Home » Fără categorie » Citesti:

Marea Britanie: Crima organizată din România se implică în furtul de metale

Petru Clej noiembrie 14, 2011 Fără categorie
9 comentarii 613 Vizualizari

Poliția britanică combate ceea poate fi considerată ca o epidemie a furturilor de metale în care sunt implicate bande de crimă organizată din România.

Efectele acestor furturi sunt dramatice, ducând la suspendarea unor trenuri, întreruperea comunicațiilor și chiar periclitarea siguranței persoanelor.

Polițiștii urmăresc sute de hoți proveniți din România care fură cabluri, majoritatea din cupru, de la liniile ferate, telefoane, rețele de electricitate sau chiar tablă de pe acoperișuri, cum a fost cazul unui monument memorial de război de la Birmingham.

Situația este atât de serioasă, încât poliția britanică a transporturilor (BTP) a lansat o operațiune specială denumită Operațiunea Leopard.

Detectivul sergent Chris Hearn, șeful departamentului furturi de metal din BTP, declara duminicalului Sunday Times că bandele românești care stau la originea acestor infracțiuni sunt bazate în Marea Britanie.

“Ei au stat la originea cerșetoriilor de pe stradă și a altor activități infracționale și văd aceasta ca pe o nouă ocazie de a face bani”, spune sergentul Hearn, citat de Sunday Times.

Bandele implicate în rețele de cerșit, furturi sau de fraudă cu alocații sociale au fost foarte active până de curând și erau originare în bună măsură din localitatea Țăndărei, traficând copii din familii de romi.

Acum, după ce poliția a alocat resurse timp de mai mulți ani combaterii acestor infracțiuni de crimă organizată, bandele din România s-au mutat la furtul de metale, încurajate și de explozia prețului la cupru, zinc, fier și altele, pe care pot lua bani frumoși de la companiile care se ocupă cu reciclarea.

Ca urmare, numărul de furturi de cabluri electrice de la rețelele de cale ferată s-a mărit de peste patru ori, de la 622 în 2006, la 2765 în 2010. Anul acesta, doar  între aprilie și octombrie, au fost înregistrate 1602 furturi, având ca rezultat anularea a aproape 2000 de trenuri, provocând pagube de 8,5 milioane de lire sterline.

Mai multe organizații, printre care Network Rail – compania publică responsabilă de infrastructura feroviară – British Telecom (BT), Asociația Rețelelor Energetice și Asociația Autorităților Locale au propus măsuri de control al tranzacțiilor cu metale vechi, estimând costul potențial pentru economia britanică al acestor furturi la un miliard de lire sterline.

În afară de aceasta, uneori chiar și hoții își pun viața în pericol. Sunday Times relatează despre un bărbat, presupus a proveni din Europa de Est, care este în spital într-o stare critică în urma unei explozii la o substație electrică de transformare din centrul Angliei, produsă în timp ce încerca să fure cabluri de cupru.

Situația a ajuns și în atenția parlamentarilor. Deputatul Partidului Conservator, de guvernământ, Andrew Bridgen, a inițiat o moțiune, semnată de 72 de parlamentari prin care cere înăsprirea pedepselor pentru hoții de metale.

Această moțiune se bucură și de sprijinul companiei BT care a  suferit pierderi importante, în sute de incidente, când întregi localități din mediul rural au fost deconctate de la rețeaua de telefonie și internet.

Directorul responsabil cu securitatea  la BT, Luke Beeson, spune că adeseori hoții operează în dube deghizate și îmbrăcați în uniforme pentru a nu crea suspiciune.

Articol aparut in revista Acum

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "9 comments" on this Article:

  1. Memorex spune:

    Domnule, furam cabluri de cupru si cersim in Occident din motive obiective, ca cind noi aparam Europa de turci ei inaltau linistiti catedrale. Exact la fel cum in Romania cersesc si fura cabluri tiganii deoarece pe vremea lui Alecsandri erau robi si sint discriminati chiar si azi ca nu poate sa mege la scoli, nu are joburi adequate, deci nici bani de tigari, ca sa zic asa. Si atunci? Noi sintem vinovati de criminalitatea tiganilor, occidentalii de criminalitatea romanilor, americanii de cea a negrilor si a pieilor rosii, canadienii de alcoolismul eschimosilor. Intrebati orice ONG-ist finantat de marele nostru compatriot Gheorghe Soros sa vedeti daca nu e asa. In general, barbatii albi, heterosexuali si crestini sint rai, iar tiganii, negrii, homosexualii, feministele si evreii sint buni. Trebue facut cevasilea.

    • dusu spune:

      ca bine le zici mincatzi ash;ne am dus si noi sa avem din ce trai,ca la rominica nu avem cu ce ne creshte puradeii.acolo fura rruminii,noua nu ne mai ramine nimic.si voicu sau voiculescu,ala de i zic rruminii felix is de a noshtri,da amu ca s cu sacii in carutza zic ca s rrumini si ishi trimit aci puradeii sa faca shcoli ca s or intoarce la rominica sa i conduca pe rrumini.

  2. Gabi spune:

    Domnule draga
    cei ce fura sunt cetateni europeni.
    Daca nu e “politicaly correct” sa li se spuna romi / tigani atunci de ce e corect sa li se spuna romani?
    Asa ca ori suntem “cetateni europeni” ori nu mai suntem.
    Una peste alta nu poti trambita libertatea de circulatie a “valorilor” numai cand iti convine sa exporti (credite, crize..), la fel cum dupa insuratoare nu poti stramba din nas la rudele sotului/sotiei.
    Au lege si politie, s-o aplice. Si dupa cate stiu eu si cel ce vinde bunuri furate si cel ce cumpara sunt din aceeasi “mafie” .

    • dusu spune:

      aoleu d nule gabi,ca bine le zici bre,noi totzi e ieuropeni,ca de aia s o facut ieuropa.
      amu zi ne dumneata cum vrei,da noi cu pashaport ruminesc ne prezentam si drept sa ti spun inglejii aia nu s ca rruminii,la ei gipsy tot cetatzeni ingleji is.

  3. PetruClej spune:

    Comentariile de aici relevă o profundă atitudine resentimentară, provenită de fapt dintr-un și mai profund complex de inferioritate și provincialism.

    A propos, aveți impresia că infracționalitatea cetățenilor români din Marea Britanie este cumva un monopol al romilor?

    • Gabi spune:

      Draga domnule Clej
      Cu mult regret sunt nevoit sa va dau dreptate.
      Tin doar sa fac precizarea ca resentimentele nu sunt fata de romi / tigani ci fata de o anume specie de homo jurnalisticus care nu intelege urmatoarele lucruri:
      1. Nu e nici o diferenta intre cel ce vinde cabluri de cupru pe post de deseuri si cel ce vinde deseuri pe post de fregate.
      2. Daca urmariti stirile veti vedea ca atunci cand vine vorba de reflectarea infractionalitatii in media doar anumite “neamuri” beneficiaza de tratamentul mentionarii nationalitatii (etniei) hotilor lor. Daca nu e politically correct sa spui ca mafia e roma / tiganeasca / englezeasca … atunci nu e politically correct nici sa spui ca e romaneasca. Sunt convins ca exista suficienti hoti si mafioti din toate etniile / nationalitatile.
      Ma aștept ca un jurnalist sa sesizeze aceasta diferența de tratament.

      • PetruClej spune:

        E clar. Presa britanică să fie mai sensibilă când e vorba de români – provinciali, complexați și țiganofobi – când vorbește de furturile de metale și să spună că e vorba de ȚIGANI, care deși sunt cetățeni români, fac de râs restul poporului. Când e vorba de fraudă la bancomat, unde țiganii sunt cvasi-inexistenți, atunci s-o lase la modul general. Aveți ghinion că, întâmplător, îmi câștig existența pe seama infractorilor români din Marea Britanie și nu scriu după ureche.

  4. Memorex spune:

    Motto: Always put yourself in others’ shoes. If you feel it hurts you, it will probably hurt the other person, too.

    Ia sa vedem cum suna:

    E clar. Cititorul roman să fie mai sensibil când e vorba de Petru Clej – provincial, complexat și romanofob – când vorbește de propaganda neomarxista, ura patologica fata de romani si industria victimizarii și să spună că e vorba de un cetățean ROMAN care, deși e tigan, face cinste poporului. Când e vorba de fraude urbane (nu furtisaguri provinciale) de miliarde prin scheme Ponzi, hotii planetare care ruineaza guverne si popoare, autovictimizare sau razboaie pentru a preveni razboaie ipotetice, unde romanii sunt inexistenți, atunci s-o lase la modul general. Aveți ghinion că, întâmplător, a aparut internetul. Si nu mai tine cu gargara.

  5. PetruClej spune:

    “Memorex” nu poate oferi decât lipsă de argumente, resentimente, ură, complexe de inferioritate și o viziune paranoică asupra lumii. Asta e tot ce pot oferi cei care comentează aici sub acoperirea lașă a anonimatului.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Petru Clej


Petru Clej

Petru Clej este corespondent la Londra al redacției române a RFI. A fost jurnalist la BBC World Service, redacția română, între 1991 și 2008 (redactor șef între 2000 și 2... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)