Home » Fără categorie » Citesti:

Bacalaureat 2011, un cutremur in sistemul educational romanesc. Concluzii finale

Stefan Vlaston iulie 8, 2011 Fără categorie
42 comentarii 4,010 Vizualizari


Cu siguranta bacalaureatul 2011 va ramane in istorie ca  detonator al unei paradigme care dureaza de mai mult de 21 de ani. Un examen care ar fi trebuit sa arate ca invatamantul romanesc se afla pe cele mai “inalte culmi de civilizatie si progres” l-a demontat pana la proportiile sale reale.

Din fericire pentru noi, ca natie, s-a rupt ceva. S-a produs revolta sistemului impotriva minciunii, mistificarii, fariseismului si ipocriziei in care il incorsetasera mai marii zilei. Nu a intregului sistem. Dar a unei parti suficient de importante ca sa  produca un cutremur de asa magnitudine. Cine a tolerat si incurajat un bacalaureat nedemn si mincinos? Cei care aveau nevoie de materie prima la fabricile de diplome. Si aveau si puterea de decizie. Parlamentari, rectori sau profesori universitari, care au croit o legislatie potrivita acestui scop si ministri ai educatiei, controlati, cum spunea Mihai Hardau, de catre universitatea Spiru Haret si alte universitati de stat sau private.

Rezultatele examenului

Corectarea contestatiilor n-a adus mari schimbari in procentele de promovare ale judetelor. Media pe tara ramane tot undeva la 45%.

A fost un examen suta la suta corect? Nu. Diferentele enorme intre procente, intre Suceava (65%) si Ilfov (24%), adica 41 de puncte procentuale, sfideaza in continuare legile statisticii, fiind vorba de mii sau zeci de mii de subiecti. Adica s-au adunat in Suceava cei mai performanti elevi si profesori, iar in Ilfov sau Mehedinti (27,5%), cei mai chiulangii si neperformanti. Cine poate admite asa ceva?

Iar Mehedintiul a traversat el insusi drumul de la grandoare la decadenta. De la 98% in 2009, la 82% in 2010 si la 27% in 2011. Poate cineva din conducerea Inspectoratului Scolar Judetean sa dea o cat de palida explicatie la aceasta prabusire? Ma tem ca nu. Chiar si numai acest exemplu si ar fi suficient sa ilustreze drumul parcurs de invatamantul romanesc.

Probabil, un procent de promovare real, mediu, pe tara, ar fi fost undeva intre 30-35%. Daca nu s-ar fi copiat de loc. Explicatia si situatia reala sta cam asa: 1/3 dintre elevi sunt foarte buni si performanti, si-au vazut de treaba si au invatat, impulsionati si de familii, cu sau fara meditatii, alta treime, desi capabili, s-a culcat pe urechea ca vor copia, la fel ca in anii trecuti, iar ultima treime nu avea ce sa caute la liceu. Locul lor era pe un traseu educational gen scoala profesionala, sau de arte si meserii, fara bacalaureat si studii superioare. Intrebati orice profesor care lucreaza efectiv in licee teoretice sau grupuri scolare si va da proportii asemanatoare.

Trebuia mers mai departe si identificate toate lucrarile identice. Surprizele ar fi fost de proportii. Dar, probabil, sfatuit si de partid si speriat de proportiile gunoiului gasit sub pres, ministrul Funeriu a batut in retragere.

Cum se explica rezultatele?

Cred ca au contat, in ordine:

  • Mesajul ministrului Funeriu, care a transmis inspectorilor generali si presedintilor de comisii: faceti-va datoria si nu veti pati nimic. Eu va asigur spatele;
  • Absenta universitarilor ca presedinti de comisii. N-au venit sa mai preseze sa  treaca cat mai multi candidati, ca era prea mica indemnizatia de presedinte de comisie. Acum probabil regreta;
  • Schimbarea componentei comisiilor, inlocuirea celor abonati de ani buni cu alte cadre didactice, cunoscute ca oneste si verticale;
  • Camerele de supraveghere si amenintarea ca se vor confrunta tezele identice.
  • O noua metodolgie mult mai stricta, cu sanctiuni drastice pentru elevii si profesorii prinsi cu pacate.

Cum se impart vinovatiile?

Vinovatia sistemului. In parte apare inca din primul paragraf. I-a condus pe toti elevii, pot nu pot, vor nu vor, pe singurul traseu educational disponibil, cel liceal, pentru a asigura materie prima fabricilor de diplome. In anii trecuti i-a sanctionat, pur si simplu, chiar daca numai prin eliminarea din comisiile de examen, pe aceia care incercau sa ridice glasul. Nu este in regula ca examenul la limba si literatura romana este unic, atat pentru cei care au urmat specializarea filologie (4-5 ore pe saptamana), cat si pentru cei care au mers pe o specializare tehnologica (3 ore pe saptamana). Examen care pune accentul pe teorie literara si istoria literaturii romane, in loc sa puna accentul pe comunicare, scriere corecta, gramaticala. In liceu nu se mai face gramatica limbii romane. Motiv pentru care mai gresim si noi astia,  cu pretentii. Ce-i trebuie unui viitor tehnician in constructii sa stie intriga din Fefeleaga sau Razvan si Vidra? Greu se spus. La matematica, de exemplu, subiectele de bacalaureat sunt diferentiate, intre traseul teoretic si cel tehnologic, ultimele fiind mult mai usoare. Viitoarele examene de bacalaureat, prevazute de noua Lege a Educatiei Nationale, prevad probe transdisciplinare, care vor pune accentul pe judecata, caracterul aplicativ si interdisciplinar al competentelor achizitionate. Mai putina toceala si mai multa gandire critica, creativitate, si initiativa personala.

Pe de alta parte, nici nu poti cobora foarte mult nivelul de incarcare a programei liceale, pentru ca trebuie sa asigure conexiunea si trecerea lina spre cursurile de invatamant superior. Si asa se plang profesorii universitari ca primul trimestru trebuie sa refaca materia de liceu, ca altfel nu intelege nimeni nimic.  Solutia este ca doar cei capabili sa parcurga o asemenea curricula sa aiba acces la liceu. Prin examen de admitere, cum se si prevede in noua Lege a Educatiei.

Vinovatia profesorilor, directorilor si inspectorilor. In conditiile in care gunoiul era bagat sub pres, cu fiecare examen de bacalaureat, invatamantul ajunsese locul unde nimeni nu da socoteala de nimic. Nu puteai fi tras la raspundere, pentru ca la iesirea din sistem rezultatele erau trucate si dispareau urmele. Ca, in final, zona bugetara, a administratiei centrale, locale, a institutiilor publice, s-a deprofesionalizat complet, nu mai sta nimeni sa evalueze. Apartenenta la clientele politice era o garantie suficienta, nu mai era loc de concursuri de angajare  pe competente. Si atunci, mare parte dintre profesori au lasat si ei garda jos. Trecea toata lumea, din clasa in clasa, pentru asigurarea salariilor si rezultatelor mincinoase, spre satisfactia tuturor: profesori, parinti, elevi, directori, inspectori. Doar din cand in cand, cum a fost cazul Comisiei prezidentiale conduse de Mircea Miclea, s-au auzit strigate de alarma: invatamantul romanesc este ineficient, inechitabil, de slaba calitate. Si evaluarile internationale, care ne puneau la colt cu regularitate. Ca doar nu trebuiau sa asculte de indicatiile ministrului Ecaterina Andronescu.

Vinovatia parintilor si elevilor. Au acceptat (si accepta) furtul, frauda si copiatul ca modalitate de a-si rezolva problemele de viata. O falsa rezolvare. Fara sa inteleaga ca diplomele fara acoperire in competente si cunostinte, universitare sau de bacalaureat, nu mai valoreaza nimic intr-o piata a muncii, interne si europene,  nedominata de angajatorul „stat”. Ca un privat nu te angajeaza doar pe baza „bagajului” de diplome si medalii. Il intereseaza profitul firmei sale, ca atare verifica candidatii  la ce stiu sa faca, nu la diplome. Poate se va produce o mutatie in gandirea parintilor si elevilor, cu aceasta ocazie. O lectie necesara, mai bine mai tarziu decat prea tarziu.

Ce urmeaza?

Se pare ca si examenele de licenta, cel putin la unele universitati, au devenit mai drastice, inclusiv cu camere de supraveghere. La titularizare, care oricum era cel mai dur examen, candidatii se retrag pe capete, cand aud ca nu mai pot sa copieze. Se produce un benefic efect de domino, in segmentul de populatie considerat, pe buna dreptate, cel mai luminat si constient de ce ni se intampla si ce ne asteapta.

  • Personal as profita si as introduce in metodologia pentru urmatorul examen de bacalaureat, testele grila personalizate, similare dar nu identice, cu corectura de asemeni informatizata. Dispare astfel orice posibilitate de frauda si coruptie;
  • Legarea salarizarii profesorilor, directorilor si inspectorilor de performanta si rezultatele muncii, inclusiv a celor de la examene de absolvire;
  • Accelerarea aparitiei scolii profesionale si a cursurilor de formare profesionala, prevazute de Legea Educatiei Nationale, in parteneriat public-privat, cu agenti economici;
  • Formarea unui corp de evaluatori ai scolilor, profesorilor, managerilor, asemanator corpului expertilor contabili, de terta parte, cu autoadministrare, functionand pe baze contractuale cu ministerul, primariile, Consiliile de Parinti, etc.
  • Continuarea, conform metodologiei, a identificarii tezelor identice, anularii lor si sanctionarii profesorilor supraveghetori care le-au permis;
  • Organizarea, in conditii identice pentru toate centrele de examen, a bacalaureatului din august-septembrie
  • Transformarea grupurilor scolare si colegiilor tehnice cu sub 10% procent de promovare a bacalaureatului, in scoli profesionale;
  • Continuarea aplicarii Legii Educatiei Nationale, in partea de legislatie secundara.

Exista si riscuri. Ca acest examen sa fie un foc de paie, iar la anul, an de alegeri parlamentare si locale, castigul de anul acesta sa fie ingropat sub lespede de mormant. Eventual cu un alt ministru al educatiei.

Daca politicienii si noi, profesori, inspectori, romani cu mintea deschisa la ce se intampla in jurul nostru, vom permite un recul si o revenire la ce a fost, ne meritam soarta. Care va fi crunta. Pentru ca scadenta vine intotdeauna.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "42 comments" on this Article:

  1. Un om simplu din popor spune:

    Stimate domn, concluziile sunt, prin defintie, finale.

    • Da ce, concluzii partiale nu exista? Inainte de finalizarea unui proces?

      • florinu spune:

        “Da’ ce… “

      • Frobenius spune:

        V-am mai trimis o… sugestie. O repet.
        “Punct procentual” nu exista. Exista tot felul de puncte dar procentul este inca procent (a suta parte dintr-un intreg).
        “Punctul procentual” este doar o alta expresie “savanta” menita sa dea impresia absolvirii corecte a bacalaureatului. De unde si necesitatea unei reforme. Reala.

        • M-am luat si eu dupa ‘savantii” de la tv. Cum e corect, procente?

          • Frobenius spune:

            Daca sint mai multe, da. Neutru, plural.
            Si, daca se foloseste semnul “%”, procente nu isi mai are rostul (nu este cazul aici dar se intilneste frecvent printre sumedenia de “savanti” din presa scrisa; multi “absolventi” si acolo, din cei pe care prezenta probei de limba romana mai mult i-a incurcat decit sa le foloseasca).

            • Cand e vorba de diferenta intre doua procente. Intre 80% si 40% exista o diferenta de 40 de procente (80%-40/100*80), sau de 40 de “puncte procentuale, cum zic astia pe la tv-uri?

          • ion spune:

            Este corect si “punct/e procentual/e” ca asa tot spune pe sticla si dl. Isarescu si eruditul domn Vasilescu.

          • Frobenius spune:

            M-ati bagat in ceata cu paranteza (80%-40/100*80).
            Intre 80% si 40% diferenta este 40%.
            Intre 80% tratat ca un intreg si 40% din intreg diferenta este de 60% din intreg.
            Procente peste tot. Nu puncte (de vedere, de fuga, geometrice sau… de punctuatie).
            Desi nu ma uit la televizor (altfel spus nu am studiat bibliografia) sper sa fi trecut examenul.
            Daca nu l-am trecut ma voi descurca eu cumva. Pina sa se faca reforma mai am timp destul.

        • carmen spune:

          Analfabetii corecteaza cu aere savante. Mai baga si genul substantivului. Expresia punct procentual vine din englezescul percentage point si inseamna sutime. Un punct procentual este 0,1.

          • Gamer spune:

            Cred c-ai vrut sa scrii 0.01
            Cu placere

          • Frobenius spune:

            Inca din scoala generala profesorii de limba engleza invatau elevii despre cum nu “vin” unele expresii. Exemplul folosit, grosier, pentru a atrage atentia si a fi inteles de toti, era “ploua cu ciini si pisici”. Capitolul era numit “False friends”. Nici profesorul si nici manualul nu aveau cum sa acopere toate cazurile posibile. I se mai lasa si elevului ceva de facut. Se considera ca invatacelul are un oarecare discernamint si poate sa faca si unele conexiuni cu ce mai invata pe la alte discipline de studiu. De-un exemplu, Literatura romana, Vasile Alecsandri. Va mai amintiti de… furculision?
            Am folosit timpul trecut pentru ca nu stiu cum se procedeaza astazi. Desi nu cred ca s-au produs schimbari majore, in ciuda numeroaselor “reforme”. “Reformele” au doar meritul de a fi numarul celor care se declara lucratori in “industrie” (sic!).

            In legatura cu precizarea genului substantivului, m-ati prins. Trebuie sa recunosc ca gluma a fost putin rautacioasa. Cu atit mai mult cu cit consider ca incidentul la care facea aluzie mi se pare complet lipsit de semnificatie in contextul dat. Presupun ca de aici mi se trage si calificativul de… analfabet. Pe stil nou.

            Cer scuze domnului profesor pentru continuarea acestei “socializari” (sic!) aparent fara legatura cu tema propusa de dinsul.

    • Vizitiul spune:

      Concluzia, finala de altfel, este ca sunteti un penal (a se citi troll).

  2. fLoreign spune:

    S-a tot spus ca un factor contributor la acest rezultat este absolvirea primilor elevi din SAM (am predat si am lucrat cu astfel de elevi, deci stiu ca ei nu pot emite pretentii pentru o diploma de bac in mod normal) care au intrat pe traseul de liceu. Care este ponderea acestora in numarul total?

  3. Blackman spune:

    Partial de acord cu Dvs.
    Eu vad Bacalaureatul ca pe un examen unic, cu materii si subiecte de examen unice. Bac-ul nu este examen de finalizare a studiilor, ci conditie de acces spre invatamantul universitar. Mi se pare anormal sa stabilim subiecte diferite pentru real, uman si tehnologic. Vrei sa intri la facultate? Treci mai intai de examenul acesta!

  4. Blackman spune:

    Eu nu le-as lega. Diplomele de Bac, licenta, master si doctorat nu le vad legate de studiile din ciclurile respective. Pentru asta se emit diplome de absolvire.
    Vad lucrurile cam asa: Bacalaureat=cunostinte generale; licenta=cunostinte de specialitate.
    Accesul la facultate se poate reglementa prin reintroducerea examenului de admitere. Dar, eu vad diploma de Bac drept criteriu pentru inscrierea la admitere la facultate. Diploma de licenta, nu cea de absolvire, ar trebui sa fie criteriu pentru inscrierea la master s.a.m.d.

    • Victor spune:

      Am vazut cadva un serial stiintific al lui Carl Sagan in care acesta descria sentimentele care l-au cuprins atunci cand, fiind in fata rafturilor interminabile cu carti ale bibliotecii publice din New York, si-a dat seama ca in toata viata lui, citind fara intrerupere, ar putea citi o parte nesemnificativa (ca numar) a acestor carti.
      Concluzia: informatiile pe care le memoram in timpul procesului de educatie scolara trebuie sa fie cele esentiale. De asemenea trebuie sa apara diferentieri de programa scolara mult mai accentuate si mai devreme, in functie de traseul ales de elev (real, uman etc.). Trebuie stabilit foarte clar care sunt cunostintele generale strict necesare unui tanar avand in vedere si o educatie continua, pe tot parcursul vietii. Trebuie tinut cont si de faptul ca, cu cat memorezi mai mult cu atat ai mai putin timp ca sa iti dezvolti capacitatea de analiza si sinteza precum si imaginatia. Daca se insista pe mai departe ca toti elevii sa aiba aptitudini de critici literari, atunci cei care doresc sa devina matematicieni pierd un timp foarte pretios cu memorarea si analiza unor informatii care le vor fi inutile in cariera si in viata. Reciproca este valabila. Criticii literari nu au nevoie de calcul diferential. Totusi, cei care urmeaza latura umanista sunt favorizati in acest moment, din acest punct de vedere. Ei pot sa evite matematica la bacalaureat spre deosebire de cei care urmeaza latura reala. Asta se datoreaza in principal unui patriotism prost inteles si nu nevoii de exprimare corecta in limba romana. Stapanirea limbii romane este necesara oricui insa de aici si pana la nivelul de cunostinte literare (si lecturi) care se cer elevilor este cale lunga. De asemenea, stapanirea limbii romane se poate face si citind lecturi de istoria si filozofia stiintei, etc. (pentru cei de la “real”) si nu citind poezie ermetica.
      Cantitatea de cunostintele umane se dubleaza intr-un ritm tot mai accelerat. Cresterea calitatii vietii depinde de dezvoltarile din domeniul stiintei si tehnologiei. In aceste domenii, cresterea cantitatii de cunostinte noi este cea mai accelerata. Tarile care vor constientiza aceste adevaruri (decidentii) vor asigura prosperitate pentru cetatenii lor.

  5. Nelu spune:

    Am citit multe din comentariile pe seama bacalaureatului din acest an.Toate vorbesc de revolutia ce incepe acum…Insa ma intreb, ce se va intampla cu acesti tineri care undeva sunt victimele unui sistem care facea parte din normalitatea lor/noastra?Vorbim de mii de tineri care au nici doua luni sa recupereze ani de zile. Mai facem o generatie de sacrificiu?
    As fi vrut sa vad demarate niste proiecte/idei de sprijinire a acestor tineri, de a fi ajutati sa invete chiar si daca vor reusi poate in 2012. Multi nu stiu ce si cum sa invete, au fost mereu evaluati dupa memorie si nu dupa logica sau creativitate.
    Daca tot am fost solidari la coruptie,poate ca ar trebui sa fim solidari si in a-i ajuta sa iasa onorabil din aceasta situatie.

    • Ei, lasati. Mai sunt si victimele propriei lenevii si indiferente.

      • Nelu spune:

        Mii de elevi,ma indoiesc ca toti sunt lenesi…Oare profesorii care au incurajat acest sistem nu ar trebui sa plateasca?Insa este mai confortabil sa pedepsesti si sa faci pe dascalul sever decat sa construiesti ceva.Ajungem din nou la capitolul creativitate si lipsa de viziune, de aceea am ajuns aici.Dezamagitoare atitudine.

        • gradu spune:

          Stimate domn Nelu, n-ar trebui sa va indoiti. Spre surprinderea dumneavoastra, DA, mii de elevi sunt lenesi. Chiar zeci de mii. E mai simplu pentru ei sa isi petreaca serile/sfarsiturile de saptamana in “cluburi” (de fapt, carciumi… pe “stil vechi”) decat sa puna mana pe carte. Si haideti sa nu mai punem in balanta vinovatiile. Fiecare are vina lui si punct. Cat despre dascalii severi, imi pare rau sa va informez ca e o lipsa acuta de asa ceva. Lipsa lor a dus la ce vedeti acum in sistemul de “invatamant”.

          • Nelu spune:

            Sunt de acord cu dumneavoastra ca exista si elevi lenesi care prefera cluburile invatatului.Insa nu sunt de acord cu faptul de a nu pune in balanta vinovatiile.Un cadru didactic care a ajuns la aceasta functie prin copiere- vezi unele examene de titularizare din anii trecuti-nu are dreptul moral de a cere unui elev sa fie altfel. Asta pe de o parte.Pe de alta parte, elevul ajunge la bacalaureat undeva pe la 18 ani, inainte este in formare si aceasta formare este facuta si de dascal.Cati dintre dascalii “severi” de la Bac au fost la fel de severi si la examinarile de pana la Bac?Un dascal adevarat are nu numai obligatia de a examina, el trebuie sa stie si cum sa formeze.Iar majoritatea elevilor nu sunt elevi de zece, nu sunt elevi de olimpiade.
            Este un subiect care poate fi dezbatut din diverse puncte de vedere.Insa nemultumirea mea initiala era legata de absenta ideilor de a ii ajuta pe acesti elevi care acum sunt pe nicaieri.Si poate pe cei care sunt in clasa a XI a si nu stiu cum sa invete conform noilor asteptari.
            Este ca si cum un medic ar lasa un bolnav sa moara doar pentru ca pacientul nu s-a ingrijit de sine pe vremea cand era sanatos.

      • Luk spune:

        Am vazut un asa-zis sondaj de opinie pe iRealitatea: se pare ca 43% dintre repondenti i-au indicat ca vinovati pe elevi…

        Domnule profesor, cand o sa recunoastem ca noi suntem vinovati? Noi parintii, noi profesorii?

        In opinia mea elevii au o cota mica in ponderea mixului de responsabilitati. Examenul se numeste “de maturitate”, nu?

        Sunt copiii nostri, trebuie sa racunoastem ca noi i-am adus aici: cu vinovatiile impartite astfel: familia, scoala, elevul.

        La evaluarea nationala tot pe elevi dam vina?

        • La evalurea nationala sunt prea mici. Dar la 18 ani parca ar trebui sa stie ce inseamna a fura. Nu credeti?

          • Luk spune:

            Ar trebui sa stie ca “a fura” inseamna ceva rau. Nu suntem noi datori sa le spunem asta?
            Nu vedeti in jurul nostru ca “a fura” e mai bine decat “a munci”?

            Noi suntem vinovati, noi toti. Dumneavoastra si cu mine… si daca nu facem in asa fel incat sa fie de la sine inteles ca “a fura” este rau…

            Cei care nu vor sa fure nu vor mai putea sa traiasca aici.

            Nu stiu daca ne meritam cei 25-30% copii care nu au furat la bac-ul asta.

        • simplicius spune:

          pana la vina, putem sa acceptam o situatie de FAPT: ca avem la capacitate medii si de 3,42! si sa ne punem intrebarea ce facem cu acesti elevi/tineri ???? exisat vreo sansa sa evolueze astfel incat macar 10 clase sa fie “oneste”? trebuie sa inchidem ochii si sa le facem un bac pe masura? trebuie sa ii mazilim pe profii care cred ca nu se poate face nimic cu acestia? Sa ne dam un raspuns la aceste intrebari INAINTE de a accepta ideea Andronescu de a avea 12 clase obligatorii si gratuite!

    • carmen spune:

      @Nelu. Au toata viata inainte si pot invata, daca vor. Invatatul este un proces continuu. Este vreun comentator care sa poata spune ca nu a mai invatat nimic decand a terminat studiile? Eu am terminat facultatea de drept acum 20 de ani si de atunci invat mereu. Acum se schimba codurile si o iau de la inceput.

      Am tot auzit lamentari : ce vor face facultatile, ca s-au imputinat numarul celor care vor putea urma studii superioare? ce vor face liceele cu rezultate proaste ?!
      Daca in ultimii ani au tot absolvit generatii de elevi sau studenti slabi pregatiti, liceele si facultatile pot organiza cursuri de un an post- liceale/ post -universitare, pentru specilizare intr-o meserie sau intr-un domeniu. In felul acesta unitatile de invatamant isi folosesc resursele pe care le au si pot castiga si bani din taxe de scolarizare.
      Important este sa fie identificate domeniile cerute de piata muncii. Peste tot in lume, deci si la noi, este nevoie de mai multi oameni cu pregatire tehnica medie, mai multi ingineri, mai multi agricultori, mai multi antreprenori.
      Sigur ca ce spun eu acum pare atat de evident, toata lumea stie asta, dar trebuie sa fie si oameni care pun lucrurile in miscare. Universitatile au invatat mai din timp autonomia si se adapteaza mai repede, problema este cu directorii de licee care s-au invatat cu papucul inspectoratului , ei merg pe directii trasate. Dar ce i-ar impiedica sa merga la inspectorat cu o idee : in orasul meu este cerinta pentru vopsitori, sau sudori etc … eu as putea organiza cursuri postliceale pentru 50 – 100 de elevi. Ce trebuie sa fac ca ministerul sa aprobe si displomele sa fie recunoscute?

  6. petrisor spune:

    Fiecare este responsabil de soarta sa, domnule Nelu.Cum se spune :sunt majori (la haladuit prin localuri sau internet, nu au nevoie de ajutor !). Au mama si tata, asa ca daca doresc Diploma de bacalaureat, sa-si evalueze situatia si sa-si caute solutii daca pina acum au “fredonat veseli ca se vor infrupta, fara jena , cot la cot cu “tocilarii”. Daca bac-ul se vrea sa fie diferentiat, atunci si valoarea diplomei sa fie diferita : la facultate sa aiba acces doar cei care sustin probe de dificultate maxima.Chiar si Biblia spune :- sa nu fur; -sa nu minti; si incrimineaza mandria falsa (falsitatea, ipocrizia). “Nici munca fara paine, nici paine fara munca” este una din invataturile poporului nostru. Atunci, toti elevii (adulti deja, fiindca au peste 18 ani ) si familiile lor care nu se jenau sa-si insuseasca pe nemerit , fara munca, in baza unui furt la urma urmei, o DIPLOMA care le-ar fi netezit drumul si “pe mai departe”, sa suporte consecintele comportamentului lor necinstit. Daca cineva este dovedit ca a furat (sau a avut intentia de a comite o infractiune), este pedepsit de justitie (daca-i intentezi proces). Asta a fost si cu bac-ul din aceasta sesiune. Sa dea Domnul sa nu fie doar “o floare”. Sistemul. profesorii, onspectorii etc. vor avea probabil si ei consecintele lor. Dar vina pentru trandavie este doar al parintilor si elevilor, fiindca fiecare trebuie sa fie responsabil de faptele sale si nu le-a fost/nu le este jena sa pretinda o Diploma pentru care n-au muncit 12-13 ani inainte, asa cum era normal. Parintii sa-si tina copii un an acasa, sa-i puna la invatat daca vor sa se “faleasca” cu progenitura ajunsa “student/studenta” !.

  7. ov spune:

    Actuala lege a educatiei este departe de a rezolva problemele din sistemul de invatamant! Nu se poate face ceva care sa aiba impact pana nu schimbam perceptia societatii despre educatie in sine si despre profesori! Spunem multe, dar fara a rezolva problema salarizarii in invatamant nu facem decat sa ramanem in domeniul vorbelor! Poate cu o usoara nuantare, in sensul ca vor fi mai mult sau mai putin corecte gramatical … Sunt departe de a apara lipsa de profesionalism a unora, dar nici nu este firesc sa le ceri unor oameni studii universitare (ca asa spune noua lege, inclusiv pentru invatatorul din nu stiu care sat!) si sa-i platesti ca pe un maturator de strada!

    Tot legea noua mai face un lucru (reamintesc din nou prevederea ca invatatorul sa aiba studii universitare!): deja un procent important de absolventi de Spiru Haret (universitatea, nu liceul!) lucreaza in invatamant! Noua lege apara Spiru Haret si ii ofera pe tava o noua “piata”, pentru ca actualii invatatori sunt fortati sa isi obtina in cativa ani o diploma! Si ieftin, pt ca bani nu au!

    Tot vorbim de “fabricile de diplome”! Dar unde sunt ele? Universitatile private? Unele da, unele nu!Totusi, nu sunt dominante! Cu exceptia exemplului “Spiru Haret” citat anterior! Dar este interesant ca f multi dintre politicienii nostri sunt producii acestor universitati!

    Multe din “fabricile de diplome” sunt universitati de stat infiintate ca sinecuri! In cele mai obscure localitati! Unii incearca sa arunce aceasta idee pe spinarea unor universitati mari, cu traditie, pt simplul motiv ca acolo sunt sau au fost Rectori niste figuri ale opozitiei politice actuale! Indiferent cine este Rector la un moment dat, universitatile ar trebui sa fie efectiv evaluate si sa fie ferite de ingerintele politicului (ca sistem de influenta) in educatie!

    Se pune speranta in legislatia secundara! Haideti sa fim seriosi: uitati-va la cerintele pt un profesor sau conferentiar universitar: un ordin al ministrului leaga performanta universitara de publicarea unor articole stiintifice la conferinte recunoscute de un site australian! Exista sisteme de indexare europene ale articolelor, dar ele sunt neglijate total! Cineva vrea mortis sa trimita profesorii la antipozi …

    Pana una, alta, nu vom reusi mare lucru daca nu reformam modul de finantare al educatiei! Noua lege generalizeaza finantarea per cap de student si in preuniversitar, fara sa vada cat rau a facut acest sistem in lumea universitara! De ce vor universitatile de stat multi studenti? Ca sa fie mai bine finantate! Ce conteaza rezultatele? Oricum, noua lege vorbeste deja si de finantarea universitatilor private de catre stat! Tot per cap de student …

    Bac-ul de anul acesta mai spune ceva: statul finanteaza invatamantul cu un cost pe cap de elev, dar obtine alt cost (net diferit si mult mai mare) pe cap de absolvent! Un raport care arata, indirect, care este nivelul de subfinantare al educatiei!

    Un alt rau major al ultimilor ani a fost renuntarea la admitere! Au inceput sa conteze notele din scoala generala la admiterea la liceu! La fel cele din liceu la admiterea la facultate! Ce conteaza ca asta a insemnat o invitatie la adresa parintilor ca acestia sa preseze profesorii ca odraslele lor sa aibe note cat mai mari… Macar daca s-ar fi evaluat scolile mai intai, dar acest lucru nu este realizat nici astazi! Deocamdata nu conteaza ce scoala urmezi, diplomele sunt perfect egale! In special cand angajatorul este statul sau cand trebuie sa urmezi o noua treapta educationala …

    • prudent spune:

      care LEN? bac-ul de anul acesta si de anul trecut si de anul viitor se dau inca pe varianta Andronescu. LEN intra in functiune TREPTAT. Pt. ciclul liceal incepe abia in 2011 (2012?) cu o clasa IX (X) aleasa pe alte baze. Pt. gimnaziu incepe abia cu cei ce in 2011 incep clasa V. Evaluarile univ. abia au inceput. Suntem inca in plina era Andronescu MINUS FRAUDA!

      • ov spune:

        Suntem intr-o zi din luna iulie 2011! Unii traiesc in ere, daca se poate mai si politizeaza lucrurile …

        Asa cum autorul s-a referit la un eveniment important din aceste zile, exprimandu-si si opiniile sale pentru viitor, tot asa m-am exprimat si eu! Deocamdata exista o lege a educatiei nationale, chiar daca exista un proces de tranzitie, dar ea deja actioneaza, chiar daca doar partial, iar prevederile ei intra treptat in actiune! Ceea ce am spus si repet este ca aceasta lege este departe de a fi una satisfacatoare, daca vrem cu adevarat ca lucrurile in sistemul de invatamant sa se indrepte!

        Rezultatele anti-frauda nu au legatura cu legea aceasta! Iar numai cu actiuni anti-frauda nu se vor schimba lucrurile in sistemul de invatamant! Cati ani va actiona acest sistem anti-frauda, daca nu se va schimba nimic in rest si daca el nu este completat de masuri reale de schimbare a starii de lucruri din educatie?

  8. revelare spune:

    Stefan Vlaston spune:
    08/07/2011 la 20:44

    Cand e vorba de diferenta intre doua procente. Intre 80% si 40% exista o diferenta de 40 de procente (80%-40/100*80), sau de 40 de “puncte procentuale, cum zic astia pe la tv-uri?

    CAND E VORBA DE DIFERENTA , SE ZICE UNITATI PROCENTUAL SAU DE PROCENT. DA, E MAI LUNG CA PUNCTE … DAR NE OBISNUIM…

    O MALITIOZITATE: SUNTETI PROFESOR DE MATEMATICA… TOTUL SE MASOARA IN UNITATI, CEL MAI ADESEA DIMENSIONALE…. PROCENTUL ESTE ADIMENSIONAL…

  9. Gabriela Lascut spune:

    Ati omis, d-le Vlaston, o cauza extrem de importanta : caracterul pur informativ al scolii romanesti care, din anul pregatitor, incarca elevul cu megatone de informatii care il conduc in cativa ani la o inhibitie de protectie. Subconstientul lui spune :STOP. Prea repede atata informatie cu care nu stiu ce sa fac !
    Schimbati rapid toata curicula si rezultatele se vor vedea abia peste 12 ani.

    • Adevarat. Este si asta o cauza. Dar la liceu nu putem cobora prea mult, ca nu mai inteleg nimic la facultate. Avem o constrangere importanta aici. iar in gimnaziu trebuie sa asiguram intelegerea materiei de liceu… Totul trebuie cantarit cu grija. De asta este atat dre greu de ajuns la o finalitate.

      • Gamer spune:

        Ba se poate
        - 8 ani (gratuit) cultura generala
        - examen unic pt selectie functie de aptitudini
        - 2 ani (gratuit) cultura generala avansata + initiere in domeniul derivat din selectia anterioara
        - examen unic (pt admiterea-n liceu) dar diferentiat pe domenii cu posibilitatea unor reorientari pt cei/cele care s-au “trezit” mai tarziu. Cine-l pica face un an de SAM (contracost) si poate repeta (tot contracost) admiterea in liceu. Scolile de SAM se pot infiinta si cofinanta prin initiativa locala functie de cererea de pe piata muncii.
        - 3 ani de liceu, cu taxe, pe domenii specifice plus cofinantare locala
        - BAC diferentiat (prima incercare gratuita)
        - 3-4-5 ani de facultate functie de profil.
        Actualizarea programelor cu cele mai noi informatii in fiecare domeniu + restructurarea curriculei + schimbarea “filosofiei” de examinare din cantitativ-reproductiva (a cunostintelor) in calitativ-combinatorie.

  10. tudorp iasi spune:

    Nu ca zic, da’ vreau sa spun:

    Domnule Profesor,
    Doamna Profesor Sufitchi, Domnule Profesor Morosan,
    Domnule Profesor Miclea,
    si altor PROFESORI, care se bucura de toata pretuirea mea:

    - despre comunism:
    I cea mai buna consecinta: am fost “condamnati” sa citim numai carti bune
    II cea mai rea consecinta: a distrus proprietatea

    despre BAC 2011:
    - la ‘cald”, luat de val, am gasit vinovatii: parintii (7 ani de acasa – nu se aplica la “capsunari”-cumulat cu comunism II – puteam fi tarani harnici nu oraseni fara cult pentru munca)
    - citind opinia Dumneavostra includ la vinovati si reprezentantii profesorilor universitari

    despre solutii:
    cred ca MESERIASII: educatori/invatatori si profesori ar trebui identificati/sprijiniti/apreciati/laudati pentru
    nobila lor meserie si rezultatele muncii!

    vor avea de castigat: copii, parintii, MESERIASII din invatamantul superior si noi ca natie vom proteja mediul – se vor taia mai putini copacii, reducandu-se numarul diplomelor.

    despre viitor:
    lumea evoluiaza din cauza prostilor.
    consideratie.

  11. Andrei C spune:

    PLEONASMUL este o greşeală de exprimare, care constă în folosirea alăturată a unor cuvinte sau a unor construcţii cu acelaşi înţeles:
    a aduce aportul
    cobaii de experienţă
    a avansa înainte
    contrabandă ilegală
    averse de ploaie
    a coborî jos
    babă bătrână
    CONCLUZIE FINALA

    http://www.limba-romana.net/lectie/PLEONASMUL–Definitie-si-exemple/60/

  12. a spune:

    Nu sunt foarte in tema, ce inseamna acronimul SAM? Multumesc.

  13. pityu spune:

    Pana cand guvernele nu vor gasi alt sistem, deosebit de cel generat de comunism-”democratia” extinsa in intreaga lune, si mai ales “democratia socialista “satrea lumii nu se va ameliora, nu sunt sperante de imbunatatire.
    Rezultztele ei sunt : -trateaza indisciplina si hotia democratic,
    -tolereaza lenea pentru-ca si el trebuie se traiasca,ajuta-l,
    -iarta coruptia ca este sistemul inegalitatii tolerata etc,etc.
    In lume nu doar in romania, ori-ce proces dureaza ani pentru-ca infractorii trebuie tratati democratic, poate au si ei argumentele infractiunii, sa le toleram cu grije si democratic.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Stefan Vlaston


Stefan Vlaston

Candidat din partea ARD la Camera Deputatilor la alegerile din decembrie 2012 Profesor de liceu, director de liceu in perioada 1990-2008, Presedintele asociatiei EDU CER- Educat... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Că incompetența și corupția sînt legate, merg mînă în mînă, stau la aceeași masă, etc., ...

de: vintila mihailescu

la "Corupție sau incompetență?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)