Cei care sunt de vârsta mea, probabil că își amintesc că unul dintre primele lucruri pe care l-au făcut românii îndată după victoria Revoluției din Decembrie 1989 a fost să se așeze frumușel la cozi spre a obține un pașaport.
Lungile așteptări în vederea dobândirii acestuia erau urmate de altele încă și mai lungi, adesea chiar umilitoare, la ambasade căci carnețelul, pe atunci de culoare verde, nu însemna nimic în absența vizelor de liberă trecere. Desigur și astfel, și din dorința de a călători nestingheriți prin marile orașe ale Europei, românii au devenit unii dintre cei mai mari fani ai Uniunii Europene. Sondajele de opinie ofereau cifre de-a dreptul incredibile, oficialii occidentali se frecau la ochi, nu le venea să creadă cât de mult își doreau românii ca țara lor să devină membră a Uniunii Europene. Știu oare cetățenii României la ce se înhamă? Era o întrebare ce se auzea frecvent în cancelariile UE.
Procesul de aderare a României a fost unul de durată. Sinuos, anevoios, frecvent după modelul un pas înainte, doi pași înapoi. A început la data de 1 februarie 1993, prin semnarea Acordului european instituind o asociere între Comunitățile europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și România, pe de altă parte, și s-a încheiat de abia la 1 ianuarie 2007. S-au purtat negocieri lungi, s-au pus condiții, s-au desfășurat ample operațiuni de monitorizare, s-a discutat îndelung pe diferite capitole, s-au făcut însă și multe, extrem de multe concesii. Mulți comentatori occidentali și-au exprimat rezerve, credeau că nici România, nici Bulgaria nu sunt îndeajuns de pregătite, s-au mai închis ochii și în fața faptului că o bună parte dintre români nu prea știau ori nici măcar nu voiau să știe că aderarea nu înseamnă necondiționat că țara lor va deveni instantaneu Raiul pe pământ. Că nu va curge nicidecum lapte și miere din București până la Cluj, de la Iași până la Oradea, că vor urma condiții, sacrificii, lucruri nu tocmai plăcute, că de la Bruxelles și Strasbourg nu vor veni numai vești bune.
Cu toate acestea, orice om cu scaun la cap a înțeles că în vremea celor două mandate ale președintelui Traian Băsescu apartenența la UE și NATO a însemnat un scut în fața tendințelor autoritariste ale acestuia. Care astăzi par simple jocuri de copii pe lângă aberațiile, infracțiunile la comportamentul european și democratic pe care și le îngăduie coaliția PSD-ALDE.
La scurtă vreme după victoria copleșitoare a PSD în alegerile din data de 11 decembrie 2016, jurnalistul și scriitorul Cristian Tudor Popescu spunea, cu ocazia unei intervenții la un post de televiziune, că unul dintre obiectivele proeminente ale lui Liviu Dragnea și ale guvernării lui va fi scoaterea României din UE. O afirmație, în acel moment, de-a dreptul incredibilă. Asocierea la guvernare dintre PSD-ALDE, atacul frontal asupra legilor justiției, jocul pe cartea naționalistă, ieșirile antieuropene nu doar ale d-lui Liviu Nicolae Dragnea ci și cele ale d-lui Călin Popescu-Tăriceanu, reactivarea tot mai pronunțată a doctrinei neamestecului în treburile interne atât de dragă lui Nicolae Ceaușescu, demonizarea Consiliului European, emisiunile de propagandă împotriva cerințelor și criticilor tot mai aspre venite dinspre Bruxelles și Strasbourg ale televiziunilor aservite (Antena 3, România tv, TVR prin emisiunea lui Ionuț Cristache România 9) apar astăzi jaloanele clare ale parcursului anti-UE al guvernării. Care, iată, culege azi, fructele campaniei sale.
Un recent sondaj de opinie arată că doar 49% dintre români mai cred în necesitatea și beneficiile apartenenței României la U.E. Încă din zilele campaniei pro-referendum a început să se vorbească deschis despre redobândirea independenței țării noastre față de UE, despre RO-EXIT. Ne pregătim oare pentru a spune adio Europei? Aceasta oare să fie principala realizare a României în anul Centenarului și cu doar 12 luni înainte de împlinirea a 30 de ani de la Revoluția din decembrie?
Comentariu apărut concomitent pe site-ul contributors. ro și pe blogurile adevărul.ro
10 COMENTARII
LĂSAȚI UN MESAJ
Sprijiniți proiectul Contributors.ro
Carti
„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ
Carti noi
Definiția actuală a „schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.
Carti noi
Esential HotNews
contributors.ro
Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
„Știu oare cetățenii României la ce se înhamă? ”
Nu doar românii, dar nici celelalte națiuni nu cunosc în amănunt „la ce se înhamă”.
Dar, proiectul de scoatere a României din spețiul democratic face parte dintr-n plan mai amplu de destructurare a Uniunii Europene și distrugerii principiilor liberale (nu mă refer la vreo doctrină partinică).
Se observă lesne că o întreagă regiune din Est cunoaște aceleași probleme, Iar în favoarea procesului de desființare a principiilor statului de drept (a drepturilor individuale cetățenești, în fond) sunt alocate energii importante din afara acestui spațiu. Scopul final este simplu și același de sute/mii de ani. Obținerea de către entități din exterior a unui acces lărgirt la resursele din spațiul respectiv și a unei zonede influență extinse.
În prezent manipularea eficientă, căreia i se alocă resurse importante și exploatându-se anumite vulnerabilități, poate determina cetățenii americani să aleagă un anumit președinte, pe cei britanici, polonezi, unguri sau români, să părăsească Uniunea Europeană. Din nefericire nu văd o reacție fermă și viguroasă a Uniunii Europene și SUA împotriva acestei manipulări, așa cum era în vremea Războiului Rece, bunăoară,
Să nu uităm ce afacere MARE era pentru Nașiunea ceaușistă și securiști „afacerea pasapoarte”. Nașiunea ceaușistă a vândut cetășenii minoritari (evrei, sași, șvabi, etc) pentru dolari. Securiștii au șantajat pe cei care doreau sa preia după ani lungi pașaportul și incasa a doua oară.
….”… Cei care sunt de vârsta mea, probabil că își amintesc că unul dintre primele lucruri pe care l-au făcut românii îndată după victoria Revoluției din Decembrie 1989 a fost să se așeze frumușel la cozi spre a obține un pașaport…. „….
Acest venit în devize poate tenta „penalii patrioși” de azi să găsescă, sa folosescă o nouă/veche sursă de dolari după RO.exit …….
Johann Lippet a descris obșinerea unui pașaport în anii 1980:
-Protokoll eines Abschieds und einer Einreise oder Die Angst vor dem Schwinden der Einzelheiten. Roman. Verlag Das Wunderhorn, Heidelberg 1990
-Das Feld räumen. Roman. Verlag Das Wunderhorn, Heidelberg 2005.
– Dorfchronik, ein Roman. Roman. Pop-Verlag, Ludwigsburg 2010, 789 S.
– Das Leben einer Akte. Chronologie einer Bespitzelung. Dokumentation. Verlag Das Wunderhorn, Heidelberg 2009, 158 S.
Mentalitatea crează statul și invers.
Care Românie la centenar?
Să nu uităm ce afacere MARE era pentru Națiunea ceaușistă și securiști „afacerea pasapoarte”. Națiunea ceaușistă a vândut cetățenii minoritari (evrei, sași, șvabi, etc) pentru dolari. Securiștii au șantajat pe cei care doreau sa preia după ani lungi pașaportul și incasa a doua oară.
….”… Cei care sunt de vârsta mea, probabil că își amintesc că unul dintre primele lucruri pe care l-au făcut românii îndată după victoria Revoluției din Decembrie 1989 a fost să se așeze frumușel la cozi spre a obține un pașaport…. „….
Acest venit în devize poate tenta „penalii patrioți” de azi să găsescă, sa folosescă o nouă/veche sursă de dolari după RO.exit …….
Johann Lippet a descris obținerea unui pașaport în anii 1980:
-Protokoll eines Abschieds und einer Einreise oder Die Angst vor dem Schwinden der Einzelheiten. Roman. Verlag Das Wunderhorn, Heidelberg 1990
-Das Feld räumen. Roman. Verlag Das Wunderhorn, Heidelberg 2005.
– Dorfchronik, ein Roman. Roman. Pop-Verlag, Ludwigsburg 2010, 789 S.
– Das Leben einer Akte. Chronologie einer Bespitzelung. Dokumentation. Verlag Das Wunderhorn, Heidelberg 2009, 158 S.
Mentalitatea crează statul și invers.
Care Românie la centenar?
corectura
Uite-asa: se ia o vorba auzita pe la colturi, se brodeaza ceva pe spusele aplaudacului saditorilor de panselurte, si se iţeşte ceva ce seamana a catastrofa.
NB,
nu cred ca PSDragnea ar vrea iesirea din UE; ar pierde prea multe avantaje.
Dar mai stii ce e in capul lui Liviu ot Teleorman?! doar e partener cu Ginerica, omul care a cerut retragerea trupelor romanesti din Irak.
Voi fi foarte sincer si drect: cred ca si UE doreste sa scape de Romania, avand in vedere ce imense probleme am creat, mai ales pe migratie si infractionalitate. Sigur, e mai confortabil si corect politic sa responabilizezi populatia acestei tari pentru intentia de „ROEXIT”, decat sa accepti ceea ce multi oficiali si experti la Bruxelles si la Strasbourg discuta discret – cum sa fie „externalizata” Romania fara probeleme de etica politica comunitara…
[Nu cred ca veti publica commentul, dar sper…]
Mai bine ati scrie un articol despre manipularea publicului prin sondaje, in loc sa luati drept bune rezultatele acestui „sondaj”.
O mică (!?) Invenție, aceea cu Băsescu, antieuropeanul ținut în frâu de Uniunea Europeană. Adevărul nu contează?
Dar cunoaștem deja umorile d-lui Morariu referitoare la Băsescu.
@Jay daca afirmatiile dumneavoastra sunt false inseamna ca sunteti unul dintre cei care contribuie la fabricarea de fake news. Fie aveti acces la surse credibile, fie va abtineti in a mai face astfel de afirmatii, deoarece ceea ce ati afirmat este destul de grav.
Oricum, sunt de parere ca pana sa iesim noi din UE trebuie sa mai avem si din ce iesi pana la acel moment. Nu cred ca Romania este singura tara care teoretic ar trebui sa părăsească UE si care nu este compatibila cu sistemul democratic din vest… Priviti la Polonia, Ungaria si , mai nou Italia. Nu cred ca Dragnea vrea sa ne scoată din UE atata timp cat scapa de dosare penale si poate sa fure linistit…
@Mike. Am avut si am sansa sa discut cu persoane din vest, credibile, care au confirmat ipoteza care va scandalizeaza. Nu inseamna ca daca nu va prezint personal un document in original, semnat si stampilat, e fake news. De altfel, daca stiti cateva limbi straine de circulatie internationala, puteti gasi si citi pe net articole sugestive privind atitudinea reala a unor oficiali UE fata de romani. In plus, pentru Ro. Schengenul se amana sine die, indiferent ce criterii am indeplini. De ce oare?? Oricum, relaxati-va, nu e nimic grav. Grav inseamna un razboi NATO – Rusia…
Romanii au vrut sa intre in UE ca egali. Acum toti vad clar ca asta nu e posibil si e disponibil doar statutul de sclavi pentru ei. Ce ar putea face ? Sa ashtepte pana cand se trece la faza urmatore si sclavii sunt exterminati ?