duminică, mai 19, 2024

Credibilitate, sentimentul investitorilor si politica romaneasca

Atunci  cand  partidele  politice  vin  cu  propuneri de masuri de politica economica  acestea  trebuie in mod obligatoriu sa tina cont de o restrictie esentiala, legata de necesitatea reducerii deficitului bugetar. Procesul de consolidare  fiscala  este  inevitabil  si  nu  exista  alternativa  la el.
Constrangerea  esentiala  este  aceea  ca un deficit bugetar foarte mare nu poate fi finantat. Un deficit de -6.8% din PIB, tinta pe anul 2010, este un deficit foarte mare pentru Romania si este finantat cu mari dificultati.

Constrangerile majore de finantare sunt evidente si trebuie intelese foarte bine. Romania are o economisire interna relativ scazuta si economia depinde in  mare  masura  de  intrarile  de  capital  din  strainatate. Din pacate, datorita  unei credibilitati relativ scazute a Romaniei si pe fondul crizei globale, fluxurile private nete de capital au scazut foarte puternic, fiind acum  apropiate  de  zero.  Cresterea  economica  nu se va relua decat daca
intrarile  de  capital privat vor fi reluate, ori pentru a face acest lucru sa  se intample, avem nevoie de credibilitate. Romania are inca un handicap de  credibilitate,  venind  dupa  o  perioada  lunga  de  politica  fiscala prociclica si politici fiscal-bugetare incoerente. Deficitul de cont curent din  2009  a fost finantat in mare parte cu banii din pachetul de finantare externa  great cu FMI/CE/Banca Mondiala, ceea ce arata ca fara acest pachet financiar  deficitul  de  cont curent nu s-ar fi putut finanta si ajustarea  economiei ar fi fost mult mai puternica. In acest context in care intrarile de  capital  sunt  limitate,  constrangerile financiare ale sectorul privat sunt  majore,  in  conditiile  unui  deficit  bugetar foarte mare. Sectorul privat si-a ajustat deficitul economisire-investire de la -10.3% din PIB in 2007  catre  un excedent de +2.9% din PIB in 2009 si circa +1.3% din PIB in 2010 (in conditiile unui deficit bugetar de -6.8% din PIB si a unui deficit de  cont  curent  de circa -5.5% din PIB). Aceasta ajustare explica in mare parte contractia economica atat de puternica.

Prin  urmare,  in  conditiile  unor  resurse financiare limitate, reducerea deficitului bugetar  si  reformele  structurale  sunt obligatorii pentru a putea  elibera  spatiu  de manevra  sectorului privat si a putea asigura o crestere economica sustenabila.

In  consecinta, orice masura propusa de partidele politice trebuie sa plece de la constrangerea financiara, care impune ca orice propunere care implica cresterea cheltuielilor sau scaderea veniturilor bugetare sa fie compensata prin  masuri  de  reducere  a  cheltuielilor  bugetare si/sau de crestere a veniturilor  bugetare. In plus, trebuie evaluat corect si impactul economic al   respectivelor   masuri,   in   special   asupra   competitivitatii  si atractivitatii economiei pentru investitori.

Din  pacate,  mai  toate  pachetele  de masuri propuse ignora in mare parte constrangerea  financiara de care discutam. Mai mult, experienta recenta cu deciziile  din Parlament legate de TVA si impozitarea pensiilor arata si un grad ridicat de iresponsabilitate in mediul politic, cu consecinte negative asupra credibilitatii tarii in fata investitorilor.

Distribuie acest articol

5 COMENTARII

  1. Articol simplu si pe intelesul tuturor. Din pacate constat ca sunt primul care se incumeta sa comenteze ceva. La „politica” in schimb ne „pricepem” si ne bagam cu totii. Aici, unde e vorba de cifre, e mai greu.
    Dar pina la urma poate este mai bine asa. Comentatorii de „serviciu” ar fi reusit sa improaste cu „magarii” si acest articol.

  2. Eu inteleg ca stim care sunt problemele dar nu reiese de ce nu avem un plan clar pe n ani care sa ne aduca pe drumul cel bun? Sau nu e nimeni competent sa faca un plan si sa-l negocieze cu toate fortele politice, sau nu are nimeni curajul sa spuna adio sponsorizari pentru partid din contracte cu statul, adio x00000 bugetari, adio venituri minime garantate, adio pensii neimpozitate, adio scutiri si exceptii de plata? Oare ce sa fie?

  3. Promisiunile opozitiei nu au legatura cu situatia economica. Ele sunt facute pentru marele public de bugetari/asistati sociali, care in prostia lui inghite tot ce i se livreaza, atita timp cit se da si nu se ia. Daca o suma rezonabila din bugetari sau asistati social ar intelege ca boc n-a scazut salariile doar asha ca sa faca misto de bugetari, si ca sa ajunga la 10% in sondaje, ci pentru ca nu a avut alternativa, atunci PSD/PNL nu si-ar mai permite sa faca asemenea declaratii. Dar atita timp cit audienta e deajuns de proasta sa inghita galusca, de ce sa nu mai culeaga opozitia citeva procente in sondaje? Asta e partea de Romania care s-a obisnuit de 20 de ani sa i se dea. Nu sa munceasca mai mult pentru a obtine mai mult, ci sa i se dea.
    Si peste toate astea mai e si lupta la cutite intre tabara Basescu si tabara Vintu/Voiculescu/patriciu. Nu e usor sa smulgi Romania din mina unora obisnuiti sa conduca totul din umbra.

  4. Articolul are o abordare pur „contabila”, limitata. Fractura logica se produce in paragraful 3. Nu reusesc sa inteleg de ce un deficit bugetar mare (actual) ocupa spatiul de manevra al sectorului privat.

    Pot fi de acord ca bancile prefera in acest moment sa investeasca in obligatiuni de stat & co. mai degraba decat sa crediteze economia reala (de exemplu au o aversiune „istorica” fata de agricultura romaneasca) ca singur argument logic.

    Pe de alta parte pentru dezvoltarea economica, investitii, noi locuri de munca etc este nevoie de mult mai mult decat de credite de la banci. Enumar selectiv:
    1) Forta de munca bine pregatita si cu o salarizare corespunzatoare (in acest caz un pic mai mica decat in tarile dezvoltate pentru a fi atractiva investitia)
    http://www.gandul.info/scoala/generatia-crizei-75-dintre-elevi-analfabeti-stiintific-50-dintre-studenti-candidati-la-somaj-7520896 – calitatea disponibila este in scadere
    http://www.adevarul.it/stiri/actualitate/72000-romani-au-plecat-munca-strainatate – cantitatea disponibila este in scadere
    2) Infrastructura
    http://stirileprotv.ro/stiri/dupa_20_de_ani/ambasadorul-sua-e-ciudat-aveti-20-mld-de-la-ue-si-imprumutati-de-la-fmi.html
    3) Cerere interna si / sau externa
    4) Reducerea birocratiei, reducerea coruptiei, promovarea competitiei reale pe piete (eliminarea licitatiilor trucate etc)

    Primele 2 necesita clar eforturi bugetare si vin in contradictie cu esenta articolul de mai sus. Cererea interna in momentul in care veniturile bugetarilor scad permanent, pensionarii sunt amenintati cu reduceri sau impozitare iar impozitul forfetar inchide 200,000 firme, asteptarile negative ale populatiei se traduc in restrangerea cererii interne. Punctul 4 necesita aproape 0 resurse bugetare dar foarte multa vointa politica. Iar reducerea birocratiei s-ar putea traduce chiar in reducerea deficitului prin reducerea numarului de functionari publici.

    Daca luam insa in considerare si afirmatia ambasadorului SUA (ca statul ar trebui sa foloseasca banii de la UE si nu sa ia imprumuturi de la banci) cam toata argumentatia domnului Dumitru pica.

    Americanii au o vorba „you gotta spend money to make money”. In acest moment statul roman vrea „sa faca” bani fara sa cheltuiasca nimic. Ma anuntati si pe mine daca reuseste …

  5. „Banii creați nu prin creșterea economisirii, ci prin expansiunea artificială a creditului, la început îi bucură pe antreprenori, pentru că orice investiție pare realizabilă. Restaurantele sunt mereu pline, sindicatele văd că au mai multă putere pentru că se caută angajați, politicienii pot prezenta totul ca fiind rezultatul politicilor lor. Dar cât durează petrecerea? Cât timp investitorii pot evita să crească economisirea? Cât durează iluzia că oricine poate trăi mai bine fără sacrificii?“

    http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/de-soto-acum-platim-expansiunea-creditului-creat-de-banci-din-nimic-140533.html

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Ionut Dumitru
Ionut Dumitru
Doctor in economie, Ionut Dumitru (30 de ani) este presedintele Consiliului Fiscal, economist sef al Raiffeisen Bank si cadru didactic la ASE Bucuresti. El s-a alăturat echipei Raiffeisen Bank în aprilie 2005, iar de la sfârşitul aceluiaşi an conduce departamentul de Cercetare de Trezorerie. Dumitru a urmat între 2001 şi 2002 cursurile Scolii Doctorale de Finanţe Bănci, cu specializarea Strategii şi Politici Monetare.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro