Home » Fără categorie » Citesti:

Mai e o săptămână până la dezastru

Laura Stefan ianuarie 27, 2014 Fără categorie
34 comentarii 11,695 Vizualizari

După 1 februarie noile Coduri (Penal şi de Procedură Penală) vor da justiţia peste cap. Deşi avertismentul a fost transmis pe toate canalele, inclusiv de profesioniştii din branşă, fiind preluat şi în raportul MCV, guvernul refuză să aplice remediile simple necesare; situaţia e mai gravă decât vă imaginaţi.


Avem astăzi, cu o săptămână înainte de preconizata dată a intrării în vigoare a noilor Coduri Penal şi de Procedură Penală toate ingredientele unui dezastru. Dacă trece 1 februarie 2014 fără să se rezolve probleme semnalate de practicieni în proiectele propuse, se va ajunge la bulversarea sistemul de justiție penală din România. Incă de la începutul anului judecătoarea Livia Stanciu, președinta ICCJ, solicita guvernului adoptarea în cel mai scurt timp a unei ordonanțe de urgență care să modifice textele legale în punctele deficitare. Acest apel a rămas fără răspuns până în prezent, adăugându-se solicitărilor scrise pe care DNA și DIICOT le trimiseseră Ministerului Justiției pentru a modifica articolele cu probleme.

Dincolo de necorelări evidente între diferite articole ale noilor coduri, ce vor genera haos în practica judiciară, există și probleme majore, de principiu, care nu au fost rezolvate de legiuitor sau care au fost rezolvate prost. Asupra acestora ne vom concentra mai jos. Responsabilitatea pentru găsirea de remedii e acum pasată între Guvern și Parlament, pentru că adesea prin intervențiile parlamentarilor au fost modificate în sens negative construcțiile legislative propuse de Guvern.

Insă pentru cetățeni este irelevant cine a greșit. Ceea ce e important astazi, pe ultima sută de metri, este rezolvarea urgentă a problemelor noilor coduri înainte de intrarea lor în vigoare. Dacă textele intră în vigoare chiar și o singură zi, dezastrele produse în sistemul de justiție penală vor fi ireparabile, anulându-se practic munca unui întreg sistem judiciar (în trecutul recent România s-a mai întâlnit cu o situație similară în cazul dezincriminării și a reincriminării ulterioare a bancrutei frauduloase). Asta, deoarece în dreptul penal operează principiul legii penale mai favorabile care se aplică mereu cu prioritate: o intervenție legislativă ulterioară intrării în vigoare a codurilor nu va mai putea rezolva nimic în privința faptelor comise până la acea dată.

La momentul transmiterii proiectelor spre Parlament o coaliție formată din organizații neguvernamentale a solicitat realizarea de studii de impact și dezbateri publice ample cu privire la noua politică penală a țării. Acest lucru nu s-a întâmplat, iar astăzi descoperim în continuare articole necorelate și soluții legislative nefericite. Nimeni nu știe dacă sistemul judiciar românesc poate funcționa cu adevărat conform noilor prevederi legale, nici dacă mecanismele gândite inițial pentru a ajuta sistemul – de pildă întrebarea preliminară[1] – nu vor ajunge să blocheze activitatea ICCJ.

În plus intrarea în vigoare a noilor coduri în mijlocul anului judiciar este o mare greșeală și e de neînțeles de ce Guvernul nu amână această acțiune până la începutul următorului an judiciar, în luna septembrie. Să nu uităm că România nu a mai trecut niciodată printr-o schimbare atât de profundă a sistemului de justiție penală în condiții de democrație și stat de drept.

    1. Există divergențe de opinie privind interpretarea principiului legii penale mai favorabile

      Întrebarea cheie este aici dacă principiul legii penale mai favorabile se referă la legea penală în ansamblul ei – adică fie vechiul cod penal in integralitatea lui, fie noul cod penal în integralitatea lui – sau doar la anumite instituții penale evaluate individual și autonom.

      În prima variantă se pleacă de la ideea că noul cod reprezintă în fapt un nou contract social pe care statul îl propune cetățenilor săi și pe care aceștia și-l asumă atât în privința elementelor care i-ar putea avantaja (reducerea semnificativă a pedepselor) cât și în privința celor care i-ar putea dezavantaja (calcului pedepselor în cazul infracțiunilor multiple). În această interpretare organele judiciare ar trebui să evalueze fiecare dosar prin perspectiva aplicării integrale a vechiului cod, respectiv a celui nou, să determine care dintre ele sunt mai favorabile persoanei care a săvârşit infracțiunea, urmând ca apoi să aplice exclusiv acele norme.

      În a doua variantă se pleacă de la premiza existenței unor instituții penale care pot să funcționeze autonom și care pot fi aplicate combinat, ajungându-se ca într-un dosar să fie incidente atât norme din vechiul cod, cât și norme din noul cod. De exemplu pentru calculul pedepsei finale pentru fapte comise în concurs sau în stare de recidivă ar putea fi preluate pedepsele pentru faptele individuale din noul cod (unde pedepsele sunt mai mici decât în vechiul cod) și introduse în formula de calcul din vechiul cod care este mai favorabilă pentru inculpat (sporul de pedeapsa care se aplică în conformitate cu vechiul cod este mai mic decât cel care s-ar aplica în conformitate cu noul cod).

      În această ultimă interpretare este important de stabilit în mod clar criteriile folosite în identificarea instituțiilor autonome. De exemplu există dezbateri aprinse cu privire la calificarea instituției prescripției drept o instituție autonomă. Cel mai rau lucru – și, din nefericire, cel mai probabil – este ca fiecare judecător să meargă pe o interpretare proprie a principiului legii penale mai favorabile. Asta va genera în practică soluții diferite în cauze similare, ceea ce va șubrezi încrederea publicului în sistemul judiciar şi va necesita ani de eforturi pentru a reunifica practica.

      De rezolvarea acestei dileme depinde felul în care noile coduri vor fi aplicate în practică pentru faptele comise anterior intrării lor în vigoare – adică toate dosarele penale aflate astăzi la instanțe și parchete. România nu a mai făcut niciodată schimbări de asemenea profunzime și amploare în vremuri democratice și în condiţii de stat de drept, unde judecătorii se bucură de independență şi nu pot fi dirijaţi prin ordine de sus.

      ICCJ ar putea interveni în această chestiune fie prin intermediul unui răspuns la o eventuală întrebare preliminară, fie printr-un recurs în interesul legii care să stabilească direcția corectă în aplicarea codului. Președinta ICCJ a solicitat Guvernului să nu arunce răspunderea pentru tranșarea acestei probleme către sistemul judiciar. În mod normal un legiuitor responsabil ar trebui să ofere o interpretare legală clară cu privire la legile pe care le adoptă.

      În lipsa unei interpretări neechivoce din partea legiuitorului, fiecare judecător în parte este pus sa ghicească intențiile acestuia, iar haosul generat de soluții judiciare divergente va fi imputat sistemului judiciar deși în realitate a fost produs de Parlament și făcut posibil de inacțiunea (deliberată?) a Guvernului.

        2. Pedeapsa în cazul infracțiunilor contra patrimoniului scade dramatic, inclusiv în cazul în care acestea au generat consecințe deosebit de grave

          Filozofia asumată de legiuitor în privința pedepselor din noul Cod Penal este aceea a scăderii semnificative a acestora și a tratamentului mai aspru în caz de pluralitate de infracțiuni. Scăderea limitelor de pedeapsă are consecințele extrem de importante mai ales pentru prescripția specială ce duce la oprirea procesului penal: cum termenul de prescripție depinde de pedeapsa prevăzută de lege pentru fiecare infracțiune, o scădere a limitelor de pedeapsă duce în cele mai multe cazuri la o scurtare a termenului de prescripție.

          Pentru a atenua acest efect distructiv, legiuitorul stabilește prin cod pedepse mai mari atunci când infracțiunile generează consecințe deosebit de grave: prejudicii peste 2 milioane de RON, aproximativ 500.000 euro (în actualul cod consecințele deosebit de grave înseamnă generarea de prejudicii de peste 200.000 RON, aproximativ 50.000 euro). Acest tratament sancționator special se regăsește în cazul infracțiunilor de serviciu (delapidare, abuz în serviciu, neglijență în serviciu, uzurparea funcției, divulgarea informaţiilor secrete de stat, divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice, obţinerea ilegală de fonduri, deturnarea de fonduri) unde pedepsele cresc cu jumătate dacă prin infracțiunile respective s-au generat consecințe deosebit de grave.

          În aceste condiții e de neînțeles de ce nu se folosește același mecanism sancționator și în cazul infracțiunilor contra patrimoniului unde existența prejudiciului este de esența infracțiunii. De exemplu conform noului cod pentru o înșelăciune cu prejudiciu de 3 milioane de euro făptașul riscă o pedeapsă de până la 3 ani de închisoare. Acest tratament sancționator este o veritabilă invitație la comiterea de infracțiuni contra patrimoniului.

          Este vital ca Guvernul să intervină și să modifice noul Cod pentru a permite aplicarea unor pedepse mai mari în cazul producerii ce prejudicii de peste 2 milioane RON prin infracțiuni contra patrimoniului cum ar fi furtul, talharia, pirateria, înșelăciunea, gestiunea frauduloasă, bancruta și bancruta frauduloasă.

          În caz contrar dosare cu prejudicii extrem de mari pentru instrumentarea cărora s-au cheltuit resurse foarte importante vor fi închise pentru că faptele se vor prescrie înainte să se poată pronunța o soluție definitivă. În cazul puțin probabil în care nu se va constata împlinirea termenului de prescripție faptașii vor primi pedepse modice, cel mai probabil cu suspendare.

            3. Îngreunarea anchetelor prin imposibilitatea de a folosi unele instrumente investigative

              Atât DNA cât și DIICOT au criticat soluția legislativă care permite folosirea interceptărilor doar după începerea urmăririi penale. Începerea urmăririi penale trebuie adusă la cunoștință suspectului atunci când urmărirea penală începe împotriva unei persoane bănuite de comiterea unei infracțiuni (urmărire penală in personam).

              Atunci când nu este cunoscută persoana suspectată de comiterea unei infracțiuni urmărirea penală poate începe cu privire la fapta penală comisă, caz în care aducerea la cunoștință nu este posibilă pentru că suspectul nu e identificat (urmărire penală in rem). Dacă pentru unele infracțiuni este posibilă pornirea urmăririi penale in rem pentru că anchetatorii nu cunosc cine sunt suspecții – de exemplu în cazul unor infracțiuni de trafic de droguri – și se pot solicita în mod onest interceptări pentru anumite posturi telefonice fără să se cunoască cine vorbește la acele telefoane, în cazul infracțiunilor de corupție această construcție juridică este greu de imaginat.

              Procurorii nu pot începe urmărirea penală in rem atunci când o persoană denunță faptul că un demnitar i-a cerut mită pentru că prin actul de sesizare persoana suspectului este indicată. Ar trebui ca în acest caz să se înceapă urmărirea penală in personam, demnitarului să i se aducă la cunoștință acest lucru, iar abia după acest moment procurorii ar putea solicita instanței de judecată autorizarea interceptării comunicațiilor suspectului. Este evident că eficiența acestei măsuri este cu totul anulată pentru că suspectul e prevenit cu privire la posibilitatea de a-i fi interceptat telefonul.

              În cazul miniștrilor parlamentari lucrurile stau și mai rău pentru că începerea urmăririi penale este condiționată de obținerea avizului prealabil din partea Camerei din care fac parte. Or, dacă procurorii nu pot strânge probe prin intermediul interceptărilor telefonice autorizate de judecători înainte de a merge în fața Parlamentului pentru obținerea avizului, e greu de crezut că dosarul va fi suficient de convingător pentru ca acesta să fie acordat. Practic această prevedere blochează anchetele în cazuri de mare corupție.

              Toate aceste probleme trebuie rezolvate înainte de intrarea în vigoare a noilor coduri. Altfel, consecințele negative vor fi imposibil de remediat ulterior. Lipsa de acțiune a Guvernului nu va putea fi justificată prin necunoașterea problemelor pentru că acestea au fost evidențiate clar de înalți reprezentanți ai sistemului judiciar.

              Ce-i de făcut?

              Soluția, în al doisprezecelea ceas, constă în amânarea intrării în vigoare a noilor Coduri cu câteva luni – ideal până la începutul noului an judiciar, în septembrie – și corectarea imediată prin ordonanță de urgență a deficiențelor semnalate mai sus.

              Raportul in versiune completa se gaseste pe site EFOR. Avertismente si discutii pe aceeasi tema am lansat inca de anul trecut, impreuna cu practicienii din justitie, vezi aici.


              [1] Posibilitatea instanţelor de a întreba ICCJ cum să aplice legea în caz de dubiu.

              Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



              Currently there are "34 comments" on this Article:

              1. dan spune:

                Asta se si doreste bulversarea justitiei,din pacate fara o opozitie care sa atraga atentia asupra aspectelor semnalate de dumneavoastra si un popor anesteziat, ce va urma, va intrece orice masura a bunului simt.
                Toata lumea da vina pe putere dar principalul vinovat pentru aceasta situatie este OPOZITIA POLITICA.

                • AM spune:

                  și mie mi se pare la fel. Poate că nu asta a fost intenția inițial, dar când au realizat efectele s-au bucurat.

              2. Elena Grigorianu spune:

                Cand aceste legi au fost trecute prin asumarea raspunderii de catre guvernul PDL, nu va auzeam d-na Stefan ca va fi un dezastru punerea lor in aplicare, iar acum, asa cum o faceti adeseori, criticati actuala putere.Chiar nu vedeti ca interventiile dv. in media sunt subiective, laudative sau critice, in functie de culoarea politica a celor la care faceti referire?Daca actuala putere ar fi recurs la asumarea raspunderii pentru a trece codul penal si codul de procedura penala, sunt sigura ca ati fi urlat pe la ambasade. De ce atunci cand PDL a procedat asa, nu ati sesizat pe nimeni????

                  • AM spune:

                    D-na Ștefan, vă rog să nu mai fiți atât de laconică, poate doamna nu are timp să dea click pe link. Era bine să puneți un citat din articolul Dvs….

                    În altă ordine de idei: este un exemplu extraordinar de clar legat de modul în care se informează cetățenii acestei țări (în mare parte) în era glorioasă a internetului. Sunt foarte curios dacă doamna va reveni cu vreo replică, măcar din decență trebuind să recunoască greșala (cel puțin în acest caz).

                    Din partea mea, mulțumiri pentru clarificări.

                    Oare de ce nu ies public persoane reprezentative din sistem (dna Stanciu, etc) să toace un pic această temă. Nu politic, ci, ca să zic așa, pur civic. Îmi vine greu să cred că nu ar avea voie sau nu ar fi etic…

                    • Mitzu' Beciuklistu` spune:

                      N-are timp să citescă, dar are să acuze nejustificat. O, dar staţi aşa, va zice, că editorialul e din Revista 22, cea băsistă şi eu nu gust. Nu mai conteză nici desele luări de atitudine ale doamnei Ştefan la televiziuni. Şi alea tot băsiste.

                      O rătăcită pe o platforma de comentarii care nu vibrează cu certitudinile pe care le are.

                  • mil spune:

                    Textul la care faceti referire dateaza de aproape 5 ani…alta referinta mai recenta nu aveti? De ce nu ati cerut guvernului Boc/Ungureanu sau chiar parlamentului dominat de PDL sa modifice punctele acestea. Intre data articolului din 22 si caderea lui Ungureanu au trecut 3 ani.

                    Daca nu aveti, reprosul care vi se face e intemeiat…si nu numai dvs. ci tuturor reformistilor care in loc sa apere principiile luptei anticoruptie si sa vegheze ca ele sa fie continuate in noul cod penal, au vegheat la securitatea, sustinerea si continuitatea in functie a politicienilor, politicieni care in fapt au utilizat ocazia schimbarii codurilor ca sa poata sa scape. In final o intrebare retorica:

                    Oare cati dintre ministri ai guvernului Boc care si-a asumat raspunderea pe cod au comis fapte penale care vor fi prescrise sau foarte slab penalizate cf. noului cod?

                    • mil spune:

                      imi cer scuze, m-am grabit…articolul din 22 e de anul trecut, dar nu e vina mea 100% cum stiam ca aceste coduri sunt adoptate de ani de zile de guvernul Boc 100% PDL prin asumarea raspunderii, ma asteptam sa faceti referinta la un articol de atunci cand ati fost interpelata, nu de anul trecut. Acest guvern nu a adoptat codurile, ba chiar presupun ca a votat impotriva lor.

                      Doua intrebari raman:
                      1) CE REACTIE ATI AVUT LA MOMENTUL/ANUL in care au fost adoptate codurile?
                      2) Ce se va intampla cu condamnare lui Ridzi de ieri? Nu se va prescrie fapta in aprilie 2014? Daca raspunsul la intrebarea 2 e ca DA…cum comentati decizia comletului de 3 de ieri…inutila, o farsa, un aranjament facut de Boc ca sa iasa in prescriptie si sa nu ii fie conddamnat niciun ministru?

                  • joness spune:

                    Atunci era dezamagire, acum este dezastru. :) Ca sa vezi.

                  • Ivi spune:

                    Doamna Stefan,

                    …trimiterea pe care o faceti la un articol de anul trecut nu raspunde la intrebarea pe care Elena Grigorianu v-a pus-o…
                    Cred ca aveti obligatia, nu doar deontologica ci si daca va respectati ca profesionist al dreptului, sa raspundeti la intrebare. Sper ca cel putin dumneavoastra sa nu ne dezamagiti…

                  • dorin valeriu spune:

                    Am verificat, aveti dreptate ! Ce zice insa Dl.Predoiu ?

                • Gheorghe spune:

                  Cand aceste legi au fost trecute prin asumarea raspunderii de catre guvernul PDL, nu va auzeam ca va fi un dezastru punerea lor in aplicare, iar acum, asa cum o face-ti……………… adeseori, criticati actuala putere. Lasati ca,, e bine sa mergem pe mana lui BOC!!!!.Sa traiti bine.

              3. Gamma spune:

                Nu va impacientati , totul functioneaza evident conform planului . Cand e vorba sa-i deranjeze ceva lucreaza instantaneu , vedeti cum au omorat tot aeromodelismul (nu doar dronele) doar ca sa scape de imagini filmate in zbor .Personal ma astept cat de curand si la tentative de cenzura pe internet .Trebuie sa ne aliniem si noi la standardele Belarusului , daca ei pot – noi sa ramanem in urma ?

              4. Strajnik spune:

                Stimata doamna…S-o schimbat Constitutia si nu am aflat noi…? De cand se schimba Codul Penal printr-o Ordonanta de Urgenta…? Ma rog, Ordonanta…(parlamentul, intre sesiuni)? Ca distinsul nostru parlament e in vacanta…Si care ar fi legea de abilitare data la inchiderea sesiunii parlamentare precedente…? Ati vazut cate probleme intr-un text de doo foi?

              5. ion adrian spune:

                Multumesc Laura Stefan.
                Un articol cu subiect si predicat cu propunere de solutie si nu aceasta filozofareala de doi bani in care romanii nebagati in seama in lume, se autobaga in seama pe Dambovita.

              6. ion adrian spune:

                Pentru ca am o slabiciune pentru L.S.

                Hai ca este haioasa Monica Macovei cand spune ca: “O țară întreagă așteaptă demisia lui Ponta”

                Eu as spune sa nu mai astepte ci sa puna mana pe matura si pe faras. :)

              7. Ghita Bizonu' spune:

                Da ca cand au fost adoptate mneavoastra ce parere ati avut? Ca e foarte bune da?!

                Si inca una buna : Există divergențe de opinie privind interpretarea principiului legii penale mai favorabile Ce divergente exista ? Cestia cu legea mai favorabila este o un principiu in sistemul romanesc . Ca o fi altfel la Cambrige nu imi pasa.. Aia e Anglia alt sistem,. alte legi!!
                Se aplica legea cea mai n faborabila si daca nu ati stiut asta acu cativa ani este doar vina profesorilor care va-u apemris s atemrionati o facuotate in Romania!!!

              8. Azazel spune:

                La aplicarea legii penale mai favorabile, la varianta a II-a expusa se creaza o „lex tertia” ceea ce nu este admis. Cat despre inceperea urmarii penale „in personam” si aducerea la cunostinta a invinuitului pentru a putea fi interceptate comunicatiile, sunt destule dosare in care o fost inceputa urmarirea penala si abia dupa o periada de timp uneori destul de considerabila pana acest lucru a fost adus la cunostinta invinuitului, asa ca se vor gasi solutii in practica.

              9. Laura spune:

                Bine, dar … codurile au fost adoptate in 2009, acum 4 guverne … Daca un sistem nu e in stare sa se pregateasca 5 ani pentru intrarea in vigoare a unor legi, atunci nu o sa fie pregatit niciodata …

              10. Sorin Ionita Sorin Ionita spune:

                Vreau sa adaug ca miercuri (poimaine) la sedinta de guvern este ultima ocazie in care se mai poate urma sfatul din raportul EFOR, anume sa se dea OUG de amanare. Altfel, la revedere … prescriptii si bulibaseala la tot cartierul

                • eugen chirovici spune:

                  Foarte bună precizarea, domnule Ioniţă!

                • Strajnik spune:

                  Domnu’ Ionita. Nu e posibil prin OUG. Poate prin UG ca parliamentu’ e in Vacanta Mare.
                  Ce spuneti de urmatoru’text din Sfanta Constitutiune…? art 115: (1)” Parlamentul poate adopta o lege speciala de abilitare a Guvernului pentru a a emite ordonante in domenii care nu fac obiectul legilor organice”

                • Un prieten spune:

                  Inposibil! Penca Guvernoiui ocupat cu dezapeziria!
                  Ginditiva ca poporui in pericol cacind zapadai multa moare oameni daca nus domministrii la televizor ca sa n-e dezapeziasca, lasa-ti codu penal cai bun sasa!

                • ion adrian spune:

                  Oug> Da asta este primul lucru pe care sa-l astepte si sa-l ceara cu putere dna Macovei , cat despre dl Ponta repet; matura si farasul. :)

              11. [...] legii în timp: sunt probleme de interpretare, subliniate de Raportul ExpertForum. Se impune o modificare urgentă, care poate fi făcută doar în cursul acestei [...]

              12. Zorro spune:

                Multumesc frumos pentru ca mi-ati blocat deja 2 mesaje in kare va rugam frumos sa nu mai fiti asa apocaliptici si va intrebam daca v-ati isterizat la fel de tare cand Basescu taia salarii si alocatii pt cei cu dizabilitati.

                • Pentru Zero barat spune:

                  Nu esti Zorro, esti un Zero barat.
                  Nu Presedintele a taiat salarii si alocatii, ci criza economica mondiala, devalizarile si dezechilibrele provocate de fostele guvernari psd si pnl.
                  Presedintele nici nu avea cum sa taie sau sa majoreze salarii.
                  Guvernul nu are la dispozitie o fabrica de bani, nici Banca Rezervelor Federale.
                  Guvernul incaseaza taxe si impozite conform unor legi aprobate de parlament si distribuie apoi acesti bani conform altor legi aprobate de parlament.
                  Bugetul provine din taxele si impozitele platite de cetateni
                  Fondul de pensii provine din contributiile salariatilor de astazi :
                  Nr Salariati x Salariul mediu x Procent contributie pensii
                  4.800.000 x 1.800 x 0,31 = 2.500.000.000 RON pe luna
                  (Atit se colecteaza lunar pentru plata pensiilor)
                  Nr. Pensionari x Pensia medie
                  5.000.000 x 700 = 3.500.000.000 RON pe luna
                  (Atit trebuie sa plateasca lunar statul pensionarilor)
                  Dupa cum poate vedea oricine, este un deficit lunar de un circa miliard de RON sau de aproape patru miliarde de EURO pe an. De fapt, deficitul este mai mare, pentru ca in realitate sunt mai multi pensionari, mai putini salariati, iar multe firme nu-si platesc contributiile catre stat. De unde sa fi platit guvernul diferenta de patru miliarde de EURO pe an, doar pentru pensii ? De la bugetul de stat ? Bugetul de stat avea un mare deficit, nu avea un excedent care sa poata compensa deficitul Fondului de pensii.
                  Bugetul de stat avea un mare deficit, pentru ca au fost angajati citeva sute de mii de bugetari, mai mult decit poate suporta bugetul.
                  Bugetul de stat se obtine din taxele si impozitele platite statului (in special impozitul pe salariu si TVA-ul).
                  In anii dinaintea crizei economice mondiale, cei plecati la munca in strainatate trimiteau acasa circa 8-9 miliarde de EURO pe an, cu care rudele din tara isi cumparau case, masini, haine, electronice, mincare etc. Din aceste operatiuni, statul incasa din TVA, citeva miliarde de EURO pe an.
                  Tot in acei ani, se luau credite doar cu buletinul. Cu banii imprumutati de la banci, Romanii isi cumparau case, masini, haine, electronice, mincare etc. Din aceste operatiuni statul cistiga din TVA inca alte citeva miliarde de EURO pe an.
                  Din cauza crizei economice mondiale, unele firme au intrat in faliment, altele au redus salariile, altele au redus personalul etc. Din acest motiv, impozitele incasate de stat pe salarii au scazut cu alte citeva miliarde de EURO pe an.
                  Iata un deficit de cel putin zece miliarde de euro pe an la bugetul de stat. Sa nu uitam deficitul lasat de guvernul Moliceanu, de circa cinci miliarde de euro, care a trebuit sa fie platit. Sa nu uitam nici deficitul de circa patru miliarde de EURO anual de la Fondul de pensii.
                  Sa tai, inseamna sa ai de unde taia.
                  Din cauza crizei economice mondiale, veniturile la buget au scazut dramatic. Din aceasta cauza, Guvernul nu a avut de unde plati integral majorarile nesustenabile si iresponsabile de salarii si pensii, de aproape 40%, acordate cu scop electoral, de guvernul Moliceanu, inaintea alegerilor din anul 2008.
                  Tara era in criza, in recesiune. Guvernul nu a avut o alta solutie mai buna.
                  Ar fi putut tipari moneda fara acoperire, ar fi putut creste inflatia, ar fi putut devaloriza moneda nationala, dar astfel ar fi distrus si putinele motoare care ar fi putut redresa economia, puterea de cumparare a tuturor ar fi fost mult mai mica.
                  Efectele ar fi fost dezastruoase, ar fi urmat falimente in lant, somajul ar fi crescut, salariile si pensiile nu s-ar fi putut plati cu lunile.
                  Presedintele si guvernul s-au consultat cu cei mai buni specialisti din ministere, de la Banca Nationala, de la FMI, Banca Mondiala si UE si au adoptat cele mai bune masuri.
                  Tara a iesit din recesiune, a revenit pe crestere economica, economia a fost stabilizata, exporturile au crescut, moneda nationala a ramas stabila, somajul a ramas mult mai mic decit media din Europa, datoria nationala a fost cea mai mica din UE, pentru a nu impovara guvernele si generatiile urmatoare.

              13. Alin spune:

                “Există divergențe de opinie privind interpretarea principiului legii penale mai favorabile”.
                Hai ca asta e tare.
                Eu cred ca exista mai degraba deficiente de intelgere a notiunii de lege.
                Oare nu cumva lege = noul cod penal , codul penal.
                Nu cumva aplicarea legii penale mai favorabile inseamna aplicarea vechiului cod penal sau a noului cod penal. Nu trebuie sa fii cine stie ce doctor in drept ca sa-ti dai seama.

              14. Paul_ spune:

                Este clar ca rezistenta sistemului birocratic la schimbare este mare. Oamenii astia vor sa fure in continuare. Si fac legile de asa natura incat sa isi asigure veniturile viitoare.

                DNA si ANI au fost o solutie. Dar avand in vedere ca rezistenta la schimbare a politicienilor este mare, ceea ce s-a facut, poate usor fi desfacut. Coruptia este o problema, dar lupta se da cu rezultatele nu cu cauza. Cauza este legislatia prea stufoasa care este practic un argument pentru birocrati de a cere.

                Poate, decat sa construim ziduri in jurul avutiei nationale, ar fi mai simplu daca am lasa avutia nationala oamenilor. Privatii stiu sa isi apere interesele. Statul cheltuie cam 30% din PIB. Daca suma s-ar reduce la 10%-20% din PIB atunci suma din care se poate fura va fi mai mica. De asemenea presiunea pe cheltuirea corecta a banilor va fi mai mare.

                Decat sa adunam banii la Bucuresti si apoi sa ii trimitem inapoi la Timisoara sau Iasi, nu ar fi mai simplu daca i-am lasa acolo unde s-au strans? Nu ar fi mai simplu daca statul si-ar mai restrange din “atributii”? Romanii vor sti foarte bine sa isi umareasca interesele.

                Este un filmulet pe youtube, cred eu concludent:

                http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=L-7oMOxPjNE

              15. ion adrian spune:

                Dna Stefan ,
                Nu intreb daca este legal caci se pare ca deocamdata este, dar este etic, este drept ca un condamnat definitiv, deci gasit categoric vinovat de o infractiune, deci un infractor, chiar daca printr-un gest de clementa permis de lege este condamnat cu suspendare, poate pastra drepturile civiile cum ar fi sa ramana in parlament. Suspendarea asta este echivalenta daca nu cu o premiere atunci desigur macar cu o mentiune?
                PS. In speta, azi, cazul Chiuariu.

                • ionutz spune:

                  Voi nu stiti despre ce vorbiti oricum . Va pun la dispozitie niste stenograme ale DIICOT bacau sa vedeti interpretari de-a dreptul ridicole . E si normal ca aceste institutii sa se umfle in pene si sa se enerveze pentru ca nu mai pot sa isi practice abuzurile in liniste . Voi nu stiti ca in penitenciarele si sectiile de arest preventiv din Ro sunt pusti care platesc pentru un joint sau pentru o convorbire telefonica cu zile , nu cunoasteti conditiile si nici dedesubturile si nici nu veti afla cum sta treaba pana nu o sa o simtiti pe pielea voastra , ceea ce nu doresc sa se intample nimanui .E drept ca sunt articole din noile coduri care sunt absurde ,dar sunt si articole care ar salva pe multi de un viitor distrus de un stat cu prea multe autoritati fara activitate .Si nici nu neg ca ar fi o unealta folosita de actuala putere, dupa parerea mea cu un oarecare parteneriat mascat cu opozitia, pentru a isi putea face fiecare treaba cat mai bine fara a fi tras la raspundere .Eu recunosc ca sunt un condamnat cu suspendare la 3 ani si 6 ani cu incercare de un sistem bolnav care sub mesele judecatorilor are o balanta ce ar trebui sa insemne egalitatea in fata legii a oricarei persoane , dar care nu are nicio legatura cu acest lucru si daca nu sunteti in cunostinta de cauza va invit sa asistati la un proces in judetul Bacau , care dupa parerea multora este un stat in stat , cu procurori si magistrati corupti , o mare familie care isi desfasoara activitatea .Daca cineva va dori detalii cu dovezi pentru a scrie un articol despre ce se intampla in acest judet sunt dispus sa raspund oricand.

              16. Mircea Barbu spune:

                In legatura cu aplicarea legii penale mai favorabile, prima opinie este o mare bazaconie specifica noii culturi reformiste din justitia romana si, in esenta, o ticalosie juridica.

              17. martorul spune:

                Domnul Cristi Danilet scrie pe Juridice:

                Practică unitară: Ca şi până acum, pentru soluţii definitive diferite în ce priveşte dezlegarea unor probleme de drept, ICCJ poate fi sesizată să pronunţe o decizie în interesul legii. Noul cod prevede că pentru procesele pe rol, instanţa de control judiciar unde se află cauza poate sesiza de asemenea ICCJ pentru a pronunţa o hotărâre prealabilă cu privire la chestiunea în drept ce comportă discuţii.



              Comenteaza:







              Do NOT fill this !

              Autor

              Laura Stefan


              Laura Stefan

              Laura Stefan a studiat dreptul la Facultatea de Drept a Universitatii din Bucuresti si a absolvit studiile masterale la Facultatea de Drept a Univestitatii din Cambridge. Lucreaza ... Citeste mai departe


              MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

              "Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

              E randul tau

              Perfect de accord. In plus, copy-paste ajunge un mod de viata, o dezumanizare totala. Multe personae...

              de: Dedalus

              la "Mintea copy-paste"

              Cauta articole

              iulie 2016
              Lu Ma Mi Jo Vi Du
              « Iun    
               123
              45678910
              11121314151617
              18192021222324
              25262728293031

              Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

              contributors.ro

              Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
              Contact: editor[at]contributors.ro

              (An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)