marți, martie 19, 2024

Cine trebuie sa reprezinte Romania la Consiliul European?


Pe langa motivele politice ce anima disputa reprezentarii Romaniei la Consiliul European, actuala criza are cauze institutionale putin discutate ce sunt generate de textul constitutiei Romaniei si de structura institutionala a Uniunii Europene. Atat lectia de drept european data tarii de Presedintele Basescu cat si argumentele primului ministru Ponta prezita imagini partiale si, presupun, voit deformate ale cauzelor actualei dispute. Ca profesor invitat de drept european la Universitatea Harvard si data fiind implicarea mea in procesul de reforma constitutionala din Romania, consider ca acest context institutional trebuie prezentat in mod obiectiv si echilibrat pentru a intelege pozitiile si optiunile actorilor politici.
Miza reprezentarii Romaniei la Consiliul European este extrem de importanta. Consiliul European este forul unde se dezbat problemele politice fundamentale ale Uniunii Europene, cu atat mai importante acum, cand Uniunea traverseaza o profunda criza economica si de legitimitate. Consiliul reprezinta institutionalizarea unei practici a statelor membre inceputa acum cateva decenii, ce a devenit intre timp centrul de gravitate politic al politicii comunitare. Aceasta evolutie a institutiilor Uniunii nu este ideala. Lipsa transparentei lucrarilor Consiliului si a unui sistem de vot reprezentativ (cu cateva exceptii, deciziile Consiliului se iau cu o putin credibila unanimitate de voturi) sunt doar doua dintre problemele acestei institutii.
Tratatul de la Lisabona prevede ca membrii Consiliului European sunt sefii de stat sau de guvern, constitutiile statelor membre urmand a determina exact care institutie le va reprezenta. Spre exemplu, in monarhiile constitutionale precum Belgia sau Olanda, sau republicile parlamentare ca Italia sau Germania,  statul este reprezentat de catre prim ministru. Problema devine mai complicata in regimurile semi-prezidentiale, cum este cazul Romaniei, pentru ca aceste regimuri impart puterea executiva intre presedinte si guvern. Presedintele detine un numar limitat de atributii (in cazul constitutiei Frantei si a Romaniei, aceste atributii includ politica externa si politica de aparare) in timp ce guvernul detine restul puterii executive.
Constitutia Romaniei prevede la Art 80 (1) ca presedintele reprezinta statul roman pe plan international. Pe baza acestui text, atat presedintele Basescu cat si  presedintele Curtii Constitutionale, care s-a pronuntat printr-o scrisoare la solicitarea presedintelui, considera evident ca presedintele reprezinta statul la sedintele Consiliului European. Admitand ca reprezentarea Romaniei pe plan european este dictata de regulile constitutionale ale reprezentarii pe plan international (desi, din punct de vedere constitutional, pentru statele membre ale UE, ordinea juridica europeana nu este o ordine de drept international), textul constitutional ii da pozitiei presedintelui un puternic suport constitutional – insa unul pur formal. Mai mult, legiferarea in cadrul UE nu apartine Consiliului European, ci Consiliului de Ministri si Parlamentului European. Ca atare, din nou din punct de vedere formal, nu se poate pune problema implementarii deciziilor Consiliului European la nivelul statelor membre, si prin urmare a limitelor puterii presedintelui. Aceste decizii ale Consiliului European sunt fundamentul politic, nu insa si juridic, al actelor legislative ale Uniunii. Aceste acte legislative europene trebuie apoi implementate de catre guvernele statelor membre. Si aceast argument sustine reprezentarea statului roman de catre presedinte.
Contraargumentul premierului Ponta se bazeza pe o perspective functionala, spre deosebire de una pur formala. Astfel, deciziile Consiliului de Ministri se refera la politici ce depasesc competentele constitutionale -si, intr-o coabitare, competentele politice – ale presedintelui. Dat fiind ca presedintele nu va reprezenta la dezbaterile Consiliului punctul de vedere al unui guvern a carui ideologie politica ii este straina, acesta nu poate reprezenta cu adevarat statul roman la negocierile cu parternerii europeni pentru simplul motiv ca textul Constitutiei Romaniei nu ii da nici un instrument pentru a angaja politicile economice si sociale ale statului. Mai mult, reprezentarea statului de catre presedinte intr-o asemenea situatie contribuie la deficitul democratic al Uniunii pentru ca aceasta nu da voce majoritatii politice din Parlamentul Romaniei.

Posibilitatea unui conflict in cadrul puterii executive nu se pune in sisteme precum Italia sau Spania, unde primul ministru detine mecanismele politice pentru implementarea politicilor comunitare. La fel, problema politica nu exista in sisteme semi-prezidentiale, precum Romania in timpul guvernului Boc, unde presedintele si guvernul apartin aceleiasi forte politice. Insa realitatea este diferita intr-o situatie de coabitare, ca cea a Romaniei de astazi, sau a Poloniei sau Finlandei in timpul crizei din Georgia din 2009.
Din punct de vedere juridic, intrebarea se pune daca, date fiind prevederile constitutiei in vigoare, primul-ministru poate angaja, fara prezenta presedintelui, raspunderea statului roman in Consiliul European. Raspunsul este negativ. Urmatoarea intrebare este daca, data fiind actuala constitutie, presedintele poate garanta ca politicile statului roman reprezinta vointa politica sau/si se vor alinia deciziilor luate in Consiliu. Din nou raspunsul este negativ. Dificultatea este exacerbata de faptul ca Tratatul de la Lisabona limiteaza numarul reprezentatilor statelor membre astfel incat un stat membru nu poate, cu unele exceptii, sa fie reprezentat atat de presedinte cat si de prim-ministru.
Ce este de facut? O posibila solutie ar fi fost o adresa Curtii Constitutionale, sau presedintelui acesteia, dupa cum este practica Curtii noastre, pentru a clarifica aceasta situatie. Din pacate, o asemenea comunicare a intervenit deja fara a rezolva criza. Dupa parerea mea, presedintele a fost sfatuit gresit de consilierii sai in ce priveste momentul cand i s-a adresat presedintelui Curtii cu solicitarea unei clarificari. Acesta din urma a gresit la randul sau in privinta momentului si modului in care a raspuns scrisorii presedintelui. Vedem acum de ce judecatorii constitutionali din unele jurisdictii refuza sa emita opinii consultative la cererea actorilor politici interesati.
Declaratia Parlamentului referitoare la impartirea competentelor dintre presedinte si guvern are doar valoare politica, nu insa si valoare constitutionala din moment ce scopul constitutiei este exact acela de a scoate deciziile despre structura institutionala a statului si drepturile cetatenilor de sub influenta majoritatii parlamentare dintr-un moment sau altul.
Modificarea constitutiei este o solutie pe termen lung. Aceasta modificare poate duce la schimbarea regimului politic intr-un regim parlamentar sau, mai putin preferabil, al unui regim prezidential. Daca regimul semi-prezidential se pastreaza, noul text constitutional ar putea includere unui articol care sa se refere exact la reprezentarea statului roman la lucrarile Consiliului European.
Solutia imediata va trebui insa gasita de catre presedinte si prim-ministru. Ea poate include un memorandum – de preferinta public – prin care presedintele participa la intalnirile Consiliului, asa cum o cere textul constitutional, insa in acelasi timp il informeaza pe premier despre continutul negocierilor si prezinta in cadrul Consiliului o pozitie a statului roman care sa tina seama de proiectul politic al guvernului, pozitie stabilita de comun acord de catre presedinte si premier. Situatia de coabitare politica impune presedintelui si premierului o asemenea abordare matura si echilibrata.
Constructia institutiilor statului roman depinde de o asemenea solutie. Regimul constitutional de coabitare este un test greu si important pentru Romania. A folosi pretextul acestei dezbateri pentru a readuce in discutie suspendarea presedintelui, asa cum a facut-o recent primul ministru, este o eroare. La fel cum o eroare este si tonul si substanta interventiei presedintele Basescu din ultimele zile. Viitorul Romaniei depinde de oameni politici seriosi si capabili sa puna interesele statului deasupra presiunii grupurilor de interese sau a micilor orgolii.

Cine trebuie sa reprezinte Romania la Consiliul European?

Pe langa motivele politice ce anima disputa reprezentarii Romaniei la Consiliul European, actuala criza are cauze institutionale putin discutate ce sunt generate de textul constitutiei Romaniei si de structura institutionala a Uniunii Europene. Atat lectia de drept european data tarii de Presedintele Basescu cat si argumentele primului ministru Ponta prezita imagini partiale si, presupun, voit deformate ale cauzelor actualei dispute. Ca profesor invitat de drept european la Universitatea Harvard si data fiind implicarea mea in procesul de reforma constitutionala din Romania, consider ca acest context institutional trebuie prezentat in mod obiectiv si echilibrat pentru a intelege pozitiile si optiunile actorilor politici.

Miza reprezentarii Romaniei la Consiliul European este extrem de importanta. Consiliul European este forul unde se dezbat problemele politice fundamentale ale Uniunii Europene, cu atat mai importante acum, cand Uniunea traverseaza o profunda criza economica si de legitimitate. Consiliul reprezinta institutionalizarea unei practici a statelor membre inceputa acum cateva decenii, ce a devenit intre timp centrul de gravitate politic al politicii comunitare. Aceasta evolutie a institutiilor Uniunii nu este ideala. Lipsa transparentei lucrarilor Consiliului si a unui sistem de vot reprezentativ (cu cateva exceptii, deciziile Consiliului se iau cu o putin credibila unanimitate de voturi) sunt doar doua dintre problemele acestei institutii.

Tratatul de la Lisabona prevede ca membrii Consiliului European sunt sefii de stat sau de guvern, constitutiile statelor membre urmand a determina exact care institutie le va reprezenta. Spre exemplu, in monarhiile constitutionale precum Belgia sau Olanda, sau republicile parlamentare ca Italia sau Germania,  statul este reprezentat de catre prim ministru. Problema devine mai complicata in regimurile semi-prezidentiale, cum este cazul Romaniei, pentru ca aceste regimuri impart puterea executiva intre presedinte si guvern. Presedintele detine un numar limitat de atributii (in cazul constitutiei Frantei si a Romaniei, aceste atributii includ politica externa si politica de aparare) in timp ce guvernul detine restul puterii executive.

Constitutia Romaniei prevede la Art 80 (1) ca presedintele reprezinta statul roman pe plan international. Pe baza acestui text, atat presedintele Basescu cat si  presedintele Curtii Constitutionale, care s-a pronuntat printr-o scrisoare la solicitarea presedintelui, considera evident ca presedintele reprezinta statul la sedintele Consiliului European. Admitand ca reprezentarea Romaniei pe plan european este dictata de regulile constitutionale ale reprezentarii pe plan international (desi, din punct de vedere constitutional, pentru statele membre ale UE, ordinea juridica europeana nu este o ordine de drept international), textul constitutional ii da pozitiei presedintelui un puternic suport constitutional – insa unul pur formal. Mai mult, legiferarea in cadrul UE nu apartine Consiliului European, ci Consiliului de Ministri si Parlamentului European. Ca atare, din nou din punct de vedere formal, nu se poate pune problema implementarii deciziilor Consiliului European la nivelul statelor membre, si prin urmare a limitelor puterii presedintelui. Aceste decizii ale Consiliului European sunt fundamentul politic, nu insa si juridic, al actelor legislative ale Uniunii. Aceste acte legislative europene trebuie apoi implementate de catre guvernele statelor membre. Si aceast argument sustine reprezentarea statului roman de catre presedinte.

Contraargumentul premierului Ponta se bazeza pe o perspective functionala, spre deosebire de una pur formala. Astfel, deciziile Consiliului de Ministri se refera la politici ce depasesc competentele constitutionale -si, intr-o coabitare, competentele politice – ale presedintelui. Dat fiind ca presedintele nu va reprezenta la dezbaterile Consiliului punctul de vedere al unui guvern a carui ideologie politica ii este straina, acesta nu poate reprezenta cu adevarat statul roman la negocierile cu parternerii europeni pentru simplul motiv ca textul Constitutiei Romaniei nu ii da nici un instrument pentru a angaja politicile economice si sociale ale statului. Mai mult, reprezentarea statului de catre presedinte intr-o asemenea situatie contribuie la deficitul democratic al Uniunii pentru ca aceasta nu da voce majoritatii politice din Parlamentul Romaniei.


Posibilitatea unui conflict in cadrul puterii executive nu se pune in sisteme precum Italia sau Spania, unde primul ministru detine mecanismele politice pentru implementarea politicilor comunitare. La fel, problema politica nu exista in sisteme semi-prezidentiale, precum Romania in timpul guvernului Boc, unde presedintele si guvernul apartin aceleiasi forte politice. Insa realitatea este diferita intr-o situatie de coabitare, ca cea a Romaniei de astazi, sau a Poloniei sau Finlandei in timpul crizei din Georgia din 2009.

Din punct de vedere juridic, intrebarea se pune daca, date fiind prevederile constitutiei in vigoare, primul-ministru poate angaja, fara prezenta presedintelui, raspunderea statului roman in Consiliul European. Raspunsul este negativ. Urmatoarea intrebare este daca, data fiind actuala constitutie, presedintele poate garanta ca politicile statului roman reprezinta vointa politica sau/si se vor alinia deciziilor luate in Consiliu. Din nou raspunsul este negativ. Dificultatea este exacerbata de faptul ca Tratatul de la Lisabona limiteaza numarul reprezentatilor statelor membre astfel incat un stat membru nu poate, cu unele exceptii, sa fie reprezentat atat de presedinte cat si de prim-ministru.

Ce este de facut? O posibila solutie ar fi fost o adresa Curtii Constitutionale, sau presedintelui acesteia, dupa cum este practica Curtii noastre, pentru a clarifica aceasta situatie. Din pacate, o asemenea comunicare a intervenit deja fara a rezolva criza. Dupa parerea mea, presedintele a fost sfatuit gresit de consilierii sai in ce priveste momentul cand i s-a adresat presedintelui Curtii cu solicitarea unei clarificari. Acesta din urma a gresit la randul sau in privinta momentului si modului in care a raspuns scrisorii presedintelui. Vedem acum de ce judecatorii constitutionali din unele jurisdictii refuza sa emita opinii consultative la cererea actorilor politici interesati.

Declaratia Parlamentului referitoare la impartirea competentelor dintre presedinte si guvern are doar valoare politica, nu insa si valoare constitutionala din moment ce scopul constitutiei este exact acela de a scoate deciziile despre structura institutionala a statului si drepturile cetatenilor de sub influenta majoritatii parlamentare dintr-un moment sau altul.

Modificarea constitutiei este o solutie pe termen lung. Aceasta modificare poate duce la schimbarea regimului politic intr-un regim parlamentar sau, mai putin preferabil, al unui regim prezidential. Daca regimul semi-prezidential se pastreaza, noul text constitutional ar putea includere unui articol care sa se refere exact la reprezentarea statului roman la lucrarile Consiliului European.

Solutia imediata va trebui insa gasita de catre presedinte si prim-ministru. Ea poate include un memorandum – de preferinta public – prin care presedintele participa la intalnirile Consiliului, asa cum o cere textul constitutional, insa in acelasi timp il informeaza pe premier despre continutul negocierilor si prezinta in cadrul Consiliului o pozitie a statului roman care sa tina seama de proiectul politic al guvernului, pozitie stabilita de comun acord de catre presedinte si premier. Situatia de coabitare politica impune presedintelui si premierului o asemenea abordare matura si echilibrata.

Constructia institutiilor statului roman depinde de o asemenea solutie. Regimul constitutional de coabitare este un test greu si important pentru Romania. A folosi pretextul acestei dezbateri pentru a readuce in discutie suspendarea presedintelui, asa cum a facut-o recent primul ministru, este o eroare. La fel cum o eroare este si tonul si substanta interventiei presedintele Basescu din ultimele zile. Viitorul Romaniei depinde de oameni politici seriosi si capabili sa puna interesele statului deasupra presiunii grupurilor de interese sau a micilor orgolii.

Distribuie acest articol

39 COMENTARII

  1. Aici lupta se da nu pe adevarul juridic ci pe cum sa acaparezi puterea absoluta in Romania. Iar mijloacele nu au nici o limita, lupta e pe viata si pe moarte. Nu inteleg cum se poate sustine ca Basescu a gresit cind a inceput sa educe o populatie absolut ignoranta in materie de UE si de drept in general. Discutia lansata de presedinte are chiar efectul articolului autorului, care in mod neserios deduce ca nu asa se comunica. Pedagogia are in acelasi timp o tinta, e orientata fiindca nu facem politica de dragul cercetarii fundamentale de amorul artei.

  2. Memorandumul, ca modalitate de armonizare a pozitiei celor doua componente ale executivului se practica deja, chiar daca nu i se face public continutul (din motive lesne de inteles). Acel memorandum este initiat de ministrii de externe si afaceri europene, aprobat de primul ministru si apoi asumat de presedinte. Restul sunt doar oglinzi si fum in joaca politica!

      • In primul rand memorandumul nu poate fi public, deci nu poate fi discutat in Parlament. Parlamentul poate insa vota motiuni la adresa guvernului, fortandu-l astfel sa-si redirectioneze politica si mai departe prin initiatorii memorandului sa influenteze politica.
        In al doilea rand exista un numar de motive din care Parlamentul nu poate sa fie si executiv, nu intru in detalii dar sunt cam aceleasi pentru care executivul nu poate fi Justitie, etc.!!! :-)
        In ultimul rand trebuie sa acceptam ca fiecare domeniu de activitate are proceduri si subtilitati pe care trebuie sa le studiem pentru a nu ne expune ridicolului de a gandi (si a ne exprima) in lozinci!

        • Vreti sa spuneti ca cei din Parlament nu pot citi sau discuta documente de uz intern cu diferite grade de secretizare ? hmmm Adica Biroul unei camere si sefii de comisii afla din presa despre diferite mandate ?

          • Ma refeream bineinteles la faptul ca un astfel de memorandum nu poate fi discutat public si votat ca o lege, hotarare, motiune si, mai nou, declaratie.
            Comisiile relevante au legaturi directe cu Guvernul prin care pot primi cata informatie doresc, informatie pe care nu o pot insa transforma intr-un mandat care trebuie sa fie votat in Parlament.
            Daca un parlamentar pretinde ca nu stie cu ce mandate pleaca reprezentantii Romaniei puteti fi sigur ca e doar vina lui: fie nu are acces la informatii clasificate, fie nu a intrebat!

  3. „Viitorul Romaniei depinde de oameni politici seriosi si capabili sa puna interesele statului deasupra presiunii grupurilor de interese sau a micilor orgolii”
    Câti români mai cred ca TB gândeste in acest spirit? Starea conflictuala cu ORICINE nu „joaca pe partea lui”, este de mult timp de o evidenta enervanta pentru tot mai multi cetateni ai României.

    • Starea conflictuala a fost declansata de Premier, nu de Presedinte. Dar e mai greu sa analizam obiectiv.
      Cat despre cine reprezinta România, conform Constituției avem două organe reprezentative: Președintele (reprezinta statul român, conform art. 80, alin.1) si Parlamentul (reprezinta poporul român, conf. art. 61, alin. 1). La Consiliul European participa reprezentantul STATULUI roman, nu al poporului. In concluzie, cum noi am stiut sa facem bine aceasta distinctie in Constitutie, consider ca declaratia Parlamentului Romaniei, pe cat este de paralela cu Constitutia (ce act juridic este Declaratia?), pe atat este de inoperanta la nivelul vizat, pentru ca Parlamentul reprezinta poporul, nu statul roman. Simpatica treaba asta cu litera legii, asa-i?

  4. Ponta sa sada bine si sa citeasca Tratatul UE si sa nu mai stea toata ziua pe la televiziuni…(plus ca mai este si mincinios, apropos de invitatia de la von Rumpuy..)

  5. „Din punct de vedere juridic, intrebarea se pune daca, date fiind prevederile constitutiei in vigoare, primul-ministru poate angaja, fara prezenta presedintelui, raspunderea statului roman in Consiliul European. Raspunsul este negativ”

    Pai de ce este negativ daca tocmai ati spus ca „din punct de vedere constitutional, pentru statele membre ale UE, ordinea juridica europeana nu este o ordine de drept international”?

    La urma urmei, presupun ca primul-ministru si ministrii mai pleaca si ei in strainatate la intalnari oficiale, deci pot angaja raspunderea statului roman in alte adunari si fara prezenta presedintelui. Ce diferenta este, juridic vorbind, intre Consiliul European si o reuniune a ministrilor de finante a UE, in care un ministru, iata poate reprezenta statul roman?

    In plus, Art 80 din COnstitutie spune ca doar „presedintele reprezinta statul roman”, nu spune pe plan international, si nu reiese ca *doar* presedintele poate reprezenta statul.

    Logic, asadar, reprezentantul Romaniei ar trebui sa fie ales dupa tipul reuniunii. Pe teme de aparare si relatii internationale, presedintele. Pe teme economice si politice din UE, premierul. La reuniunea ministrilor de finante UE, ministrul de finante etc.

    • Mai sunt si alte articole, printre care Art 91 care la litera c) spune: Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă Preşedintele României. Intelegi acum? Daca toate celelalte state trebuie sa vorbeasca cu Presedintele, nu e evident ca ala este cel care trebuie sa le raspunda?
      Nu pretind ca lucrurile sunt atat de simple, ci doar ca nu ai cum sa-i iei aluia niste atributii pe care i le da Constitutia decat prin modificarea acesteia.

    • „Ce diferenta este, juridic vorbind, intre Consiliul European si o reuniune a ministrilor de finante a UE, in care un ministru, iata poate reprezenta statul roman?”

      Pai… exac t asta e diferenta. E diferenta intre Consiliul European si Consiliul Uniunii Europene. Daca n-o cunosti, da un Google.

      • Intrebam strict din perspectiva Constitutiei. Exista ceva scris in Constitutie din care sa reiasa ca numai presedintele reprezinta tara la Consiliul European, dar ca ministrul de finante o poate reprezenta la reuniunea ministrilor de finante UE?

        • Nu fii penetrant!Nu suntem la cursuri de europenizare,pune mana si cauta,asa cum toti cautam si nu incepem discutii conflictuale!
          Regulile Uniunii spun clar ce spun,incearca sa le intelegi.Nu cred ca in Constitutie trebuia trecut si notiunile evecate de tine!Probabil in Ro.unde legile se „respecta”era obligatoriu sa fie scris:cind PSD este la putere Presedintele este de ornament,cind PDL este la Guvern,Presedintele are toate atributiile.
          Numai asa se pot impaca spiritele politicienilori bolovani.Lipsa de educatie si bun simt.Nu-i de ajuns ca ne mahalagim in tara,trecem si granitele cu tampeniile noastre.De suferit avem noi,oamenii de rand.Comportamentul primitiv ai celor care ne reprezinta,ne umilesc,ptr.ca lumea crede ca toti romanii sunt ca ei.

          • Lasa pasiunea si incearca sa intelegi problema logica:

            Atata timp cat Constitutia noastre trateaza Consiliul European si o Reuniune a ministrilor de finante in mod identic, cum poate fi folosita Constitutia ca argument pentru alegerea in mod diferit a reprezentantilor?

            Asta din punct de vedere formal, ca pe fondul problemei Ponta are mai degraba dreptate, cum spune si autorul.

  6. Diavolu’ sta in detalii… Pe de alta parte, cum as putea avea incredere intr-un prim-ministru care numeste sau accepta tot felul de „penali” in ministere si diverse alte institutii ale statului iar viziunea lui pt. viitorul tarii e dominata de inlocuirea presedintelui?

  7. Excelente opiniile dlui profesor, chiar am invatat ceva din acest text. O intrebare insa am si eu: daca se tot vorbeste de deficitul democratic din cadrul CE, oare trimiterea presedintelui Basescu la lucrarile CE nu ar reduce acest deficit? Pentru ca presedintele e ales direct de cetateni pe cand premierul e o „emanatie” a Parlamentului, asadar are o legitimitate indirecta.
    In rest asa e, ar trebui cei doi sa se inteleaga si sa exprima un punct de vedere cat mai unitar.

  8. Este un articol scris cu masura si cu intelepciune. Felicitari!
    Totusi sa vedem, prin comparatie cu dispozitiile constitutionale ale altor presedinti de state europene membre UE, cum ar trebui sa intelegem povestea reprezentarii Romaniei in institutiile UE.
    Dl. Basescu isi intemeiaza pozitia sa intransigenta pe dispozitiile a doua alineate ale unor articole din Constitutie:

    Articolul 80 Rolul Presedintelui
    (1) Presedintele Romaniei reprezinta statul roman si este garantul independentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii.

    Articolul 91 Atributii in domeniul politicii externe
    (1) Presedintele incheie tratate internationale in numele Romaniei, negociate de Guvern, si le supune spre ratificare Parlamentului, intr-un termen rezonabil. Celelalte tratate si acorduri internationale se incheie, se aproba sau se ratifica potrivit procedurii stabilite prin lege.

    Dl. Basescu afirma ca rolul sau constitutional de reprezentant al statului roman il obliga sa reprezinte Romania la Consiliul European. Oare?

    Sa vedem ce dispune Constitutia RFG in privinta atributiilor presedintelui federal:
    Article 59
    [Représentation internationale de la Fédération]
    (1) Le Président fédéral représente la Fédération sur le plan international.
    Il conclut au nom de la Fédération les traités
    avec les États étrangers. Il accrédite et reçoit les représentants
    diplomatiques.
    (2) Les traités réglant les relations politiques de la Fédération,
    ou relatifs à des matières qui relèvent de la compétence léV.
    Le Président fédéral 52
    gislative fédérale, requièrent l’approbation ou le concours
    des organes respectivement compétents en matière de législation
    fédérale, sous la forme d’une loi fédérale. Les dispositions
    régissant l’administration fédérale s’appliquent par
    analogie aux accords administratifs.
    http://www.bundestag.de/htdocs_f/documents/cadre/loi_fondamentale.pdf

    Ups! Deci si presedintele RFG reprezinta federatia pe plan international, asa dispune legea fundamentala a RFG! De ce nu-l vedem atunci la sedintele Consiliului European si ne delectam cu imaginea gratioasei doamne Merkel? Poate pentru ca UE nu mai inseamna „plan international” pentru membrii UE, iar rolul Consiliului European este destul de asemanator cu rolul jucat in cadrul guvernelor de primii ministri? Adica de a da impulsuri si a orienta strategic politicile publice?

    Domnule Perju, cum comentati aceasta situatie?

    • ce legatura are „Tanda” cu „Manga”? Germania e republica federala parlamentara, Romania e stat semiprezidential… Implementati constitutia Germaniei in Romanica si apoi discutam….

      • Germania si Romania sunt diferite in masura in care legile sunt diferite, si sunt identice in masura in care legile sunt identice. Cand ai doua articole identice in constitutie, interpretarea lor trebuie sa fie identica, chiar daca sunt scrise in romana, germana, franceza sau klingoneza.

  9. Stimate domnule Perju,
    Felicitari pentru acest articol. Este bine argumentat insa sufera de putin subiectivism. Tin sa fac precizarea ca nu interpretez in nici un fel articolele din constitutie sau legea. Din punctul meu de vedere oricit de proast sau alambicat ar fi facuta legea, ea trebuie sa fie clara (adica neinterpretabila) si nu se negociaza. In cazul de fata legea este legea fundamentala a statului, in cazul nostru, Constitutia.Legea se aplica asa cum e ea.

    Haideti sa mergem prima data la Presedinte:
    In articolul 80 avem: „(1) Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.
    (2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.”
    In primul paragraf, presedintele, are singur functia de reprezentare a statului roman. Stat roman care este format din cetateni, institutii, societati comerciale, ONG.uri, erc. Statul roman nu este format doar din cetatenii sai. Statul roman este format din totalitatea cetatenilor sai la care se adauga orice alta forma juridica de asociere sau exercitare a unei activitati, toti acestia, cetateni si asocieri juridice fiind platitoti de taxe catre statul roman. Deci statul nu il are in componenta numai pe Cetateanul turmentat ci si SC BEM BEM SRL – distilerie de alcool. In consecinta Presedintele reprezinta pe cei 20 si ceva de milioane de cetateni din tara, pe ceilalti 3 sau 5 milioane de cetateni care si-au luat lumea in cap precum si Guvernul, Parlamentul, televiziunile, inclusiv Antena 3, ONG-urile, spitalele, inclusiv alea de nebuni, in extremis putem spune ca ii reprezinta inclusiv pe ciini comunitari din bucuresti.
    In paragraful 2 se spune ca presedintele sta mereu cu un ochi pe constitutie si ca are grija ca ce scrie acolo sa fie intocmai respectat. De asemenea mai scrie ca el mediaza intre puteri. Conform art. 1 in Romania exista 3 puteri: legislativă, executivă şi judecătorească. Deci presedintele nu este parte a puterii ci galeata cu apa rece turnata in capul puterilorca sa ii aduca pe toti cu picioarele pe pamint. De asemenea tot in art. 1, un paragraf mai jos scrie „În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.” Ierarhizarea este foarte clara. Documentul care primeaza este Constitutia, toate celelalte fiind nule in raport cu aceasta in cazul unui diferent.
    Exista un articol buclucas. Si anume art. 91: „(1) Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil.”
    Deci, orice tratat incheiat de presedinte trebuie sa fie negociat in prealabil de guvern. Ori discutii tehnice la nivel de ministrii abilitati relativ la ceea ce se deiscuta cind merge presedintele acolo…se fac mereu. Inaintea oricarui Consiliu. Deci guvernnul negociaza inainte iar Prsedintele stie exact ce s-a negociat si cum.

    Apoi la Guvern:
    In articolul 102 avem: „(1) Guvernul, potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament, asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice.
    (2) În îndeplinirea atribuţiilor sale, Guvernul cooperează cu organismele sociale interesate.”
    Conform acestor paragrafe Guvernul are exclusiv functia de executie. El asigura realizarea politici interne si externe a tarii. Nu o decide ci o realizeaza. De asemenea in paragraful 2 este mentionat clar ca pentru a isi face treaba, guvernul coopereaza cu organismele sociale interesate. Nu isi impune punctul de vedere, nu obliga, nu forteaza, nu coordoneaza ci coopereaza. Acest lucru de fapt pune pe picior de egalitate guvernul cu respectivele organisme. In tot acest mecanism, decidentul este Parlamentul, fiindca el este cel care aproba sau respinge un anumit program de guvernare.
    La articolul 107 avem: „(1) Primul-ministru conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia, respectând atribuţiile ce le revin. De asemenea, prezintă Camerei Deputaţilor sau Senatului rapoarte şi declaraţii cu privire la politica Guvernului, care se dezbat cu prioritate.”
    Conform acestor paragrafe, primul ministru poate sa exercite atributiuni de conducere ( adica sa dea ordine) exclusiv membrilor guvernului, nimanui altcineva. Poate sa ii coordoneze exclusiv pe ei. Ciudatenia este ca orice alt organism atasat primului ministru nu poate fi coordonat de acesta. Poate doar sa coordoneze activitatea membrilor guvernului. nu si actiunile acestora. Interesant nu?

    Si la Parlament:
    La articolul 61 avem:”(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării.”
    Deci conform acestui articol se stabileste clar ca cel care ia decizii, legiuitorul, este Parlamentul.
    In articolul 67, avem: „Camera Deputaţilor şi Senatul adoptă legi, hotărâri şi moţiuni, în prezenţa majorităţii membrilor.”
    Acestea sunt singurele acte care afecteaza staul roman. Atit. Nici mai multe nici mai putine.
    Mai exista un articol care nu inteleg de ce este ignorat si anume art. 69:
    (1) În exercitarea mandatului, deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului.
    (2) Orice mandat imperativ este nul.
    Acest articol de fapt ar trebui scos din sertar in fiecare zi. de ce? pentru ca parlamentarii, odata ajunsi in Parlament, sunt in slujba poporului. Adica al meu si al dumneavoastra si al altora. Daca pina la momenul investirii erau in slujba partidului, acum in Parlament sunt in slujba poporului. Deci trebuie sa actioneze pentru si in numele meu si nu in numele partidului sau a vreunei doctrine politice. Orice deviatie de la aceasta dupa cum se vede in paragraful 2 ii invalideaza mandatul de parlamentar. Cred sa suntem in situatia cind demult toti parlamentarii trebuiau trimisi acasa.
    Analizind cele de mai sus, ve rog sa trageti dumneavoastra o concluzie, dar dupa ce raspundem cu totii la urmatoarele intrebari: Cine are ultima semnatura pe hirtie? Si cine raspunde pentru borcanele sparte?
    Doamne ajuta!
    Cu stima, A

  10. In articolul 80 avem: “(1) Preşedintele României reprezintă statul român…”

    PARLAMENTUL NU POATE VOTA CONTRA CONSITUTIEI DECAT DACA DECLANSEAZA PROCEDURA DE SCHIMBARE A CONSTITUTIEI….

    RESTUL SANT POVESTILE PONTACILOR CARE INCALCA LEGEA….

  11. Silogism: premiza majora, inteleptul totdeauna cedeaza. rationament: pina acum nici un preopinent nu a cedat.Concluzie: nici unul nu e intelept. O zi buna !

  12. Este o lupta a orgoliilor.
    Care este interesul Romaniei? Nimeni nu discuta despre interesul Romaniei la UE? Pentru ce am aderat la UE?
    Important este ca cei care reprezinta Romania in organismele de conducere ale UE sa apere interesele Romaniei.
    S-a lansat idea ca cineva are o experienta de mai multi ani la Consiliul European (ce lipsa de imaginatie in denumirea unor organisme ale UE!). Daca in 10 iunie ar fi fost alegeri prezidentiale si ar fi fost ales un alt presedinte, acesta din urma ar fi avut experienta necesara?
    Intrebare :
    – Actualul Presedinte este insotzit de CONSILIERI GUVERNAMENTALI sau de CONSILIERI PREZIDENTIALI la lucrarile Consiliuluio European? Avem institutzii paralele si acum asistam la o lupta prin care sa se arate cine este mai SEF?
    Guvernul este un organ COLECTIV de conducere,
    avand in frunte un Prim Ministru sau Seful Guvernului.
    Presedintele Romaniei este ajutat in activitatea sa de o Administratie Prezidentiala, care nu este un organ colectiv de conducere. In momentul in care un presedinte este declarat „seful statului” se creaza premizele aparitziei DICTATURII!!!
    – In baza hotararilor Consiliului European, Administratia Prezidentiala insarcineaza Guvernul sa emita documentele necesareaplicarii acestora? Exista vreo prevedere constitutionala in acest sens? Cine raspunde in cazul incalcarilor acestor hotarari?

    Domnule,
    Implicarea dvs. „in procesul de reforma constitutionala din Romania” va putea elimina o anomalie in ceea ce priveste SEPARAREA PUTERILOR IN STAT?
    Este corect ca un ministru (EXECUTIV) sa fie in acelasi timp si parlamentar (LEGISLATIV)?
    Guvernul RASPUNDE in fatza Parlamentului! Un ministru va vota MOTIUNILE prin care guvernul este sanctionat?

  13. „Urmatoarea intrebare este daca, data fiind actuala constitutie, presedintele poate garanta ca politicile statului roman reprezinta vointa politica sau/si se vor alinia deciziilor luate in Consiliu”
    Cred ca ati gresit raspunsul… daca presedintele statului angajeaza statul, si guvernul considera ca „NU”, chiar UE e aceea care obliga in final la respectarea angajamentelor…

  14. Stimate Domnule perju,

    si pe langa cele scrise de Andrei mai adaug comentarii legat de cele scrise de Dvs. aici:
    nu va reprezenta la dezbaterile Consiliului punctul de vedere al unui guvern a carui ideologie politica ii este straina, acesta nu poate reprezenta cu adevarat statul roman la negocierile cu parternerii europeni pentru simplul motiv ca textul Constitutiei Romaniei nu ii da nici un instrument pentru a angaja politicile economice si sociale ale statului.”

    1. Presedintele nu are cum sa fie strain de punctul de vedere al guvernului pentru ca odata ce face desemnarea PM face, in cunostiinta de cauza, si o optiune ideologica asa cum ii indica in Constitutie.
    Pentru o corecta reimprospatare a materiei va rog sa va aduceti aminte de comentariile legate de numirea unui membru din PDL cand cel care castigase mai multe voturi era PSD-ul, dar nu era majoritar?

    2.Pana la proba contrarie statul roman este suveran si de aceea partenerii europeni sunt parteneri externi intr-o asociere/partneriat complex, dar evident ca sunt parteneri externi. Nu am ajuns inca sa desfiintam granitele,nu am renuntat la suveranitatea statului,nici la cetatenia romana pentru cea europeana ci doar asiguram libera circulatie intr-un teritoriu dat a unor bunuri materiale sau financiare sau pentru persoane si alte facilitati convenite prin acte europene…Este de asemenea cunoscut ca de exemplu Romania, ca orice alta tara europeana, poate limita sau poate refuza adoptarea unor reglementari europene – evident intemeiat, ca un stat rational ce este.

    3. Din practica trebuie sa va spun ca am observat ca Presedintele are instrumente de influenta asupra Parlamentului si asupra Guvernului – daca este nevoie. Am verificat si evident exista in constitutie prevederi clare:

    ARTICOLUL 86 – Consultarea Guvernului
    ARTICOLUL 87 – Participarea la şedinţele Guvernului
    ARTICOLUL 88 – Mesaje

    In relatia cu Parlament adreseaza mesaje, de exemplu pentru a accelera procesul legislativ pe anumite domenii, iar in sedintele de Guvern poate participa…

    Pentru ca cei care au initiat constitutiile in lumea asta au avut in vedere oameni normali la cap si maturi s-a plecat de la presupunerea ca aceste instrumente sa fie folosite in situatii exceptionale, pentru ca fiecare institutuie isi face treaba si numai in situatii exceptionale sunt posibile aceste interventii, cum in situatii exceptionale este posibil ca un Parlament sa propuna demiterea unui Presedinte.

    Gasesc penibil ca se rastalmaceasca atat de des intelesurile din Constitutie si iarasi constat ca cei care se apleaca spre aceste practici sunt membrii PSD sau PM.

    Este un abuz de putere, este o fortare a Constitutiei si Dvs. si mai ales altii din afara vad aceste fortari si incercari care depasesc limitele firesti intr-o societate democratica.

    Va doresc mult succes mai departe!

  15. Respectele mele, magister, la fel de clar precum odinioara ! Fraza cheie este intr-adevar, chiar si din perspectiva unui amator minimalist precum subsemnatul, „din punct de vedere constitutional, pentru statele membre ale UE, ordinea juridica europeana nu este o ordine de drept international”. (Aici o posibila dezbatere interesanta: este de dorit / este mai bine sa fie astfel ?)

    In orice caz, cum la fel de bine nu exista nici un instrument legal pentru a exercita o coercitie colaborativa (suna ca un barbarism…), atunci daca _initiativa_ colaborativa nu e, nimic nu e – si atunci solutia face apel la considerente mult mai primare, cum ar fi bunul simt al celor doi protagonisti, care bun simt dupa cum stim cu totii este excedentar in manejul nostru politic…

  16. Atat timp cat presedintele PREZIDEAZA sedintele de guvern la care participa cred ca avem un raspuns si la cine trebuie sa participe la nivel de Consiliu European. In caz de neclaritate cred ca se aplica o regula de logica/bun simt (presedintele este primul om in stat, primul ministru doar al IV-lea). Unul REPREZINTA (ce se agreeaza la nicel de CE) celalalt EXECUTA.

  17. @Unul
    ai spus un lucru inteligent. Asa trebuie, presedintele sa participe la acele sedinte ale Consiliului European la care se discuta teme pentru care are atributia de a prezida sedintele de guvern la Bucuresti.
    Ce spune Constitutia?

    „ARTICOLUL 87
    (1) Preşedintele României poate lua parte la şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea primului-ministru, în alte situaţii.

    (2) Preşedintele României prezidează şedinţele Guvernului la care participă. ”

    Deci, are atributii pentru problemele privind: politica externa, apararea tarii, asigurarea ordinii publice. Atat. Pentru alte chestiuni, poate participa nu in virtutea unei atributii constitutionale, ci ocazional, la invitatia premierului.
    Concluzie: presedintele sa particpe la acele sedinte ale Consiliului European in care se dezbat chestiuni de politica extern a UE, politica de aparare si securtiate uE sau chestiuni de ordine publica la nivel UE. La celelalte sedinte trebuie sa participe premierul.

    La sedintele Consiliului European au participat in ultmii ani vreo 23 de premieri si 4 presedinti, printre care si al nostru. Dar dintre cei 4 presedinti, 3 au atributii constitutionale complete de a conduce guvernele tarilor lor. Asa cum este cazul presedintelui Frantei.
    Iata ce spune Constitutia Republicii Franceze despre atributiile presedintelui francez:
    http://www.elysee.fr/president/la-presidence/le-president-de-la-republique/le-president-dans-la-constitution/le-president-dans-la-constitution.5833.html

    „Article 9.

    Le président de la République préside le Conseil des ministres. ”

    „Article 13.

    Le président de la République signe les ordonnances et les décrets délibérés en Conseil des Ministres.(…) ”

    In fapt, presedintele francez conduce sedintele guvernului. Pe toate. Are atributia constitutionala de a conduce toata politica guvernamentala a Frantei. El poate delega pe premier sa conduca sedintele de guvern in lipsa sa, dar ordinea de zi a sedintelor guvernului o face Palatul Elysee.

    Cam asta ar fi situatia.
    Propunerea dumneavoastra, ca presedintele sa particpe la sedintele Consiliului European la care se dezbat chestiuni pentru care are drept cosntitutional sa prezideze sedintele guvernului, este perfecta.
    Sa speram ca dl. Basescu intelege situatia.

  18. Excelenta prezentare. Solutia cea mai simpla ramine cea banala: schimbarea regimului „semi-prezidential”. Sa ne hotarim gloaba: ori cal, ori magar.

  19. Domnule Perju

    asa cum vi s-a mai atras atentia art 61 zice ca 1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român deci cf intrepretarii dvoastra nu ar fi mai bine ca Parlamentu sa mearga la Consiliul European? (retoric)
    Oricum in calitatea dvoastra de sorbonard ati putea sa exemplificati cu experienta franceaza a coabitarii …. nu de alta dar ne-am inspirat nitel din constitutia gaulista.
    Insa am altceva a va reprosa : pozitia partizana. Caci ati fost membru al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Regimului Politic si Constitutional din Romania.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vlad Perju
Vlad Perju
Vlad Perju este doctor in drept la Harvard, profesor invitat de drept european la Harvard Law School (2011-2012) si profesor de drept constitutional american si comparat, drept european si filozofia dreptului la Boston College. Incepand din vara anului 2012, Perju este directorul Centrului pentru Studiul Democratiei Constitutionale la Boston College. Inainte de studiile doctorale in SUA, a obtinut doua licente in drept, la Universitatea din Bucuresti si la Sorbonna. Perju este profesor invitat de teorie a statului la Academia Europeana de Teorie a Dreptului din Bruxelles si este asociat al Centrului de Studii Europene de la Universitatea Harvard. A conferentiat si predat la universitati precum Princeton, Yale, Harvard, NYU, EUI- Florence. A fost membru al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Regimului Politic si Constitutional din Romania. Mai multe detalii gasiti pe site-ul http://www.bc.edu/schools/law/fac-staff/deans-faculty/perjuv.html

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro