenţă – best efforts ­– de a introduce în Parlament persoane care să poată răspunde exigenţei mai sus menţionate – să adopte legi de o anumită calitate şi conformitate. Nesocotirea cu intenţie a acestei obligaţii face responsabil juridic atât Statul român, dar cred eu şi partidele politice. Acestea din urmă nu pot să culeagă doar roadele iar atunci când trebui să-şi asume responsabilitatea faptelor sale se ascund în spatele diluării răspunderii juridice. Partidele politice beneficiază de atâtea drepturi legale în cadrul democraţiei constituţionale, aceasta şi pentru a proba rolul recunoscut de sistemul de drept partidelor politice în cadrul democraţiei. Este vremea ca acestea să-şi asume şi obligaţiile ce rezultă din această poziţie în cadrul democraţiei constituţionale respectiv că răspundă juridic dacă introduc în Parlament persoane care nu concură în niciun fel la adoptarea unor legi conforme anumitor standarde de tehnică legislativă. Nu este corect, nici legal şi nici politic, ca răspunderea pentru această activitate să revină doar Statului, întrucât, nu acesta a contribuit la adoptarea legilor, el fiind o instituţie abstractă în cadrul unei democraţii cât se poate de concretă şi efectivă.

Partidele politice poartă o responsabilitate politică şi juridică faţă de cetăţeni şi Stat atunci când procedează la desemnarea anumitor candidaţi pentru alegerile parlamentare. Răspunderea juridică poate fi angajată ante, adică înainte ca răul să se producă, sau post, după ce răul s-a produs, dar în niciun fel nu trebuie să lipsească.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "12 comments" on this Article:

  1. Mihai spune:

    Ce astepta Fortele de Dreapta, ce asteapta Societatea Civila, ce astepta Intelectualii pentru a declansa atacul impotriva infractorilor care vor sa intre in parlament, cu scopul a pune mina integral pe justitie, pentru a-si inchide dosarele penale, pentru a scapa de puscarie, pentru a putea fura in continuare ?
    Ce astepta Fortele de Dreapta, ce asteapta Societatea Civila, ce astepta Intelectualii pentru a face presiuni pentru urgentarea finalizarii dosarelor infractorilor care au dat lovitura de stat si au fraudat masiv referendumul ?
    Astepta ca infractorii sa ajunga in parlament si sa-si voteze imunitati, sa voteze desfiintarea DNA, ANI, CCR ? Astepta ca infractorii sa-si numeasca procurori corupti in functiile de conducere ale Parchetelor, sa numeasca judecatori corupti la toate instantele ?
    Nu-si dau seama ca infractorii din usl, daca vor fi lasati, vor frauda din nou masiv alegerile ?
    Nu-si dau seama ca odata ajunsi in parlament, infractorii care au devalizat tara, care au dat lovitura de stat si care au fraudat masiv referendumul nu vor mai putea fi inlaturati de la putere ?

  2. Ontelus Dan Gabriel spune:

    În condițiile în care ipostaza de cetățean al unui stat democratic și modern constituie o nebuloasă pentru majoritatea locuitorilor, a vorbi despre răspunderea juridică a partidelor politice pentru calitatea reprezentanților parlamentari echivalează cu a discuta subtilități lingvistice cu un elev de clasa a doua.

  3. costica spune:

    Ce inseamna de fapt acesta “raspundere a partidelor” ?!
    CUM sa raspunda ele ?!
    Mie mi se pare ca suna la fel cu vorbele alea goale pe care le-am auzit de N ori de la Dl Boc si le auzim acum al fel de la Ponta si Antonescu, vorbele alea care sunau asa: ” Ne asumam raspunderea” !!!
    Iar asumarea asta era egala cu ZERO, adica NU se intampla NIMIC !!!!!!!!!
    Numai vorbe goale !
    CUM sa raspunda partidele?!
    Raspunderea este personala in fata legii, NU?!
    Sau ca institutie, in cazul unei firme, de exemplu!
    Dar, un partid cum sa-l tragi la raspundere ca l-a pus pe Becali pe lista ?!
    Sau pe EBA ca au trimis-o la Brusselles, cand ea este aproape analfabeta, saraca ?!
    Si la fel este toata fauna ce populeaza Parlamentul Romaniei !!
    NU exista O(UNA) persoana curata, competenta, profesionista, un singur EXEMPLU in Parlamentul Romaniei!
    Numai fauna, numai clientela, ficare isi aduce neamurile, prietenii in politica romaneasca de 20 de ani.
    Uite ce spunea zilele trecute Dl Misu Negritoiu:

    ““Mişu Negriţoiu, CEO al ING Bank România, a declarat într-un interviu pentru Ziarul Financiar că, în politică, totul se reduce la promovarea unor membri de gaşcă: “‘Dilema României este că sunt foarte multe de făcut, dar sunt foarte puţini cei care înţeleg şi se angajează să facă. Nivelul de înţelegere a problemelor este mai în urmă ca acum 20 de ani’, constată bancherul acum când aproape se împlinesc 23 de ani de la schimbarea de regim politic din 1989.

    Având în spate o experienţă relevantă în administraţia dâmboviţeană de la începutul anilor ’90, Negriţoiu critică în termeni duri lipsa de progres a lumii politice româneşti. ‘Nu se poate ca o ţară întreagă să nu producă oameni competenţi şi să tot vii cu colegi de şcoală, să improvizezi’”.

    http://www.romanialibera.ro/actualitate/revista-presei/revista-presei-intoxicare-ponta-nu-i-a-dat-nicio-scrisoare-lui-barroso-281299.html

    • Calin spune:

      Intr-adevar, EBa nu are ce cauta in PE, dar nici consoartele Derbedeului plagiator si Repetentului chiulangiu. Dar, in timp ce EBa a candidat independent (nu a fost pusa pe listele PDL !!!), consoartele Derbedeului plagiator si Repetentului chiulangiu au fost puse pe liste partidelor de sotii lor.
      Pe EBa, nu putea fi nimeni obligat sa o voteze. Simpatia de care se bucura tatal sau s-a revarsat si asupra fiicei.

      • costica spune:

        “Curat independenta” candidatura EBEI, tu chiar crezi ce spui!!!
        Fauna, asa arata TOATA clasa politica romaneasca si ne vom mai lalai inca muuuuuulti ani asa,,,,
        Fauna….

  4. frank g. schmidt spune:

    stimabile domn niculeasa,

    permiteti-mi sa va atrag respectuos atentia asupra faptului ca puneti carul inaintea boilor (asta in sensul zicalei si fara nici o conotatie intre respectivul animal si conditia sa anatomica si orice persoana, fie ea politica sau nu!).

    eu tot scriu despre aceasta responsabilitate sau lipsa acesteia, dar dumneavoastra incercati sa o cantonati unde nu trebuie. desigur, calitatea actului legislativ este imperios necesara a fi imbunatatita, din punctul acesta de vedere nu am ce comenta. dar in cele din urma, instanta de control a acestui act legislativ este curtea constitutionala a romaniei. daca o lege promulgata se dovedeste ulterior a fi neconstitutionala, vina trebuie retinuta in sarcina curtii constitutionale si nu a parlamentului! ea este instanta de control care a lasat sa treaca prin grila de verificare acea lege, sau prevedere din cadrul unei legi ce ulterior (prin ridicarea in instanta a exceptiei de neconstitutionalitate) se dovedeste a fi in contradictie cu insasi legea fundamentala sau cu celelalte prevederi europene sau universale care sunt retinute in insasi cadrul constitutiei.

    cu riscul de am repeta, si imi asum acest risc, doresc sa va ilustrez ca doctrina constitutionala, plecand de la premiza ca ar exista una, este o doctrina unica in lume. asadar, pe cuprinsul constitutiei, ce se doreste a fi o lege fundamentala, este specificat ca incalcarea acesteia nu este sanctionata. in principal sunt doua situatii:

    1. presedintele (nu ma intereseaza actualul maiintaistatator al statului, ma intereseaza strict partea doctrinara si legala) poate incalca constitutia, cu conditia sa nu o faca in mod grav. daca nu o incalca grav, el prin insasi constitutie nu poate fi sanctionat. chiar daca o incalca grav si din indiferent ce motive fie nu este declansata procedura de suspendare sau nu duce la revocarea acestuia, iarasi nu exista sanctiune. avem asadar nu numai lipsa sanctiunii pentru o incalcare a legii, dar avem si o lezare a principiului ca am fi toti egali in fata legii. asadar, suntem toti egali in fata legii mai putin UNUL, cel care se afla vremelnic in acel post (repet, nu discut persoana actuala!).
    mai mult, in aceasta procedura de suspendare, se incalca principiul separarii puterilor in stat. curtea constitutionala constata prin aviz CONSULTATIV doar incalcarea sau nu a prevederilor constitutionale, nu stabileste si sanctiunea, in mod corect aparent, caci nu este prevazuta in procedura. insa mai departe, dupa acest aviz consultativ, parlamentul, deci legislativul stabileste “gravitatea” incalcarii si declansarea sau nu a procedurii prevazuta de lege. suntem asadar aparent in fata unui sistem juridic al curtii cu juri, inexistent in romania!, prin care insa jurii nu hotarasc daca respectivul este vinovat sau nu, ci stabilesc intinderea pedepsei, ceea ce este de asemenea unic in sistemele juridice pe care le cunosc. intinderea pedepsei in sistemele ce prevad posibilitatea curtii cu juri (si in austria de ex.) este stabilita de judecator, deci in cazul nostru curtea constitutionala, si nu de juri. asadar, in constitutia noastra, legislativul devine putere judecatoreasca, care in cele din urma este sau nu confirmata de votul popular.

    2. separarea puterilor in stat este redusa la absurd tocmai de constitutie – dumneavoastra faceti referire la lipsa sanctionarii parlamentarilor care dau legi neconstitutionale, dar treceti destul de usor cu vederea faptul ca in p erioada postdecembrista au fost un numar impresionant de ordonante neconstitutionale, si lipsa absoluta de sanctiune a guvernului. asadar, actuala doctrina constitutionala prevede posibilitatea guvernului, deci a executivului sa legifereze, desigur sub titlu temporar. ordonanta produce efecte imediate si intra ulterior in procedura de aprobare parlamentara, devenind lege. se dezbate, se hotaraste si trece ulterior, in forma modificata sau nu, de filtrul constitutional al curtii. ceea ce nu mentionati insa deloc, este ca in tot acest timp (sunt unele ordonante care au stat si 3 ani pana au fost votate legile de aprobare a lor!) aceste ordonante produce efecte. legea bineinteles ca nu retroactiveaza, asadar suntem in situatia in care s-au produs efecte juridice in baza unei ordonante care s-a dovedit ulterior a fi neconstitutionala. efectele insa nu se pot inlatura, din pricina neretroactivitatii legi, decat in cel mai bun caz prin atacarea individuala in fata instantei. asadar, in cazul in care nu se intampla acest lucru, noi avem in efect si astazi situatii neconforme cu constitutia. nu stiu ca vre-un guvern sau membru al acestuia sa fi fost tras la raspundere, caci vezi doamne, este prerogativa constitutionala a guvernului sa se subroge in activitatea legislativa si sa incalce constitutia, iarasi fara sanctiune! atat timp cat in aceste cazuri executivul va executa, cu prietenii bineinteles care stiu de ce, legi, rspectiv ordonante neconstitutionale, este putin probabil sa se sesizeze cineva cu succes in fata instantei, caci poate instanta intreba care ar fi interesul.
    acest mecanism va fi aplicat cu succes si de cei care vin ulterior la putere, deci nu prea exista un interes de a elimina acest mecanism. ori, pe mine nu ma intereseaza bunele intentii, pe mine ma intereseaza un mecanism care sa nu dea posibilitatea de a face astfel de lucruri fara sanctiune.
    tot in acest mecanism se inscrie si promovarea unor legi prin asumarea raspunderii guvernamentale. avem situatii in care s-au promovat pe aceasta cale unele legi care s-au dovedit a fi un flop, ori raspunderea este pur politica, si din pacate nu juridica.

    asadar, atat timp cat legea fundamentala este “negociabila”, nu pot condamna pe cei care o negociaza. ea desigur ramane interpretabila, caci un sistem perfect nu s-a inventat inca, dar si americanii au tot facut niscavai amendamente, chiar daca nu prea multe.

    inchei prin a-mi exprima speranta ca dumneavoastra nu veti adopta atitudinea domnului stanomir, de a nu intra in dialog cu cititorii si comentatorii. cred ca o conditie esentiala este supunerea ideilor exprimate la un dialog, si nu spre aprobare.

    cu stima,
    al dumneavoastra
    frank g. schmidt

    • Madalin-Irinel Niculeasa Niculeasa spune:

      Va multumesc.

      In continuare cred ca democratia constitutionala trebuie sa coboare la firul ierbii. Faptul ca articolul vorbeste doar despre raspunderea Parlamentului nu inseamna ca nu sunt si pentru raspunderea Guvernului cu privire la ordonantele adoptate. Diferenta este ca sub acest aspect, Legea contenciosului administrativ a desenat un mecanism procedural de angajare a raspunderii Guvernului. Nu sunt de acord cu raspunderea instantei constitutionale fata de legile adoptate intrucat aceasta nu se poate sesiza din oficiu ci este sesizata intotdeauna de anumite subiecte. Mai mult atributiile sunt limitate in cadrul controlului de constitutionalitate. Discutia este lunga si nu poate fi expediata intr/un raspuns la un comentariu.

      • frank g. schmidt spune:

        stimate domn niculeasa,

        va multumesc pentru raspuns. sunt de acord ca aceste lucruri exced cadrul actual de discutie, dar totusi contenciosul administrativ nu prea are legatura cu incalcarea separatiei puterilor in stat. problema pe care am ridicat-o eu era doctrina constitutionala stramba care tocmai permite aceste derapaje. este clar ca ele nu sunt ireversibile in sensul ca pot fi atacate prin mai multe tipuri de actiuni juridice, atat ordonantele cat si efectele produse, de exemplu contracte semnate in baza lor, dar un sistem care ne pune tot timpul in situatia de a “astupa” astfel de gauri necesita schimbat.
        in ceea ce priveste parlamentul totusi, orice lege trece prin filtrul constitutionalitatii al curtii constitutionale inainte de promulgare. asadar, in momentul in care intra in vigoare o lege care ulterior se dovedeste a fi fost neconstitutionala, asta arunca o pata desigur si pe parlament, nu doresc nici o nanosecunda sa exonerez de raspundere personajele ajunse acolo (chiar daca pe fond strict democratic si corect, in baza unor voturi), dar in mai mare masura se face vinovata totusi curtea constitutionala, care ar fi trebuit sa sesizeze neconstitutionalitatea in cadrul mecanismului de control. imi este greu sa-mi imaginez o lege care sa fie declarata constitutionala si ulterior promulgata, care apoi sa fie in baza ridicarii exceptiei de neconstitutionalitate declarata neconstitutionala, eventual de acelasi complet al curtii constitutionale – este o situatie delicata totusi, in care vina si responsabilitatea nu se poate pasa asupra parlamentului. mi se pare ca se cauta o scuza prea “ieftina” pentru incompetenta unor personaje ajunse in acest for – asadar avem pe fond aceeasi problema ca si la parlament, si anume criteriile de “populare”, cu diferenta totusi ca una este vocea electoratului (la alegerea mebrilor parlamentului) si alta ar trebui sa fie vocea celor care aleg si numesc judectorii de la forul constitutional.

  5. Stelian spune:

    Frumos scris, dar atit.
    Adica cum? Ca si partidele sunt formate tot din oameni, nu sunt ceva abstract.
    Si cum PSD e condus de un sef acuzat de plagiat si dovedit in mediul virtual si de institutia unde a obtinut doctoratul. Cum PNL e condus de un sef ce are recordul de neinvidiat de a fi absent intr-o sesiune parlamentara la toate voturile…
    Cum PDL are un sef ce nu prea e sef (in atitudini si decizii).
    Toate aceste lucruri au drept consecinta candidati de acelasi tip.

  6. Vlad A spune:

    :) excelent articol, frumos scris insa cui va adresati ?
    dvs vorbiti de jurisprudenta, calitatea legilor, responsabilitate juridica.
    lucrurile sunt mult mai simple : alde guta tartaguta, gogu pintenogu, leana cosinzeana si geta trotineta (hoti patentati sau prosti cu diploma) n au nimic de a face cu ce ziceti dvs ! vin pe liste de partid (ca sa vezi : locuiesc in bucuresti si candideaza in teleorman) si mai apoi auzi ca ne reprezinta in senat, parlamentul romaniei sau cel european !
    pai cu cefele astea late, fripturisti si gitlegai vreti dvs sa vorbiti despre widrow wilson, drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor ? astia nu pot fi atinsi cu vorbe si subtilitati intelectuale. ciomagul este singurul instrument care le mai poate provoca frisoane (toate celelalte le sint subordonate)

  7. dusu spune:

    eu aduc discutia la un nivel mai jos:se pregatesc tovarasii de alegeri si fiecare dupa cum vorbeste alegatorului(nu dupa cum gindeste)se orienteaza spre bazinul electoral unde crede tovarasul ca are mai multe sanse.
    eu,mai neiesit in lumea asta buna,ma intreb:de ce nu candideaza fiecare acolo unde e mai bine cunoscut de oameni?,acasa, se numeste locul.de ce crin nu candideaza in tulcea natala?de ce mru nu candideaza in Iasi?sau poate un aradean va candida la Iasi?

  8. Pinno spune:

    Interesant articol si comentarii, acestea amintindu-mi de o vorba celebra despre N. Ceusescu “nu era inteligent, era siret”. La fel constat despre parlamentarii nostri de-a lungul celor 22 de ani, NU inteligenti, NU competenti, CI sireti+smecheri.
    Constatam acest lucru din “gargara” pe care o primim zilnic, ca la noi politica se face la TV, guvernarea la TV, viziunile despre ……. la TV. Constatam cit de guraliva este “avangarda” partidelor politice (pe locul I dupa parerea mea este Eugen Nicolaescu).

    Asa se poate explica faptul ca vreo 25% dintre actualii parlamentari sint doctori! si doctoranzi (conform Inst. de politici publice), iar calitatea actualului parlament este execrabila. Politrucii intuiesc necesitatea competentelor si atunci se acopera de hirtii. S-ar putea face un studiu asupra facultatilor de drept absolvite de parlamentari. S-ar putea sa constatam ca multi au studii juridice. In plus este evident faptul ca facultatile de drept au avut si au inca multi candidati. (Sa nu uitam ca si G. Becali a incercat sa faca fac. de drept!).

    Am observat ce alambicate sint legile in Romania, ceea ce poate insemna:
    1. Scoala de drept romaneasca este slaba (dovada Ponta!)
    2. Legile sint asa ca sa poata fi “intoarse” oricind in favoarea cui trebuie.

    Traim intr-o societate destructurata, pe liste ajung cei cu bani, iar mai nou cei care pot lovi in mod “eficient” in adversari. Parlamentarul slujeste interesele celor care conduc partidul si nu
    interesele cetateanului care l-a “ales”.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Madalin-Irinel Niculeasa


Madalin-Irinel Niculeasa

Madalin-Irinel Niculeasa este avocat specializat pe probleme de taxe, regulatory si drept constitutional, fiind doctor in drept fiscal. Timp de peste 11 ani a fost avocat si parten... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)