Home » Analize »Global / Europa »Orientul Mijlociu » Citesti:

Apropierea Arabiei Saudite de Rusia: mize, așteptări și perspective

Mihai Patru iulie 1, 2015 Analize, Global / Europa, Orientul Mijlociu
3 comentarii 1,412 Vizualizari

Întâlnirea dintre Vladimir Putin și prințul saudit Muhammad bin Salman, prinț moștenitor adjunct și ministru al Apărării, în contextul Forumului Economic Internațional de la St. Petersburg (18-20 iunie), confirmă tendința din ultimii ani a conducerii de la Riad de a nu se mai orienta exclusiv spre Washington.

Apropierea de Rusia pare a deține un rol im­por­­tant pe agenda noului regim de la Riad. În cele câteva luni de când regele Salman a pre­luat puterea (ianuarie 2015), intensificarea dia­logului cu Moscova, începută de succesorul său, regele Ab­dullah, a devenit evidentă. Con­vorbirea telefonică din apri­lie dintre noul suveran și Putin a fost intens pro­mo­va­tă în spațiul public saudit, iar Mihail Bogdanov, trimisul spe­cial al liderului de la Kremlin, s-a bucurat de toată atenția autorităților saudite în timpul vizitei acestuia la Riad din lu­na mai, acțiune precedată de numirea unui nou ambasador saudit la Moscova, în per­soa­na lui Abdulrahman Al-Rassi (până de curând ambasadorul Arabiei Saudite la București).

Discuțiile purtate de fiul regelui Salman, prin­țul Muhammad bin Salman, cu Vladimir Putin privind situația din Siria, Yemen, lupta îm­po­tri­va Statului Islamic, Procesul de Pace și acor­du­rile semnate cu această ocazie (unul dintre ele vizând chiar sectorul nuclear) reflectă pre­ocupările care domină agenda Arabiei Sau­di­te. Modul în care Washingtonul a ales să ges­tio­neze criza din Siria și toleranța de care a dat dovadă în procesul de negociere privind do­sarul nuclear iranian nu au răspuns aș­tep­tă­rilor Riadului, generând ne­mul­țumirea și frus­trarea au­to­rităților saudite ca­re, sub pre­siunea exercitată de efectele di­recte din ce în ce mai vi­zi­bi­le pe care crizele regionale le au asupra re­ga­tului, caută noi so­luții.

Apropierea de Rusia rămâne pentru moment una de con­junctură. Miza acestor de­mer­suri nu se referă la testarea independenței Riadului față de Washington, cu atât mai puțin o „pedepsire“ a Ad­mi­nis­tra­ției ame­ricane, fiind exclusă o ruptură între cele două state. Este vorba mai degrabă de o încercare a regimului saudit de a se poziționa fa­vorabil în raport cu evoluțiile crizelor din re­giune, având în vedere că demersurile Ria­du­lui au rămas fără ecou la Washington.

Așteptările Riadului de la Moscova vizează, în primul rând, dosarul sirian, înlăturarea de la pu­tere a lui Bashar al-Assad fiind un obiectiv major pentru regimul saudit. Principalul su­biect al negocierilor saudito-ruse va continua să fie retragerea suportului pe care Rusia îl acordă lui al-Assad, înclinând astfel balanța în favoarea grupărilor de opoziție. La fel de im­portant pentru Arabia Saudită la ora ac­tua­lă este modul în care evoluează criza din Ye­men, Riadul fiind principalul susținător al pre­ședintelui Hadi în lupta împotriva gru­pă­ri­lor rebelehouthi. Noul ambasador saudit la Mos­cova deja a exprimat public aprecierea Ria­dului față de Moscova, care nu s-a opus adop­tării Rezoluției 2216 a Consiliului de Se­cu­ri­tate al ONUprivind încetarea conflictului din Ye­men. Poziția Rusiei, chiar dacă a fost de fapt una de abținere, este privită la Riad drept o legitimizare a președintelui Hadi, con­form am­basadorului Al-Rassi.

Semnarea acordului privind folosirea pașnică de tehnică nucleară susține retorica saudită referitoare la cursa înarmării nucleare în re­giune și pune presiune suplimentară asupra ne­gociatorilor occidentali în dosarul nuclear iranian. Recent, ambasadorul saudit la Lon­dra, prințul Mohammed bin Nawaf Al Saud, afirma că Riadul este pregătit să dezvolte ar­me nucleare dacă ambițiile Iranului nu vor pu­tea fi limitate de o negociere diplomatică. „Ira­nul nu merită un acord nuclear“, anunța la începutul anului Saud al-Faisal, fostul mi­nis­tru de Externe saudit, exprimând opinia tran­șantă a regimului de la Riad, care con­si­deră Teheranul drept principalul destabilizator în regiune.

Oferta Arabiei Saudite pentru Rusia pare a fi în principal una financiară. Dacă în 2013 Mos­co­va a refuzat un acord militar în valoare de 15 miliarde de dolari, oferit de Riad în schim­bul încetării susținerii lui Bashar al-Assad, vi­zita prințului Muhammad bin Salman va adu­ceFondului Direct de Investiții rus o con­tri­buție saudită în valoare de 10 miliarde de dolari. Un alt domeniu care oferă Riadului un atu la masa tratativelor este cel energetic, determinarea Arabiei Saudite de a nu reduce cantitatea de petrol extrasă în condițiile scă­derii prețului barilului a generat pierderi con­sis­tente pentru Moscova.

Generozitatea saudită nu se limitează doar la domeniul investițiilor. Acceptarea de către re­ge­le Salman a invitației de a vizita Rusia, în con­dițiile în care a absentat de la reuniunea or­ganizată la Camp David de președintele Obama pentru liderii din Golf în luna aprilie, in­dică disponibilitatea Riadului de a face un pas înainte spre Kremlin în detrimentul Wa­shing­tonului.

Apropierea Arabiei Saudite de Rusia nu este un drum fără întoarcere, în special în ceea ce privește impactul asupra relației cu SUA, dialog care nu se află pentru prima dată sub presiune. Rămâne însă de văzut dis­po­ni­bi­li­tatea Rusiei de a satisface condițiile Arabiei Sau­dite, mulțumirea Riadului având capa­ci­ta­tea de a atrage și alte state din regiune spre Moscova, mai ales că Emiratele Arabe Unite sau Egiptul deja arată un anumit interes pen­tru dialogul cu Kremlinul.

Articolul a fost publicat în Revista 22.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "3 comments" on this Article:

  1. Paganel spune:

    Interesant ar fi ca Iranul sa se orienteze catre SUA si deodata am descoperi , in presa libera si democrata din Vest , ca fundamentalismul iranian devine bun si cel saudit devine rau . Nu de altceva dar pana acum lapidarile saudite erau chiar trendy

    • Cinicul spune:

      Doar lapidarile? Ati uitat de decapitari in piete publice. Recent suditii au scos la concurs doua posture de calau, ce sa-i faci, cerere mare. La capitolul decapitari sauditii I-au lasat mult in urma pe cei din statul islamic. N-am auzit inca de nici un protest impotriva acestor acte barbare.

    • iulian oprea spune:

      Surprinzator, dar toate aparatele medicale (RNM, raze R, mese de operat, blocuri operatorii, placarea salilor de operatie, … etc.) si piesele de schimb ce se afla pe teritoriul Iranului sunt de provenienta 100 % americana (nu germana, care are ca piata de desfacere EA). Nimeni din Emirate nu mi-a putut explica cum, insa au admis ca numai pe filiera araba se poate ajunge (foooaarte probabil AS).
      Asa ca “muscatura araba” cu dinti intretinuti “americaneste” este mai eficienta .
      PS Discutam dupa vizita din 97 (mi se pare) a presedintelui Constantinescu, cu cineva ce facuse parte din delegatie, despre cum am reusit sa pierdem piata auto din America de Sud (si am avut ce sa pierdem, la acea data operand directorul Stroe – de la DACIA, si surprinzator un om de la ARO Campulung). Trecand in revista , mi-a comunicat ca fabricantul roman de … piese auto fusese sesizat de reprezentantul comercial al Ambasadei (sa zicem) Iran, ca desi ei nu importau de la noi … piesele respective, pe piata lor, se aflau produse marcate 1997, in valoare de ~20 mil $ . Evident, se cam exporta de la noi cascaval,pastrama, … etc.
      Cand vorbim de piata emergenta, nu trebuie sa uitam ca si aici, si acolo sunt comercianti, iar de pe la 1680 incoace, orice conducere/ guvernare a gasit de cuviinta ca razboilu si ideologiile nu se pot hrani decat cu comertul producator de bani .



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Mihai Patru


Mihai Patru

Mihai Pătru este resident fellow la Centrul pentru Relații Transatlantice, Universitatea Johns Hopkins/SAIS, și cercetător nerezident în cadrul Institutului Diplomatic Român. Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Că incompetența și corupția sînt legate, merg mînă în mînă, stau la aceeași masă, etc., ...

de: vintila mihailescu

la "Corupție sau incompetență?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)