Home » Fără categorie » Citesti:

Pe ce ar trebui sa cheltuiasca ministrul Elena Udrea bani europeni?

Stefan Vlaston noiembrie 17, 2011 Fără categorie
13 comentarii 787 Vizualizari

In sfarsit, europenii s-au prins ce daruri naturale are tara noastra. Relief divers, zone imense neatinse de o industrializare agresiva, paduri „virgine”.

Printul Charles al Marii Britanii, ziaristii de la BBC, multi alti calatori descopera toate aceste minunatii, care asteapta sa fie puse in valoare.

Ce lipseste Romaniei pentru a pune in valoare aceste daruri de la Dumnezeu: infrastructura si stiinta de a oferi servicii turistice de calitate.

La  infrastructura vreau sa ma refer in continuare.

E mare pacat ca absenta catorva km sau zeci de km de drum asfaltat  fac inaccesibile zone sau obiective turistice miraculoase. Cel mai recent exemplu, drumul Transalpina, pe care am si fost asta vara, sta marturie pentru aceasta asertiune. Toti cei care l-au strabatut, intre Ranca si Izvoarele Lotrului, au ramas cu rasuflarea taiata. „Fabulos”, era  aprecierea cel mai des auzita. Iar hotelierii  din Ranca isi frecau bucurosi mainile. Afacerile lor au crescut deja cu 30%. Sunt in continuare necesare lucrari de modernizare, parapeti in primul rand, apoi investitiile private in turism se vor inghesui pe acest traseu mirific. Drumurile care leaga Sebes, Ranca, Vidra, Voineasa, Petrosani, de Izvoarele Lotrului, acum asfaltate, promit o dezvoltare turistice viitoare exploziva.

Iata alte exemple.

Muntele Rosu de langa Cheia. Drumul de trei km, care il leaga de statiunea Cheia, are un asfalt vechi si cariat de vreme. Pe alocuri a disparut complet. O partie de ski si un telescaun, care sa lege cabana Muntele Rosu de statiunea Cheia, ar aduce mii de turisti, statiunea fiind la doua ore de Bucuresti.

O alta zona mirifica. Cu 10 km inainte de Cheia, dupa manastirea Suzana, exista un drum forestier de 12 km, care duce pe Valea Telejenelului, la fosta pastravarie si casa de vanatoare a lui Ceausescu. Zona a devenit aproape inaccesibila din cauza drumului stricat de camioanele si utilajele care au fost folosite la constructia vilelor din zona. Drumul continua  apoi spre Vama Buzaului si Buzau, iar in sud spre barajul de la Maneciu. Un platou urias la poalele muntilor Zaganu ii asteapta pe investitori, daca ar avea un drum asfaltat pana acolo. Bujorul de munte, (rododendronul), inroseste vaile si pantele muntilor Ciucas si Zaganu, de aici si denumirea de Muntele Rosu. Am fost si pe la stanele din zona, ciobanii se bucura sa-si vanda marfa direct amatorilor.

Am vrut sa ajung la satul si lacul Cerna, acum cativa ani, pornind din drumul asfaltat de la poalele muntelui Godeanu. A fost imposibil, drumul de 17 km fiind asa de plin de gropi, incat masinuta mea a refuzat sa mearga. Cred ca face parte din „drumul lui Basescu”, de la Campul lui Neag, in Valea Jiului, la Herculane. Alta zona mirifica ratata din cauza a 17 km de asfalt. Iar drumul lui Basescu a fost abandonat, doar pentru ca poarta numele presedintelui? Ar fi o imensa eroare, pentru ca deja s-au investit foarte multi bani acolo. Temerile ecologistilor nu sunt justificate. Pastrarea unor regiuni virgine, fara sa fie vizitate de turisti, fara sa fie intretinute, la ce bun? Iar gradul de comportament civilizat al turistilor a crescut, nu mai vedem asa multe gunoaie si distrugeri ca in urma cu 15-20 de ani.

Alta zona mirifica. Drumul spre cabana Padis din Muntii Apuseni. In apropiere se afla Pestera Ursilor, pe traseu Cetatile  Ponorului, Focul Viu, Valea Galbenei, Stana de Vale si altele. Aflata la doua-trei  ore de Viena, zona ar putea fi exploatata si pentru ski, diferentele de nivel fiind mari. Lipseste insa un drum asfaltat de 20-30 km.

O a doua Vale a Prahovei s-ar putea dezvolta pe Valea Ialomicioarei, Pestera Ialomicioarei, Padina, Bolboci, Scropoasa. Nici aici nu exista vreun drum asfaltat care sa duca spre Piatra Arsa sau spre lacul de la Bolboci. Zona este si ea minunata si bine intretinuta, deseori veneam aici de la cota 2000, Sinaia. Pe acest drum, intr-o seara de iarna ramaseseram intepeniti in zapada, eu si viitoarea sotie. Cum am ajuns totusi la Padina, pe la 23, nici acum nu-mi dau seama. Ne-au primit cabanierii cu ceai si caramizi fierbinti.

Se ajunge pe aici si cu masini de teren, cine se incumeta si are motor puternic, poate ajunge si pe platoul Bucegilor. Accesul se poate face si dinspre Moroieni si de la Cuibul Dorului, langa Sinaia. Mare prostie ca nu am investit in drumuri turistice asfaltate, folosind drumurile forestiere deja existente!

Culoarul Bran-Rucar, cu ramificatii spre Sirnea, Cheile Dambovicioarei, Zarnesti, asteapta ca multele drumuri laterale sa fie asfaltate, pentru a permite accesul in zone montane de o frumusete unica.

Exista multe alte zone turistice exceptionale, care pot fi puse in valoare de cativa km de drum asfaltat si astept cititorii si comentatorii sa completeze cele cateva exemple date. A facut cineva un inventar al acestor zone? Pot fi accesati bani europeni pentru punerea lor in valoare?

Ar fi utila o autostrada costiera, de la Delta Dunarii pana la Vama Veche, de-alungul litoralului Marii Negre, care sa puna in valoare oportunitatile turistice si economice pe care le are zona? Exista un master-plan de punere in valoare a potentialului turistic al Romaniei?

Cine ne raspunde la toate aceste intrebari?  Ministrul turismului, doamna Elena Udrea.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "13 comments" on this Article:

  1. Emil spune:

    Din păcate, drumurile alea modernizate la care faceţi referire, până să asigure o “dezvoltare turistice viitoare explozivă” vor asigura, până una alta, o invazie explozivă a grătariştilor de weekend, ascultătorii de manele la portiera maşinii, care vor lăsa în urma lor DEZASTRUL. În zone care şi-au păstrat frumuseţea virgină tocmai datorită faptului că, paradoxal (şi contraproductiv, ca să fim oneşti) meltenii nu au avut acces acolo. Pasionaţii cu adevărat iau rucsacul în spate, fac focul în zonele permise şi nu lasă în urma lor gunoaie. Fără o politică gen cea implementată în Parcul Naţional Retezat, în maxim doi ani, vă garantez că toate acele zone vor deveni pur şi simplu “foste” atracţii turistice. Mă îndoiesc sincer că gradul ce civilizaţie al turiştilor a crescut. Şi nu am cine ştie ce fetiş pentru ecologismul păşunist de yiua a 7-a, pur şi simplu sunt pasionat de munte de vreo 30 de ani şi ştiu ce văd. Aveţi dreptate cu “drumul lui Băsescu”, ăla spre Herculane, ţin minte ca ieri cum, una din primele măsuri ale lui Mitrea, proaspăt înscăunat ministru al transporturilor după alegerile din 2000, a fost să-i taie finanţarea.
    Mergeţi pe defileul Văii Jiului, “Parc Naţional” cică, după opinia celor care se pricep cea mai tare zonă din România pentru practicarea raftingului (printre multe altele) şi aruncaţi o privire la cum arată malurile, acoperite de mizerii până la o înălţime de 2-3 metri.
    Revin, nu sunt cine ştie ce ecologist din ăia păşuniştii, pur şi simplu încerc să vă atrag atenţia asupra unor, cum le zic englejii, “Unintended consequences” care, fără o abordare unitară, vor transforma boom-ul iniţial al unor investiţii în ceeace spuneţi în exact contrariul lor.
    Ca să răspund întrebării dvs., NU, nu există un master plan pentru turismul românesc. Şi nu cred că Udrea este persoana în măsură să răspundă la astfel de întrebări. Cred că singura ansă a turismului românesc este o abordare precum cea germană de pe litoralul bulgăresc. Cu nemţii corespunzărori cu tot….

    • Exista posibilitatea infiintarii unei politii a zonelor turistice, care sa aplice amenzi zdravene celor indisciplinati. Totusi, a crescut nivelul de comportament civilizat.

      • Emil spune:

        Cu tot respectul domnule Vlaston, o să vă contrazic aici. Nu a crescut deloc, dar deloc nivelul de comportament civilizat. Drept e că se pare că nici nu a scăzut, dar asta doar pentru că de la un mare zero nici nu se poate scădea. Şi în maxim 2-3 ani nivelul ăsta va transforma zonele alea virginele în foste zone de interes turistic, viitoare gropi de gunoi.

        • Calatoresc si eu mult, mi-am facut concediile cu cortul, multi ani, am simtit o schimbare de comportament al turistilor. Au mai umblat si ei prin tari straine, s-au mai cizelat. Langa Busteni, pe Valea Cerbului, nu raman gunoaie dupa week-end-uri. Sau nu foarte multe. Drept e ca administratorii trebuie sa puna cosuri si alte recipiente de depozitat gunoiul.

          • pehash spune:

            Cosuri de gunoi pe valea cerbului!? Trist. Foarte trist. Eventual niste cabine telefonice, toalete si dusuri? Un mcdonalds sus la omu?

            De data asta sunteti departe de adevar domnule Vlaston. Tocmai faptul ca avem munti si paduri in care autostrazile si ‘civilizatia’ nu au patruns este atuul nostru. Nu trebuie sa refaca nimeni drumul de pe muntele rosu. trebuie sa dispara complet, sa ramana doar o simpla carare prin padure. un turist adevarat, roman sau strain, nu se duce cu masina sa-si puna cortul. se duce cu trenul si/sau avionul, eventual mai ia un autobuz local.
            Eu as baga cateva milioane de euro intr-o zona ca muntele rosu ca sa o curat de urmele ‘civilizatiei’, as lega-o de Brasov cu un traseu de mounatain bikes, eventual cu 2-3 ‘statii’ unde poti inchiria si apoi lasa bicicleta, iar restul banilor i-as baga in activitati de conservare a naturii, nu in astfalt si telescaune.

  2. ribelalu` spune:

    zone superbe si nepuse in valoare mai sunt destule:
    - Delta Dunarii (unica in Europa)
    - Transfagarasanul (plin de gropi) care i-a last muti de uimire pe cei de la Top Gear
    - zona Harghita-Covasna
    - Muntii Apuseni
    - Zona Cheile Valsanului – Nucsoara (Arges) cu drum de acces neasfaltat de la Valsan spre Barajul Vidraru
    - statiunile uitate de pe Valea Oltului
    - nordul Moldovei si Bucovina
    - Muntii Orastiei cu peisaje superbe si cetatile dacice samd

    Cand te uiti ce e acum in Poiana Tapului (de exemplu), unde pentru a nu sparge ferestrele vecinii trebuie sa le deschida pe rand, stai si te intrebi ce deosebire este intre Bucuresti si cum s-a construit acolo. Ala nu e munte. Ala nu e turism. Romania traditionala este ceea ce a descoperit Charles si nu numai el: locuri neatinse de civilizatia moderna unde lumea se ridica in picioare si te saluta chiar daca nu te cunoaste.

  3. Iacob Merca spune:

    Va raspund eu.

    Frumusetile astea vor fi concesionate.

    Bogatasii si strainii se vor bucura de ele, in curand.

    Totul se va imparti si se va vinde sau concesiona. Paduri, lacuri, ape minerale, rauri etc.

    Uite in Caras-severin unde inca mai sunt paduri virgine si teritorii rar umblate si frumoase.

    Peste tot, toate potecile, au fost blocate anul acesta cu tablite pe care scrie, “Accesul public interzis”. Lacul Marghitas a fost dat la un italian pe nimica. El a interzis accesul public la lac.

    Primariile din Valiug, Resita, Anina, Herculane sunt ultracorupte si mana in mana cu politicienii judeteni sau cei de la Bucuresti.

    Populatia, indolenta ca peste tot in tara, cat a mai ramas pe acolo, tolereaza orice porcarie.

    Cutreieram zonele alea de mult cand veneam prin tara. Acuma au acces acolo numai pilele padurarilor, numai jeepuri luxoase vezi peste tot.

    Elena Udrea? E o interfata draguta pentru multi monstri lacomi care stau in spatele ei. Romani si straini.

    Vedeti filmuletul acela cu prim ministrul israelului care zice, “am cumparat Ungaria, Romania, etc. ”

    Iar nivelul de civilizatie nu s-a ameliorat, cum ziceti dv. Stati pe o banca in Herculane, pe poteca care duce la crucea alba si numarati cati indivizi/individe arunca gunoi pe jos in loc sa-l puna in cosurile de gunoi care sunt peste tot. Eu am facut asta si era sa o si incurc cand am atras atentia unei perechi ca i-a “cazut” o hartie pe jos.

  4. i. haiduc spune:

    “Ar fi utila o autostrada costiera, de la Delta Dunarii pana la Vama Veche, de-alungul litoralului Marii Negre, care sa puna in valoare oportunitatile turistice si economice pe care le are zona?”

    Asta este o gluma, nu? Delta, atat cat a mai ramas din ea, este datoare inaccesibilitatii ei. Dezvoltarea turistica a deltei este deja recunoscuta ca unul din pericolele majore pentru regiune. Cu cati specialisti v-ati consultat inainte de a emite asemnea opinii?

  5. it_s__not_news spune:

    master-plan ? Ca sa ai un master plan trebuie sa ai intii de toate un master. Noi avem mesteri (nu Manole) si mastere (babe cloante in ceea ce priveste banul public).

  6. vasile spune:

    lasa, mai stati voi bucurestenii acasa, sa mai putem respira si noi dara graterele voastre, si sa mai auzim si noi natura, fara manelele voastre.. nu poti sa mergi frate, undeva linistit, ca e musai sa vina bucuresteanu… ce-ar fi sa va faceti voi acolo un munte si sa stai la el?… sa investeasca dna Udrea in traba asta….

  7. marean spune:

    Moeciu – Magura – Pestera

  8. Alin spune:

    Cu siguranta printul Charles s-ar intrista sa citeasca astfel de propuneri intru civilizarea naturii si padurilor romanesti… Urmariti filmul Wild Carpathia si veti intelege de ce.
    Poate ca daca s-ar infiinta politii pentru fiecare din zonele unde doriti introducerea asfaltului ar fi o solutie pentru pastrarea lor. Poate… dar putin probabil!
    Dar nici macar nu exista vreo speranta ca acest lucru sa se-ntample. Bugetarii se reduc, iar politia locala dispare din comune si se comaseaza la nivel de orase. Jandarmii se reduc si ei.
    Nivelul de comportament care este cum este chiar in mijlocul orasului, in padure ar fi si mai grav… pitecantropii s-ar comporta mai ‘frumos’ in conditiile in care nu-i vede nimeni.
    In aceasta si la cat de hrapareti sunt romanii (si aici vorbesc de toate investitile ce se doresc a se face in mijlocul naturii), sa dezvolti infrastructura e ca si cum dai drumul la turma de porci infometati in lanul de porumb.
    Exemple sunt destule, incepand de la microhidrocentrale pe rauri de munte si pana la complexe turistice de multe stele in delta.
    Conducatorii dau legile ca sa-si aranjeze si ei: ba cate-o halca din Delta, ba cate-un crang, cate-o padure privata, sa curga trofeele de urs si bustenii in camioane, ca doar nu dau de la ei. Sa fie primite!
    Mediul, din care ne tragem seva, e cel mai oropsit si e Cenusareasa Romaniei.
    Isi bate joc de mediu insusi presedintele (DN66A, Rosia Montana), caruia-i ridicati osanale in alte articole.
    Mai studiati problema, veti observa ca pestele e imputit de la cap si contamineaza tot mediul in care traim. De ala natural vorbesc acum, nu de cel social care e deja contaminat si unde incercarile de detoxificare sunt firave si ineficiente.
    Refuzati sa recunoasteti o evidenta: natura virgina (atata care mai e) are nevoie doar sa fie lasata in pace!
    Sa mergeti pe Transalpina peste 2 ani. Va fi la fel ca Transfagarasanul, un imens circ, rai al turistilor in slapi si adidasi. Aia nu mai e adevarata natura, e o natura compromisa definitiv.
    Luati un rucsacel pentru o excursie de-o zi pe jos, sau o barca cu vasle in delta, daca vreti sa descoperiti natura adevarata cea la care se refera printul Charles.
    Iar ministresa Udrea si toti urmasii ei ar face bine sa nu duca asfaltul pana la ‘frunza’.
    Cateva axoime demonstrate empiric in Romania:
    Drum forestier = avangarda ‘civilizatiei’ (observati ghilimelele) = hoarde de enduro, ATVuri si jeepane = taieri barbare de paduri (cu acte in ‘regula’), nu mai vorbim de vanatoare, braconaj samd.
    Asfalt = porcii-n cucuruz = cu natura s-a terminat.
    Si aici ma refer atat la flora cat mai ales la fauna, natura nu inseamna doar niste forme de relief ce incanta ochiul.
    Nu va mai deranjez cu exemple, legasiti si singur (daca vreti, bineinteles).

  9. Hapa Simona spune:

    Sunt de acord cu argumentul dumneavoastră că infrastructura este un element cheie pentru dezvoltarea turismului din România. Iar o dezvoltare turistică durabilă şi sustenabilă nu se poate face fără un master plan de punere în valoare a potenţialului turistic al României.
    Este adevărat că educarea turiştilor români se poate face prin amenzi şi pedepse, şi este trist că pentru acest aspect care ţine de civilizaţie, trebuie să recurgem la această categorie de instrumente.
    În ceea ce priveşte construirea unor drumuri de acces pentru maşini, consider că anumite zone sunt speciale tocmai prin inexistenţa acestora. De la construirea unui drum de acces pentru maşini la construirea unor hoteluri, spa-uri, şi alte construcţii pompoase, lângă noul drum, nu este decât un pas, şi există şi oameni cu bani dispuşi sa-l facă. Problema esenţială nu este apariţia acestor construcţii în mijlocul naturii, ci faptul ca este facilizat accesul unor oameni care nu au respect pentru mediul înconjurător şi care au venit din snobism.
    Cum bine este menţionat într-un articol din Jurnalul: “Reabilitarea DJ 713 Sinaia (DN 71) – Cabana Cuibul Dorului – Şaua Dichiului – Babele, este doar cel mai important pas dintr-o serie de proiecte care înseamnă de fapt cocoţarea turistului de asfalt până în preajma monumentului naturii Babele” .*
    Părerea mea este că trebuie să ne educăm turiştii . Relevant pentru acest subiect este cazul doamnei Caroline Fernolend (vicepreşedintă a Fundaţiei Mihai Eminescu Trust), din satul Viscri, judeţul Braşov, care s-a luptat împotriva asfaltării drumului ce leagă satul de drumul naţional, deoarece considera că drumul pietruit rustic existent, le tria turiştii de care aveau nevoie. *
    Problemă turismului românesc nu va fi rezolvată doar prin infrastructură şi ştiinţa serviciilor. Este nevoie de o utilizare a tuturor resurselor care sunt la îndemână pentru oferirea celor mai bune servicii (astfel nu se va mai mânca peşte congelat la restaurantele de pe litoralul românesc), la care se adaugă şi educarea turiştilor.

    *Cobuz, Dorian și Boariu, Alexandru. (28 apr 2011) Drumul Babelor deschide calea betonierelor în Bucegi. (Online), Disponibil la adresa: http://www.jurnalul.ro/anchete/drumul-babelor-deschide-calea-betonierelor-in-bucegi-576291.htm [accesat în data de 03 februarie 2012]
    *Transcrierea dezbaterii de la întâlnirea cu doamna Caroline Fernolend, din 25 martie 2010, în cadrul programului de master Antropologie și Dezvoltare Comunitară și Regională, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea București



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Stefan Vlaston


Stefan Vlaston

Candidat din partea ARD la Camera Deputatilor la alegerile din decembrie 2012 Profesor de liceu, director de liceu in perioada 1990-2008, Presedintele asociatiei EDU CER- Educat... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)