Home » Fără categorie » Citesti:

Rezultatele de la titularizarea profesorilor, o problema de sistem

Stefan Vlaston iulie 18, 2011 Fără categorie
46 comentarii 5,462 Vizualizari


Nici nu-ti trebuia multa imaginatie  sa anticipezi ca rezultatele examenului de titularizare vor fi dezastruoase. Pentru ca doritorii de cariere didactice au ajuns sa fie doar aceia care nu-si gasesc locuri de munca mai pretentioase, in companii private, in multinationale, in alte tari ale UE.

Este ultimul an in care titularizarea se face in mod centralizat. De la anul, angajarea se face la nivel de scoala, dupa alte metodologii si calendare. Au fost scoase la concurs 47.200 de posturi, din care titularizabile doar 4471. Restul de posturi se ocupa in regim de „suplinire”.

S-au inscris la concurs 38.104 candidati, 13% absolventi din acest an, din care circa 14.000 s-au retras mai devreme sau chiar in timpul examenului, adica 23% nu s-au prezentat la concurs, ramanand in concurs doar 23.500 candidati. 55 de cadre didactice au fost eliminate pentru frauda.

Rezultatele concursului: sub 5, 32%, 5-7, 38%, peste 7, 30%. 52 de note de 1, jumatatea dintre ele la sport. Note de 10, 26, mult mai putine decat in anii anteriori. Titularizabile sunt doar cele cu note peste 7. Au luat peste nota 5 16.000 de candidati, pentru cele 47.200 posturi scoase la concurs. Adica doua din trei posturi vor ramane neocupate, sau vor fi ocupate cu pensionari, la plata cu ora, la cumul, sau in ultima instanta cu aceiasi candidati care au obtinut note sub 5 sau nu s-au prezentat la concurs. La toamna, la catedre, in fata elevilor, cineva tot trebuie sa faca prezenta!

Aceasta este situatia statistica.

Invatamantul a ajuns refugiu pentru cei refuzati in alte parti. Altfel, cine s-ar multumi cu salarii de 800-900 lei pe luna?

Situatia este cunoscuta de multa vreme, dar nu se gasesc solutii. Nu produce economia suficienti bani pentru a plati si profesorii la nivelul oferit de alte companii sau tari din UE. Pe de alta parte, productivitatea si atractivitatea economiei, in ochii investitorilor, depinde esential de calitatea fortei de munca si a sistemelor de educatie si formare profesionala. Iata cercul vicios pe care nu pare sa-l poata rupe cineva. Cineva, adica aceia care fac politicile publice in Romania, guvern, parlament, presedintie, institutii importante ale statului.

Si mai e ceva, ca si cum nu era suficienta situatia descrisa. Asistam la un flux, din ce in ce mai consistent, al fortei de munca inalt calificate, dinspre Romania spre piata muncii europene, adica spre alte tari din UE. Nu si invers. Ca nimeni n-a vazut medici, ingineri, specialisti, inalt calificati sa vina la salariile din Romania.

Cu cat sunt mai bine pregatiti, inclusiv pe banii bugetului de stat, cu atat cresc oportunitatile si avantajele absolventilor de a lucra in alte tari din UE. Si nu-i poate condamna nimeni,  isi cauta o viata mai buna. Uneori raman definitiv acolo. Am ajuns, astfel, la al doilea cerc vicios. Nu progresam economic pentru ca cei mai buni specialisti, creativi, inovativi, toba de carte si inteligenti, pleaca spre alte zari, iar fara progres economic nu le putem creste salariile, sa nu mai plece. Ce sa facem, sa-i pregatim mai putin bine, sa nu mai plece?

Iata doua situatii care solicita urgent rezolvarea. Pana nu e prea tarziu. Sau poate ca este deja prea tarziu.

Cateva posibile solutii, in atentia celor indritutiti de lege, sa produca politici publice.

In invatamant, este clara rezolvarea. Am spus-o de multe ori. Salarizarea dupa grade si vechime este o ramasita comunista, care nu-si mai gaseste locul in societatea actuala, care se vrea capitalista. In companii private vezi chiar manageri, cu salarii foarte mari, la 28-30 de ani. In sectorul de stat nu se poate. Se aplica salarizarea comunista. Desi gradele si vechimea nu sunt conditii nici necesare nici suficiente pentru o prestatie performanta, pentru rezultate stralucite. Si atunci, de ce ar veni un tanar capabil in invatamant, cand stie ca porneste cu 800 lei pe luna si timp de 10-12 ani nu are cum sa treaca de 1200 lei/luna? Exact la inceputul carierei, cand are mai multa nevoie de bani pentru a-si construi o casa si a-si intemeia o familie. Si mai e ceva. Cresterea de salarii in bloc, la toata lumea, cu acelasi procent, duce tot la demotivarea celor buni si performanti, pentru ca se aplica regula: muncesti sau nu muncesti, acelasi salariu primesti. Si cand nu exista mecanisme de a masura activitatea dascalilor, prin masurarea progresului scolar al elevilor, aici se ajunge. La examenele de absolvire ale elevilor gunoiul era bagat sub pres, traiasca protocolul, vacante peste vacante (4 luni pe an vacante platite), de ce sa mai doresti sa progresezi profesional sau sa faci performanta la catedra?

Multi spun ca nu pot fi acuzati profesorii care au elevi slabi. Cum sa nu, prin masurarea progresului scolar, pe baza unor aplicatii informatice care sa masoare nivelul de competente, de cunostinte la inceputul si la sfarsitul anului scolar. Diferenta este progresul scolar. Chiar daca este un progres de la nota doi la nota patru. Fara interventia profesorilor, cu teste grila personalizate, unitare la nivel de tara, similare dar nu identice, corectate tot informatic.

Cand un tanar competent, cu talent si dragoste de scoala si elevi, va primi 2400 lei salariu/luna, in conditiile in care si merita acesti bani, vom fi rezolvat problema calitatii resursei umane in educatie. Pana atunci, orice altceva e poezie.

Cu fluxul de forta de munca inalt calificata, care paraseste zi de zi tara, avem o problema si mai grea, mare cat casa. Tot fauritorii de politici publice trebuie sa gaseasca solutia. Creditele pentru studii sau pentru locuinte, garantate de stat, in conditii avantajoase, care sa implice si obligatia contractuala de a lucra in tara un numar de ani, poate fi o solutie. Locuinte sociale, mai ales in rural, legate de asemeni de obligatia de a lucra in comunitatea respectiva, iata o alta posibilitate.

Marea problema e la medici, profesori, specialisti din sectorul bugetar, care stau pe salarii mici doar daca sunt slab pregatiti si nu-i primeste nimeni altundeva.

Am trecut de perioada muncii voluntare. De asta avem secretarii de stat, directorii generali, directorii,  pe care-i avem, pentru ca nu suntem in stare sa-i platim. Sau acceptam politrucii de la partide. Care-si gasesc compensatii in alta parte. Ca s-au dat pensii si salarii nesimtite, la cine nu merita, e adevarat. Dar „nesimtitii” de valoare n-au mai stat pe  ganduri si pe salarii „simtite” si au plecat,  acolo unde salariile sunt dupa merite. Nesimtite sau nu.

Pana nu gasim iesirea din aceasta capcana avem o problema, cum spuneam, extrem de grea. Ea tinde sa devina dramatica, odata cu „lipirea” unor intregi familii,  cercuri de prieteni si cunoscuti,  de firme si companii straine, din UE. Se iau unul dupa altul, se ajuta, se informeaza, astfel incat vor ramane in Romania doar neajutoratii, cu studii facute la Kg.

Pana la urma, care a fost miza intrarii in UE, sa „exportam” forta de munca inalt calificata? Si noi sa ramanem cu somerii si cei care se multumesc, neavand incotro, cu salarii de mizerie?

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "46 comments" on this Article:

  1. Claudiu Minea spune:

    Plec de aici:
    “Nu produce economia suficienti bani pentru a plati si profesorii la nivelul oferit de alte companii sau tari din UE.”

    Solutia e simpla: stabilite prioritatile nationale si platiti decent oamenii din sistemul respectiv. Restul activitatilor reduse la minim sau eliminate.

    • Da, dar proportional cu performanta. Nu la gramada.

      • pehash spune:

        Cum propuneti, practic, sa se evalueze performanta? Rezultatele elevului nu pot fi niciodata suficiente. Un profesor de matematica mediocru, dar care preda la o clasa de la Mihai Viteazu din Bucuresti va avea rezultate mai slabe decat un profesor bun, dar care preda la o clasa de analfabeti din Rahova? Evolutia elevului de-a lungul unui ciclu scolar depinde, evident, si de profesor, dar in ce masura? Putem crea un model? 30% profesorul, 30% educatia parintilor, 20% situatia materiala, 20% cunostintele acumulate anterior?
        Sunt o gramada de factori care influenteaza un elev. Exista studii care sa incerce macar sa cuantifice toti acesti factori? Daca ajungem la concluzia ca performanta profesorului este sub 50% din influenta in model, cum influentam ceilalti factori?
        Eu as propune:
        1. un mecanism de coplata, la fel ca la medicina de familie, ca sa motiveze parintele sa se intereseze pe ce da banii
        2. un sistem transparent de sponsorizare a scolilor, cu scutire de impozite pentru persoanele fizice (oare nu exista deja?)
        3. audit anual facut cu companii private (cate % din bugetul educatiei ajung la salarii?)
        4. subventii pentru invatamantul privat
        5. sa se gaseaca niste activitati alternative pentru vacantele scolare. care este salariul efectiv orar al unui profesor? cu siguranta peste media pe economie! daca vor salarii mari atunci sa munceasca 8h/zi, 11 luni pe an!
        6. last, but not least, reformarea din temelii a inspectoratelor scolare, principalii vinovati de situatia actuala. intr-o companie privata responsabilitatea pica pe cel care are functia de control. in invatamant sunt inspectorii. cred ca ar trebui sa existe un sistem de rotatie a cadrelor, astfel incat doar profesorii cu rezultate foarte bune sa ajunga inspectori si sa nu poata detine functia mai mult de un an, eventual sa poata fi numiti din nou dupa o perioada minima de 4-5 ani.

    • profesor nou spune:

      cat se mai incaseaza pe ora de meditatie ,?ca de acum toata lumea va face ,nu ?

  2. eu de timisoara spune:

    Da. Asta a fost una dintre mize, dar nu a fost publica ci doar pentru initiati. Si au mai fost si alte mize ascunse din 1989 pana astazi pe care le tot luam in freza pentru ca asteptam ca altii sa ne faca ordine in tara, in firma, pe strada, in bloc si de ce nu si in apartament…

  3. Gigi Kent spune:

    Asta ma gandeam si eu la un moment dat. Dintre toti cei mai rasariti (ca performante academice) din generatia mea nici unul nu e profesor in preuniversitar, rare exceptii in universitar si aproape nimeni nu lucreaza in administratia publica. Cele mai comune “destinatii” sunt multinationalele din tara, firme proprii sau strainatatea. Aproape nimeni cu o performanta cat de cat buna si obisnuit sa functioneze intr-un mediu competitiv nu poate rezista in sistemele “publice” (inclusiv companii de stat).

    Dincolo de salarizare (care nu pare a fi o problema de exemplu la nivel de consilieri de ministru numiti pe baza de “prietenie” si nu pe baza de competente) exista si o problema de mentalitate care pleaca de la varful piramidei. Daca acceptam (noi ca societate si cei care ii numesc in mod direct) cu usurinta ministri mediocri (nu dau exemple pentru ca m-am cam plictisit de “politica”), secretari de stat la fel, directori de companii nationale pusi numai pe criterii politice nu ne putem astepta de la acestia la altceva decat promovarea tot de mediocri in esaloanele subordonate lor. Si uite asa s-a eliminat complet “meritocratia”…

    • aurica spune:

      hai sa lucram toti in multinationale , nu ? numai ca nu prea luam bac-ul …

      • Gigi Kent spune:

        Si problema bacului este pe aceeasi linie, a eliminarii meritocratiei si impunerii “smecheriei”. Daca te poti descurca fara efort de ce sa il faci? Daca elevul stie ca fara a termina scoala (si daca nu este cumva vreun intreprinzator genial) este terminat in societate (exclus, fara venituri etc.) se va pune cu burta pe carte. Daca are pe cineva care il angajeaza la Stat pe un post caldut nu are nici o grija …

        Puteti dormi linistit … multinationalele nu angajeaza prosti. :)

  4. GAVRILACHE spune:

    Mare dreptate aveti! Fiul meu este profesor de cinci ani si, desi a obtinut note mari la examenul de titularizare, pentru ca nu exista nici macar un loc de titular, este suplinitor! Este unul din oamenii total implicat in meserie si a reusit sa obtina rezultate remarcabile! Sunt uimit de cat de mult e iubit de copii, de cum isi dedica aproape tot timpul acestora! De o vreme, a inceput sa oboseasca : simte ca drumul se duce spre o fundatura! La inceput, nu a contat lipsa banilor, acum se gandeste tot mai des la asta! Face meditatii cu copiii la scoala sau chiar in particular dar fara sa le ia vreun ban! Si totusi, cum sa traiesti cu 800 de lei, cum sa te mai si distrezi, sa te casatoresti, sa cresti si un copil? Se re-mobilizeaza zilnic dar, din cand in cand, il vad ingrijorat : da, situatia este fara iesire! Sigur, mai are o sansa : sa renunte! Sa plece, eventual, in strainatate, sa faca orice! Mi-e groaza cand ma gandesc ca va veni si clipa cand va trebui sa ia o decizie!

  5. Costel Petre spune:

    Domnule profesor Vlaston,

    Ma vad obligat inca o data sa dau o replica articolelor dumneavoastra. Daca prima data am facut-o cu o oarecare ezitare, de data acasta chiar ca nu imi pot stapani rasul.
    Domnule profesor, dumneavoastra sunteti un om serios?
    Pana acum cateva zile sustineati ca elevii si parintii sunt vinovati pentru rezultatele de la Bacalaureat. Acum, la examenul de titularizare, unde avem de-a face cu oameni maturi, vina este a sistemului! Domnule profesor, trebuie sa inteleg ca dumneavoastra considerati ca elevii de 17-18 ani si parintii lor care au terminat liceul cel putin acum 20 de ani sunt mai competenti in intelegerea sistemului educational romanesc decat absolventii de studii superioare de specialitate? Ca elevii si parintii trebuie sa fie in stare sa reuseasca la examen, iar profesorii care doresc titularizare nu neaparat? Va rog, explicati-mi dupa ce logica functionati, pentru ca eu unul nu vreau sa cred ca Romania asteapta ca elevii sa aiba mai mare responsabilitate decat profesorii asupra viitorului lor!

    • Iar nu inteleg ce nu intelegeti. Suntem pe linii de gandire paralele. Acum e problema sistemului pentru ca daca ar acorda salarii legaate de performanta, nu de varsta, ar veni si oameni competenti in invatamant. Unde-i neclaritatea?

  6. Mary spune:

    Asta este sistemul de 21 de ani din invatamant. Sunt studenti care in aceeasi perioada studiaza la 2 sau chiar 3 facultati. Stiu din proprie experienta ca este f. greu sa fii un om f. bine pregatit cand studiezi la o singura facultate. Oricum profesorii care isi desfasoara activitatea la catedra astazi ar cam trebui sa fie platiti in functie de o testare data la sfarsit de an scolar de un alt prof. de la facultate. Sa ne fie cu oertare dar in America prof.stau la scoala 8 ore. Acolo supravegheaza pregatirea elevilor ptr. a doua zi si se poate pregati si el ptr. ziua urmatoare. La ce sa ne asteptam daca prof. obtin note asa mici . Prof. trebuie platiti in functie de orele pe care le stau la catedra si de rezultatele obtinute la sfarsitul anului in functie de notele obtinute de elevi la testari. D-nul ministrul a facut bine ca a introdus sistemul cu camera video. Este bine sa se pastreze si pe mai departe

  7. Teo spune:

    Stimate domn Vlaston,

    ma uimeste capacitatea dumneavoastra extraordinara de a interpreta si explica evenimmentele zilei cu atata rapiditate. Aveti timp suficient pentru a reflecta sau e un mecanism reflex?

    Cu stima,

  8. anonimu spune:

    Problema este pusa oarecum gresit, de ce?
    Pentru ca pana la nivelul de universitate scoala nu formeaza indivizi exportabili decat la nivel de olimpici pe care s-ar bate mintile luminate din alte tari sa le atraga de partea lor chiar daca am fi o economie dezvoltata sau nu( aici e problema de oportunitate stiintifica, profesionala etc).
    Partea cu sistemul de salarizare este foarte corect pusa. Ca un hint pt dvs la una din facultatile din buc este in curs de implementare a unui sistem de management al performantelor cadrelor didactice din acea universitate ce vrea sa se extinda si la altele apoi. Pot sa zic ca s-a produs o mare agitatie din partea cadrelor didactice …(no coment). Cu siguranta trebuie ca orice salariat din sistemul de stat sa fie platit in functie de performante si nu doar in invatamant (vedeti ce se intampla absorbtia fondurilor structurale 3% un dezastru practic si nu am vazut pe nimeni sa suna raspicat ca e ci doar ca nu ar fi chiar asa etc tot felul de scuze romanesti penibile). Partea cu salarizarea deficitara in raport cu economiile dezvoltate este rezolvabila prin:
    1 salarizarea la nivel acceptabil (adica sa ai un trai decent sa-ti rezolve nevoile si sa nu traiesti de pe azi pe maine) asta cauta majoritatea oamenilor. Vedeti cazul programatorilor. Prin anii 95-2003 programatorii emigrau in proportie de 90% (ma refer la programatorii buni). Dupa aceasta perioada procentul s-a redus drastic pentru ca salariile au crescut la un nivel care le-a permis sa aiba un trai decent si au preferat sa fie platiti la 2/3 din salariu unui programator care face acelasi lucru afara pentru ca in tara sunt legati de familie prieteni etc.
    2 salarizarea pe criterii de performanta (performanta cuantificata conform domeniului in care lucreaza acesta). Cel mai demotivant lucru este cand vezi pe cineva care are salariu mai mai mare ca tine dar face mai putin ca tine …

  9. George spune:

    Mai e o solutie care e discutata foarte putin in Romania.

    Se numeste privatizare. Deja in Romania sunt cateva licee private foarte puternice, care au fost in topul liceelor la Bacalaureat. E un liceu privat in Bucuresti si altul in Constanta. Amandoua sunt de elita, si profesorii sunt bine platiti.

    Sau exista varianta unor licee semi-private. E cazul unui liceu de elita din Pitesti, Zinca Golescu unde exista clase care sunt gratuite, ca la orice liceu, si clase care se platesc, exact ca in cazul unui liceu privat.

    In SUA sunt foarte populare scolile charter, care sunt infiintate de comunitati. Sunt scoli private fara taxa insa sunt in competitie pentru banii publici cu scolile publice. Restul de bani ii scot din donatii sau activitati private.

    Numai o competitie foarte serioasa poate pune pe picioare scolile din Romania. Cand or sa apara scoli private (chartere sau cu taxa) care intra in competitie pentru bani publici si elevii platesc cel mult diferenta dintre public si privat, atunci vrand-nevrand scolile publice trebuie sa ridice performanta ca sa supravietuiasca.

    • Mihai spune:

      Domnul meu, cu o floare nu se face primavara. Sa va aduc aminte ca un liceu privat a avut zero promovabilitate la BAC-ul de anul acesta? In Romania invatamantul privat nu este o solutie, pentru ca tot felul de smecheri au sesizat o oportunitate legat de castigarea unor sume de bani, dar performanta si interes zero. Este exact aceeasi situatie cu universitatile private.

      • George spune:

        Aici intra o selectie si certificare din partea organelor abilitate. Daca liceul respectiv nu are baza materiala si personalul calificat care trebuie, e inchis dupa primul an sau nu e autorizat de la bun inceput.

        Liceul de care vorbesti este Liceul Tehnic de Mediu din Pitesti. A avut aproape numai absolventi la seral, si de aici rezultatele.

  10. kinn spune:

    “Cum sa nu, prin masurarea progresului scolar, pe baza unor aplicatii informatice care sa masoare nivelul de competente, de cunostinte la inceputul si la sfarsitul anului scolar”

    La asta ar trebui lucrat intens acum. Pentru ca, chiar daca pare usor, eu cred ca e destul de greu sa elaborezi o metodologie si niste teste obiective pentru a stabili exact nivelul fiecarui elev la inceputul anului si la sfarsitul anului, in condiitile in care gama de variatie e foarte larga, de la elevii foarte bine pregatiti de la Sf Sava pana la elevii din liceele industriale uitate de lume.

    In rest, nimic de obiectat.

  11. Dan spune:

    “productivitatea si atractivitatea economiei, in ochii investitorilor, depinde esential de…”
    productivitatea si atractivitatea depind…
    asta, desigur, doar teoretic

  12. john doe spune:

    Am colaborat multi ani elev fiind la inceput cu o revista de popularizare a unei discipline școlare ,ceea ce iți cere mult efort si raportare la exigentele timpului inmagazinat de acea materie scolara.

    Aș fi foarte curios ce poate pe acest plan domnu lVlaston pentru ca trecand prin publicatia in cauza am AFLAT CA MULTI….PUBLICISTI ASEMENI MIE INCERCAU CU ȘPAGA SA SE REMARCE IN CELE SCRISE SPRE A OBTINE UN GRAD ..SAU MAI PUTIN.

  13. Dan spune:

    “doritorii de cariere didactice au ajuns sa fie doar aceia care nu-si gasesc locuri de munca mai pretentioase” – cu acel “doar” i-ati jignit pe cei care intra in invatamant din vocatie si va descalificati, demonstrand ca sunteti posesorul al unei “logici” lipsite de nuante, plina de prejudecati si stereotipii

  14. ion spune:

    Invatamantul si administratiile locale au ajuns refugiul celor ce stiu ca nu au sanse unde se cere competenta sau al absolventilor de “spiru”. Cei valorosi nici macar nu mai intra in sistem, pacat, mare pacat!

    • pt. ION spune:

      1. Nu ti-e rusine sa jignesti?!Ce de “spiru”…adica “de stat”!AU DEMONSTRAT LA TITULARIZARE!
      Ce mai barfesti pe altii, nu vezi-te faci ca nu vezi?-ca o gramada “de la STAT” sunt nulitati?!
      2.E mai bine la facultati de stat ca sa-ti CUMPERI LUCRAREA DE LICENTA(nu sa muncesti la ea!),SA-TI DESCARCI REFERATELE DE PE NET, si ca sa iei 4 la titularizare?!D-aia e mai bine la stat?!
      3.Unii -din interes!-barfesc univ. private, fireste,au acest interes marsav!De ce arunca vina pe altii?!SA SE PUBLICE DOSARELE candidatilor la titularizare, sa vada lumea ca de “la stat” ies si multe rebuturi, iar “la privat” sunt oameni silitori si capabili!De ce se arunca vina pe altii, in mod criminal si las?!Faptul ca se ascunde spune totul!Rusine!

  15. Mimi spune:

    D-ul Vlaston scaneaza doar situatia si ca de obicei se lamenteaza ca nu putem! Ii dau un contraexemplu care darama teoria sa: in guvernul Tariceanu am cunoscut tineri de 33-35 care avea pe luna salarii de 8.000 euro/luna!!! Nimeni nu le-ar fi putut da aceste salarii, NICAIERI in Europa sau in lume. Pentru ce primeau acest salariu? Aveau ei vre-o fisa de post? Aveau task-uri care sa justifice aceste salarii? Nu, avea statul bani si nu stia ce sa faca cu ei, dar NIMENI n-a dat buzna din Europa sa lucreze in sistemul bugetar de la noi. Munca fiind o marfa depinde cine ti-o evalueaza si cine ti-o cumpara. Fara companii de recruitment resurse umane dupa modelul multi-nationalelor nu vom putea schimba nimic, d-le Vlaston: se evalueaza intre ei daca vad sacul cu bani. Chiar nu intelegeti ca romanii sunt ceva extraterestru ca valoare?

    • Cum nu putem, tocmai am explicat cum poate fi evaluat un profesor, pe baza progresului scolar al elevilor.

      • dl spune:

        ”nu exista mecanisme de a masura activitatea dascalilor, prin masurarea progresului scolar al elevilor” .

        Din partea unui cadru didactic ma asteptam la mai mult. Ar fi mai cinstit sa evocati masurile pe care le-ati aplicat in calitate de cadru didactic mai intai si apoi de director (cu exemple reale) , atunci cand elevii din liceul la care ati predat ,nu invatau sau aveau situatia scolara incheiata nesatisfacator dupa rezultatele reale obtinute in cursul unui semestru , respectiv an scolar.

        In cazul unei clase de elevi neomogeni din punct de vedere al performantei scolare, atunci cand reusesti sa ridici nivelul de pregatire de la nota 5 la nota 7 sau 8 spuneti-mi cum se poate masura progresul scolar ? Pentru invatatorul care are in clasa 20 de elevi proveniti din familii care nu stiu ,nu au cunostintele generale (sunt absolventi de 8 sau max. 10 clase) si care reusesc la sfarsitul clasei a II-a sa dobandesca achizitiile fundamentale (scris, citit, socotit) pentru calificativul Bine, cum propuneti sa fie recompensat cadrul didactic ? Aici este , intr-adevar progres scolar ! Sau va ganditi doar la profesorii care au olimpici si ii mediteaza pe acestia din clasa a IV -a pentru a se putea mandri (pe drept) cu performantele acestora,. De ce nu se spune adevarul despre acesti olimpici si munca pe care acestia o depun sub indrumarea a 2 sau chiar 3 profesori de aceeasi specialitate, despre clasa din care face parte acest tip de elev ,care pentru a pastra echilibrul primesc meditatii particulare serioase . Acesti profesori chiar sunt recompensati (gradatie de merit, diplome, premii ).

        Ce se intampla azi, e alta poveste. Bine ca sistemul nu i-a acceptat.

  16. I.G.Theodor spune:

    recunosc. sunt unul dintre dezertorii unei meserii pe care mi-am dorit-o de mic. sa predau.matematica, apoi informatica. P.Poni, Gh.Titeica, Spiru Haret modele din cartile de popularizare, am mai prins in viata cativa mari Profesori … si ma inspirau metodele “antipedagogice” ale unui Ken Thompson sau Andrew Tanenbaum.
    am incercat.
    rezultatul? din primul salariu de profesor nu am reusit sa-mi platesc nici macar seria lui D.Knuth “the art of computer programming”..m-au imprumutat parintii!! in plus secretara
    respective ne privea cu mila si cu o curiozitate ciudata :” cine va este …pila?”. nu intelegeam. in fapt postul era urmarit de alti colegi, multi din cei ..care un cinci, la examenele grele din facultate, era o sarbatoare!! am plecat definitiv spre dezvoltarea “software”. nu era doar o presiune “pecuniara”..sistemul educational promova si promoveaza incompetenti. inspectori stupizi, programe scolare depasite versus creativitate, modernitate si knowledge. de aceea ii respect enorm pe profesorii de calitate si trebuie sa o spunem: NU sunt o exceptie. “tribul” lor a rezistat peste vremuri si politici dezordonaet. ii gasiti in cam toate liceele.

  17. Aveţi dreptate.
    Din păcare, partidul dvs. de suflet a înţeles să lupte împotriva acestui sistem înlocuind cam tot ce era conducere numită înainte cu detinători ai adevărului (& carnetului) orange. O spirală nenorocită a ceeace impropriu s-a numit “politizare”. Nu credeţi?

  18. CYBORG spune:

    1.De ce se ascunde faptul ca foarte multi absolventi “la stat” au picat sau au iesit din sala?!Magarii astia de Hadar si Nistor barfesc univ. private, fireste,au acest interes marsav!De ce arunca vina pe altii?!Sa se publice dosarele candidatilor la titularizare, sa vada lumea ca de “la stat” ies rebuturi, iar “la privat” sunt oameni silitori si capabili!De ce se arunca vina pe altii, in mod criminal si las?!Faptul ca se ascunde spune totul!Rusine!
    2. Invatamant de stat:CUMPERI LUCRAREA DE LICENTA,iti DESCARCI REFERATELE DE PE NET, si iei 4 la titularizare?!D-aia e mai bine la stat?!O gramada de nulitati ”la stat”!

  19. razvan spune:

    Aveti dreptate in ceea ce priveste salarizarea pe progres scolar. Dar din punctul meu de vedere salariul mic, e doar o parte a problemei. Eu consider ca ar trebui dezvoltat un program serios privind formarea continua a cadrelor didactice. Aici ma refer inclusiv la examenele privind gradele didactice. Pur si simplu se repeta materia din aniii de facultate care nu are de cele mai multe ori absolut nici o legatura ca meseria de profesor si la care am fost deja evaluat avand si o diploma care atesta acest lucru:). Daca demonstrez ca stiu sa analizez romanticismul englez, asta nu inseamna ca sunt un bun profesor de engleza, mai ales ca sansele sa predau astfel de subiecte sunt practic nule!

  20. Fluieratorul spune:

    Din pacate asistam la un cerc vicios nu e calitate in invatamint pentru ca oamenii care intra in corpul profesoral sint foarte prost platiti si mai sint si constienti ca n-au sanse in alta parte, si pentru ca sint prost platiti si frustrati de propriile neputinte nu produc calitate. Dvs. propuneti sa se sparga acest cerc vicios incepind de la bani. Nu prea sint de acord, dindu-se “prestatia” de la titularizare…

    (Disclaimer: nu vreau banii de la gura nimanui, si bine inteles ca daca as avea un copil as vrea sa aiba profesori care sa nu fie frustrati de bani si de propriile neputinte…)

    Nu cred ca miza salariala slaba a sistemului este vinovata pentru rezultatele jenante de la titularizare. Presupun ca aceia care s-au inscris la examenul de titularizare chiar vroiau sa intre in sistem. Nu discut motivele si frustrarile. Daca nu, de ce sa nu faca direct altceva, sau sa vina direct suplinitori? Deci s-au dus la examenul de titularizare nepregatiti, la oha, sperind sa-l ia fara eforturi… Ca si elevii de la bac, numai ca nu s-au bagat in examen obligati, ci voluntar. No comment.

    Cred ca stam cu totii foarte prost la gestiunea asteptarilor in raport cu sistemul de invatamint. In sistem se intra pe pile de sus pina jos, de la universitate pina la gradinita, si cei intrati se simt datori sa “presteze” numai fata de “suzeranii” lor, si considera elevii un fel de by-product. Cod etic nu mai exista in aceasta profesie, si nici criterii de evaluare obiective. Avem de-a face cu un sistem discretionar, si “produsele” sint ca atare. Conform asteptarilor, ex nihilo nihil est.

    • Gamer spune:

      Sunt pertinente observatiile dar lipseste ceva chiar si din textul semnat de dl. Vlaston. Practica indelungata de a folosi suplinitori sau pensionari in locul profesorilor. Motivatia? extrem de simpla: un suplinitor (chiar calificat) este platit (pt aceeasi prestatie) cu aprox 1/3 din salariul unui titular cu toate gradele. O fi si asta parte a “reformei”. Asa cum este si prezenta pensionarilor la catedre. Nu contest faptul ca un/ii/ele s-au “aventurat” la examenul de titularizare dar horror mec are buget mic, obligatii multe. V-as ruga sa va uitati pe subiectele tehnice si-o sa-ntelegeti. Ar fi utila si-o lista cu “picatii” la titularizare in care sa figureze si facultatea absolvita. Cred c-o sa le sara “acu’” celor care pun mereu “placa” fabricilor private de diplome. Dupa cum vad ca pana la urma (e bine si mai tarziu decat deloc) si dl. Vlaston a-nteles ca “reformele” protejatilor dumnealui au ca efect exodul profesionistilor.

  21. Petronius. spune:

    Imi aduc aminte ca desi am terminat un liceu teoretic, aveam ingineri de la o intreprindere care ne predau materiile tehnice; desigur, unii erau mai buni pedagogi decat altii, dar erau excelent pregatiti si cunosteau din experienta ceea ce ne-au predat. Lor, si admiratiei fata de ei, le datorez faptul ca azi sunt inginer.

    Nu stiu de ce nu se poate ca cei care doresc( si pot dovedi ca se pricep) sa predea in scolile romanesti GRATIS. Eu ma pricep la multe si mi-as face timp 10 ore pe saptamana ca sa predau gratuit in orice liceu din orasul meu.

    Desigur, prin asta i-as lua painea de la gura unui profesor, care nu are alt venit, dar din punct de vedere al calitatii invatamantului nu ar fi probleme.

    Sunt sigur ca daca Tara (da, cu litera mare !) ar chema la acest “sacrificiu” s-ar gasi destui; Decat sa angajezi multi profesori si sa ii platesti prost, mai bine lucrezi cu o treime din cadre ca voluntari, iar profesorii platiti sa primeasca un 33% in plus.

    Imi pot imagina chiar si o scrisoare prin care Primaria orasului meu sa imi multumeasca pentru civism etc. etc.

    Stimate Domnule Vlaston, chiar ma intereseaza parerea Dumneavoastra (multumesc).

    • Fluieratorul spune:

      Subscriu. Am incercat niste ani buni la rind sa tin cursuri de rezistenta materialelor, cu aplicatii de calcul clasic si mai computerizat, la liceele unde au mai existat specializari tehnice, la universitate la nivel de licenta si masterat, fara alt interes decit acela de a transmite mai departe niste cunostinte destul de rare si un anumit gen de experienta (pentru ca altii, nu din scoala din pacate, au investit in mine timp si interes cind nimeni nu le-a cerut-o, si n-au fost nici recunoscuti si nici platiti ca atare vreodata), si de fiecare data am fost ushuit cu mentiunea “nu sinteti din sistem, de unde stim noi ca veti face un lucru de calitate”…

  22. JaX spune:

    Nu cred ca este atat de simplu. Evaluari au existat si vor exista, dar in Romania nimeni nu suporta consecintele unor evaluari proaste si in cele mai multe cazuri acestea sunt bagate sub pres.

    Pana sa plecam din Romania, sotia mea a fost profesoara de matematica la liceu. Avea elevi care in clasa a 10-a nu intelegeau ce inseamna 2+(-1), si nu a avut voie sa-i pice, pentru ca “nu da bine” sau “eeeh, daca ii picam pe toti astia ramanem fara elevi”.

    Si asa s-a ajuns ca scolile romanesti sa scoata analfabeti pe banda rulanta. Eu am zis mereu… valoarea unei diplome este egala cu valoarea celui mai slab care are acea diploma. Nu conteaza ca eu m-am chinuit si am invatat mult ca sa imi iau diploma, daca altul nu a facut nimic din astea (sau doar 10%) si a luat diploma atunci inseamna ca ala e nivelul de efort de care e nevoie.

    De asta diplomele din Romania nu valoreaza nimic. Varfurile nu schimba asta; ei au reusit in ciuda sistemului nu cu ajutorul sau.

    Deci… crestem salariile, aceiasi oameni le vor lua, vor da note mai mari si statisticile vor fi frumoase. Si mai trece un cincinal.
    Ar trebui sa nu se mai copieze in primul rand. Hai ca la liceeni ma mai astept, dar studentii si (mai rau) la examenul de titularizare !!! nu e de conceput asa ceva. Chiar nu au coloana vertebrala oamenii astia? Eu in facultate nu am copiat niciodata. Acum fac un master de cercetare intr-o tara europeana si studentii de aici nici macar nu isi pun problema sa copieze, iar in regulament scrie ca daca esti prins cu copiatul esti exmatriculat automat si nu mai ai voie sa te inscrii cativa ani.

    Dar in Romania, candidatii la posturile de profesori copiaza. Nici nu am cuvinte. Sistemul e putred
    Si inca o problema este invatamantul invechit in sine. In momentul asta, cineva care invata pe dinafara trece cu brio inclusiv prin facultate (inclusiv prin facultatea de matematica-informatica, ceea ce e absurd). Prin urmare o evaluare a profesorilor prin notele elevilor de la bac nu inseamna si ca acei elevi sunt capabili sa gandeasca si sa ia decizii sau sa aiba initiativa. Si asta cred ca e principala problema. Abordarea invatamantului trebuie schimbata complet:
    - materie organizata cu cap
    - teste si examene mai practice (cu cartile pe masa) in care elevul/studentul sa-si foloseasca gandirea si nu numai memoria. Asta inclusiv la materiile umaniste unde candidatul poate sa-si exprime propriile pareri
    - apoi un sistem nemilos cu frauda
    - inlocuirea profesorilor care nu corespund (aici e greu, nu poti sa-i iei omului siguranta complet dar nici sa prinda radacini pe un post unde nu face nimic)
    - si intr-adevar cresterea salariilor

    Cred ca nici una dintre aceste solutii nu poate functiona fara celelalte

  23. Teodor G. spune:

    Domnule Vlaston,

    am cateva intrebari si un scurt comentariu la ce ati scris.
    Din cate am inteles, propunerea dvs. este ca ar trebui sa se faca evaluari nationale la fiecare sfarsit de an, iar profesorii sa fie platiti in functie de performantele elevilor. Dvs. propuneti chiar un sistem electronic unitar de testare si corectare.
    Comentariul meu ar fi ca desi aceasta solutie suna foarte bine, ea nu va rezolva problema celor care intra in sistemul de invatamant – deoarece ei nu pot intra pe baza acestor evaluari, ci pe baza unor examene – care nici macar nu vor mai fi nationale, caci potrivit noii legi a educatiei, asa cum spuneti si dvs. nu va mai exista un examen national de titularizare, ci fiecare scoala va avea voie sa sustina examene. Eu sunt cadru didactic de 4 ani si stiu ca majoritatea cadrelor didactice care nu sunt titulare se tem de aceasta noua masura. Acest lucru este adevarat mai ales cu privire la cadrele didactice de la disciplinele “marginale” (care nu sunt obligatorii la bacalaureat), deoarece un bacalaureat sever va creste presiunea in directia performantei asupra profesorilor de romana, limbi straine, matematica si istorie – dar in acelasi timp va creste presiunea in directia lipsei de performanta la celelalte materii.
    Cu alte cuvinte, la disciplinele mai putin importante pentru bacalaureat consiliile de administratie ale scolilor vor incerca sa angajeze profesori obedienti, care sa le permita elevilor sa faca performante la materiile “mai importante” – cred ca exact cum se intampla in comunism. In conditiile astea, fie alegerea materiilor pentru examenul de bacalaureat ar trebui sa fie mai laxa, fie ar trebui sa se introduca mai multe probe. Altfel nu vad o solutie serioasa pentru aceasta problema.

    In conditiile astea – considerati ca masura desfiintarii Examenului National de Titularizare este buna? Credeti ca aceasta descentralizare a selectarii cadrelor didactice in conditiile in care in Romania nu exista nicio traditie in acest sens – va duce la rezultate bune?

    O a doua intrebare este legata de propunerea dvs. referitoare la examenul electronic anual. In conditiile in care ar exista un asemenea examen cum am putea evita situatia in care profesorii in loc sa le predea elevilor disciplinele respective – i-ar invata tot anul cum sa rezolve testele finale? (Asa cum se intampla in comunism cand profesorii le dictau elevilor comentariile literare, de exemplu).

    In al doilea rand, cred ca aceasta propunere cu examenele unice anuale ar fi nedreapta fata de elevi, daca ele ar avea drept unic scop evaluarea profesorilor. Pe de alta parte, daca ele ar urma sa conteze si pentru o ierarhizare a elevilor, atunci de ce am mai avea un bacalaureat? Nu cumva elevii ar trebui sa depuna prea mult efort pentru corectarea intregului sistem de educatie in proiectia dvs.?

    Va multumesc pentru articol si imi cer scuze pentru lungimea comentariului.
    Teodor G.

  24. Fluieratorul spune:

    Pentru ca am vorbit de competente, iata ca testarea acestora chiar nu se aplica in mod egal peste tot… Astfel, tineret “valoros” (la portofel, desigur, referinte la http://www.idr.ro/CV-Alexandra-Benea.html) primeste pe tava posturi cheie in locuri pretentioase.

    Un lucru e clar, nu mai avem patrie de ceva vreme, caci ea nu mai este a noastra, a poporenilor, ci pe de-a-ntregul la cheremul tagmei jefuitorilor. Nu cred ca avem, ca natie, cum sa ajungem mai jos.

  25. Georgiana Ionita spune:

    Titularizarea profesorilor reprezintă un subiect delicat, perceput de către toţi ca fiind o evaluare a întregului sistem de învăţământ din România. În urma ultimelor rezultate obţinute de către profesorii aspiranţi la un post de titular, articolul dumneavoastră îşi propune să prezinte soluţii pentru prevenirea unei situaţii asemănătoare în viitor: salarizarea gradelor didactice în funcţie de merite şi performanţă, nu după vechime şi grade, calitatea resurselor umane în învăţământ, măsurarea progresului şcolar şi credite pentru studii sau pentru locuinţe

    În primul rând, mie nu mi se pare potrivită afirmaţia pe care dumneavoastră o faceţi la început cu privire la locurile de muncă ale profesorilor: „ pentru ca doritorii de cariere didactice au ajuns sa fie doar aceia care nu-si gasesc locuri de munca mai pretentioase, in companii private, in multinationale, in alte tari ale UE.” Or cei care nu au avut o altă alternativă nu îşi doresc o carieră, ci doar un loc de muncă. Această eticheta pe care o observ aplicată în societatea noastră din ce în ce mai des mi se pare absolut neîntemeiată. Că din totalul profesorilor, există şi un x număr de persoane care nu au avut altă soluţie, nu este suficient pentru a eticheta.

    Afirm aceste lucruri, deoarece dacă există o problemă în sistemul educaţional românesc, atunci este neîncrederea: în Ministerul Educaţiei, în deciziile luate de acesta, în aplicarea legii, în profesori, în elevi, în şcoală. Am cunoscut profesori excepţionali, am văzut profesori care fac cu drag ceea ce fac, am auzit numele unor profesori care au fost premiaţi. Spre exemplu, să luăm cazurile profesorilor care au fost premiaţi la “Gala Premiilor în Educaţie”. Dumnealor reprezintă un model pe care ar trebui să îl urmăm şi datorită căruia nu ar trebui să etichetăm. Cred că dacă vrem ca situaţia să se schimbe, ar trebui să începem noi înşine o revoluţie în educaţie. Noi ar trebui să fim cei care schimbă, noi ar trebui să fim cei care aleg cu adevărat, care decid ce este bine pentru ei, noi ar trebui să ne lăudăm profesorii valoroşi.

    Pe de altă parte, când vine vorba de elevi, s-a observat faptul că ei privesc altfel situaţia în ceea ce priveşte încrederea. Conform unor studii PISA efectuate în anul 2009 pe un eşantion de 5000 de elevi români, a reieşit că 73% dintre aceştia au fost de acord cu afirmaţia “dacă am nevoie de ajutor suplimentar, profesorii mă ajută”. În ciuda acestui studiu, eu continui să susţin ideea că schimbarea ar trebui să intervină şi ar trebui pusă în fapt de fiecare dintre noi.

    Într-adevăr, după cum aţi afirmat, sunt şi eu de acord că rezultatele statistice ale examenului de titularizare nu sunt în niciun caz lăudabile şi chiar mizez pe ideea că aceşti profesori care sunt atât de slab pregătiţi nu ar trebui să mai predea, nici măcar ca suplinitori. Însă, revin la o altă idee pe care aţi precizat-o, aceea conform căreia în următorul an şcolar cineva tot va trebui să vină la catedră şi să facă prezenţa. Şi în acest fel este pornit valul de neîncredere despre care scris mai sus. Acei profesori vor fi cel mai probabil repartizaţi şcolilor din mediul rural, acolo ei nu vor avea ce împărtăşi, rezultatele elevilor vor fi slabe, aceştia vor ajunge la licee la fel de slabe şi de acolo va porni următoarea “criză” a Bacalaureatului. Concluzionez, reluând titul articolului: rezultatele de la titularizarea profesorilor, o problemă de sistem şi adaug, că aceasta nu este doar o problemă de sitem, ci şi o problemă a noastră, a tuturor, care poate fi rezolvată doar dacă luam atitudine.

    Referinţe bibliografice:
    Orgonas, Cristian, 2011, Cum percep elevii români relaţia cu profesorii lor. Şi o comparaţie cu ţările dezvoltate, Fundaţia Dinu Patriciu, [online]. Disponibil la: https://www.fundatiadinupatriciu.ro/ro/media_room/stiri/671/Cum_percep_elevii_romani_relatia_cu_profesorii_lor._Si_o_comparatie_cu_tarile_dezvoltate [Accesat la data de 23 Decembrie 2011]



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Stefan Vlaston


Stefan Vlaston

Candidat din partea ARD la Camera Deputatilor la alegerile din decembrie 2012 Profesor de liceu, director de liceu in perioada 1990-2008, Presedintele asociatiei EDU CER- Educat... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Că incompetența și corupția sînt legate, merg mînă în mînă, stau la aceeași masă, etc., ...

de: vintila mihailescu

la "Corupție sau incompetență?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)