Home » Global / Europa »Reactie rapida » Citesti:

Apusul multiculturalismului? Marea Britanie calca pe urmele Germaniei

Petru Clej februarie 7, 2011 Global / Europa, Reactie rapida
65 comentarii 6,517 Vizualizari

In Marea Britanie, premierul David Cameron a stârnit reacții de protest din partea opoziției și a unor organizații musulmane din Marea Britanie, când a criticat “multiculturalismul de stat”.

Într-un discurs rostit la Munchen cu prilejul unei conferințe asupra terorismului , premierul britanic a cerut făurirea unor identități naționale mai puternice, printr-un “liberalism mai mușchiulos”.

“Sub doctrina multiculturalismului de stat am încurajat diferite culturi să ducă vieți separate, departe una de cealaltă și de ansamblul societății”, a spus premierul Cameron.Deși nu s-a referit exclusiv la islam, premierul britanic a menționat în mai multe rânduri fundamentalismul musulman și a spus că trebuie opriți predicatorii religioși care îndeamnă la ură și interzise organizațiile care incită la  terrorism. El a pus sub semnul întrebării finanțarea din bani publici a unor organizații care sub o formă sau alta încurajează, chiar și tacit, extremismul.

David Cameron a fost extrem de franc, dar el nu vorbește pentru prima oară în mod critic la adresa “multiculturalismului de stat”. A mai făcut-o și acum trei ani, numai că atunci nu era prim ministru. Criticile opoziției nu s-au lăsat așteptate. Deputatul Laburist Sadiq Khan a spus, nici mai mult nici mai puțin, că premierul scrie propagandă pentru organizația ultra-naționalistă English Defence League (Liga Apărării Engleze), care organiza o acțiune de protest anti-islam la Luton în aceeași zi. Președinta Partidului Conservator, Sayeeda Warsi, membră a Camerei Lorzilor și prima femeie musulmană carev face parte din cabinetul britanic, a respins aceste critici ale parlamentarului musulman Laburist ca “denigratoare”. Dar criticile au avut și un alt unghi. Fostul ministru Laburist de interne, David Blunkett, a spus că e binevenită promovarea identității naționale, dar că intenția actualului guvern de coaliție Conservator – Liberal Democrat de a renunța la lecții de cetățenie în școli pune sub semnul întrebării o astfel de promovare.

Mai multe organizații musulmane britanice i-au reproșat premierului britanic că și-a ales o țintă greșită, că între multiculturalism și extremism nu sunt există o legătură directă.  Scepticismul sau măcar reducerea entuziasmului la nivel guvernamental cu privire la multiculturalism în Marea Britanie nu este de dată recentă. Deja premierul Tony Blair schimbase tonul după atentatele teroriste de la Londra din 7 iulie 2005, iar succesorul său, Gordon Brown, a vorbit despre întărirea identității “britanice”. Problema este că Marea Britanie, spre deosebire de Franța, de pildă, are o politică extrem de liberală față de minoritățile etno-religioase. Nu numai că există școli musulmane finanțate din banii statului, dar aici folosirea vălului islamic de către femei în instituțiile publice e un lucru comun. Intervenția lui David Cameron vine la circa trei luni după o luare de poziție similară a cancelarului Germaniei, Angela Merkel, care spusese că imigranții trebuie să învețe limba germană, iar multiculturalismul a eșuat.

Este un semn că politicienii din Europa Occidentală au început să răspunda unor semne care vin din rândul electoratului, tentat în destule țări de votul de extremă dreaptă. Cameron și Merkel, ambii politicieni de centru-drepta, dau glas unor îngrijorări împărtășite de un număr tot mai mare de cetățeni europeni.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , , , ,



Currently there are "65 comments" on this Article:

  1. Vali spune:

    Multiculturalismul e un concept paradoxal, forjat în ambianţa intelectuală a democraţiilor liberale. Telegrafic spus, multiculturalismul propune un spaţiu comunitar ale cărui reglementări juridice să permită păstrarea şi exprimarea liberă a DIFERENŢEI culturale. Or, o atare schemă de convieţuire, de Mitsein lucrează cu o noţiune a „culturii” care nu coincide cu realitatea Celuilalt neoccidental, motiv pentru care includerea alterităţii în această schemă duce inevitabil la erodarea schemei înseşi. Pentru ca o astfel de formulă să funcţioneze, cadrul înglobant al diferenţelor trebuie să fie invulnerabil la realitatea acelor diferenţe. Cu alte cuvinte, „a te manifesta cultural” în acest câmp formal înseamnă a exista cultural în limitele definiţiei „Culturii” impusă de model, tocmai pentru a asigura funcţionalitatea de principiu a modelului. Implementarea unui astfel de model a dovedit, însă, că adesea manifestările Străinului compromit însăşi platforma transcendentală socială care le face cu putinţă şi le stimulează. La baza multiculturalimsului stă o falsă pretenţie de universalitate, prezumţia că poţi defini, dintr-o poziţie neutră, purificată ideologic, “Cultura”, “Diferenţa Culturală”, “Identitatea Culturală” ş.a.m.d. Or, însăşi această strategie ţine mai degrabă de o specificitate (Western liberal values), decât de performanţa unei detaşări obiective. În fond, spun că multiculturalismul nu poate funcţiona deoarece este o tentativă de occidentalizare a exoticului, de preluare mutagenă a Celuilalt, de construire a unei lumi occidentale în care convieţuiesc diferenţele specifice ale unui gen manipulat semantic de gândirea occidentală.

  2. filadel spune:

    Societatea occidentală, aşa cum este ea astăzi, s-a născut dintr-o diferenţă culturală (Occident-Orient). Multiculturalismul pretinde că poate desfiinţa prin lege diferenţele culturale dintr-un stat – ceea ce reprezintă chiar desfiinţarea statului respectiv în forma lui tradiţional-culturală şi transformarea lui în altceva. Nu e sigur că băştinaşii sînt de acord cu această transformare şi nici că noii cetăţeni o vor privi cu ochi buni. În definitiv dacă elementul care i-a făcut să emigreze din propriile lor ţări dispare ce sens a mai avut emigrarea?

  3. Mih. spune:

    Multiculturalismul este doar un “ambalaj” care se vrea atragator, pentru un continut toxic.
    Coletul, vi-l baga pe gat, cu zambetul pe buze si bocancul pe pragul usii, stangelul de serviciu.

  4. Mihai spune:

    Unde poate duce multiculturalismul se poate vedea in Belgia, unde cele 2 jumatati sunt aproape complet separate (flamanzi vs valoni). In sud se vorbeste franceza, in nord flamanda, in scoala, administratie, pe strada, etc. Daca vrei sa afli ceva indicatii in nord, mai bine vorbesti in engleza decat in franceza. Bruxelles e o insula de franceza in zona flamanda.

    Si din ce stiu, de vreo 30 de ani cica ei tot vorbesc de separare, iar de cativa ani tot au probleme in a pune un nou guvern (aceeasi problema de acuma o aveau si-n 2007) asa ca…se inteleg foarte bine.

  5. Petru Clej spune:

    Situația din Belgia n-are nicio legătură cu realitatea prezentată în acest articol. Valonii și flamanzii n-au venit din lumea întreagă să se stabilească în Belgia, au fost acolo dintotdeauna, dinaintea înființării acestui stat artificial.

  6. dracu spune:

    era si timpul ca vestul sa se trezeasca. sper ca pasul urmator sa fie trecerea la politica “ochi pentru ochi si dinte pentru dinte”

    • Petru Clej spune:

      Și concret asta ce-ar însemna?

      • dracu spune:

        concret inseamna ca musulmanii sa aiba in tarile vestice fix aceleasi drepturi pe care le au vesticii in tarile musulmane.

        exemplul 1:
        tricourile cu maneca scurta si pantalonii scurti sunt interzise in anumite tari arabe.
        cetatenilor acelor tari ar trebui sa li se interzica portul traditional in tarile vestice, inclusiv acoperirea chipului / capului in cazul femeilor.

        exemplul 2:
        Sharia este tolerata in UK, acceptata partial, pentru infractiuni minore, din cate stiu. aceasta trebuie declarata ilegala, si aplicat strict sistemul legislativ al tarii respective.

        exemplul 3:
        constructia de biserici (chiar si renovarea) este interzisa in majoritatea tarilor arabe. trebuiesc eliberate la nivel european, sa zicem, autorizatii de constructie pentru atatea moschei cate biserici se ridica in tarile arabe.

        exemplul 4:
        prozelitismul altor religii (inclusiv cel crestin), sau apostazia sunt ilegale in majoritatea tarilor arabe. in consecinta, prozelitismul (nu si credinta!) islamic trebuie declarat ilegal si pedepsit.

        mai sunt si alte exemple.

        • Petru Clej spune:

          Se vede că nu înţelegeţi de niciun fel democraţia occidentală.

          • clujean spune:

            pai, Mr. Clej, inseamna nici Sir Winston n-o prea intelegea, de vreme ce a spus, textual: “din pacate, sunt si vremuri cand democratia nu poate fi aparata prin mijloace democratice”; on the other hand, e vizibil si de pe Luna ca indivizii daunatori – fie ei interlopi sau extremisti politici/religiosi – folosesc drepturile destinate cetatenilor democrati pentru a lovi in democratie! ce ne facem, sucombam de dragul egalitatii sau rezervam aceste drepturi doar pentru cei care accepta si obligatiile cetatenesti? e OK pentru Dvs ca indivizii sa beneficieze de drepturi fara a respecta, in paralel, o lista minimala de obligatii strict necesare functionarii unei societati civilizate? sper ca nu, totusi!!!

          • dorinteodor spune:

            domnule petru clej, in raspunsul pentru “dracu” spuneti : “Se vede că nu înţelegeţi de niciun fel democraţia occidentală.”….

            dar aici nu se pune problema sistemului democratic in esenta lui ci se pune problema daca democratia de tip occidental trebuie sa apere si sa respecte pe cei care vor sa distruga democratia.

            si astia care nu vor si nu pot sa se integreze chiar vor sa distruga democratia. o spun si o declara pe pancarde la demonstratii unde sint protejati de politie. a fost un caz cind in anglia cu trupe care s-au intors din afganistan si care au fost intimpinati nu numai cu pancarede de tipul “ucigasi de copii” (la adresa trupelor britanice) dar si cu “democratia sa mearga in iad”….

            multiculturalismul s-a dovedit o arma la adresa chiar a sistemului democratic din moment ce, prin ne-integrare, neintegratii intorceau spatele culturii care i-a primit cu respect….

            chestia care face demersul lui cameron si a lui merkel sa fie fara valoare este ca neintegratii nu pot, tehnic vorbind, sa se integreze iar fortarea lor este fara speranta de succes si ar presupune si modificari fundamentale a sistemului democratic….

          • dracu spune:

            @petru clej
            posibil.
            ceea ce uitati in schimb e ca democratia nu se poate apara de o agresiune prin cuvinte care suna bine, ci tot cu forta.

  7. rasppopitu spune:

    Nush cum se face, insa una se intampla afara si alta cred cei din romania,
    ca s-ar intampla afara (din tara)…
    ce naiba amestec are Germania in toata chestia asta ?
    locuiesc in sudul Germaniei si oameni mai toleranti si respectusi ca aici
    nu am vazut nici in romania…
    politicienii nu sunt decat niste basinosi care scot sloganele iar cand se lasa cu scantei
    nici ei si nici familiile lor nu mai sunt in frunte….
    cum scoate unul o diearee verbala se trezesc 1000 de comentaci sa depice firul in 4.

    • nelucraciun spune:

      Am străbătut în vară, centrul şi nordul Germaniei. Am aceleaşi impresii plăcute despre oamenii de rând. Foarte amabili şi, mai ales, foarte voluntari, dacă le ceri sprijinul. Despre politicieni nu mă pronunţ. Nu am avut contact.
      Am mai rămas profund impresionat de grija cu care îşi conservă trecutul, cultura. Orice ruină este reabilitată şi pusă în circuitul turistic.

  8. Petronius. spune:

    Domnule Redactor,

    Pana acum mi-ati cenzurat toate comentariile care faceau legatura intre apusul multiculturalismului si situatia etnicilor maghiari din Romania care de facto se separa de societate, refuza cultura romana, refuza sa invete limba romana si chiar definesc teritorii unde romanii cu greu au acces la servicii daca nu vorbesc limba maghiara, pe motiv de “nem tudom”.

    Desigur, va este frica sa spuneti ceea ce stie toata lumea din Romania si va este frica sa fiti cel care a facut posibila o asemenea comparatie. Va este frica pentru ca nu va ajuta nici intelectul, nici cultura si nici caracterul. Asadar, continuati sa imi cenzurati paralela pe care o fac intre ceea ce se intampla in tarile mari ale Europei (Franta, Marea Britanie etc.) si ceea ce se intampla in tarile care unde activeaza minoritati agresive (Romania, Slovacia, Bulgaria etc.)

    Este bine sa ma cenzurati cand spun lucrirlor pe nume, pentru ca meseria de ziarist este ca si cea de strungar. Mergi dimineata la serviciu, te apuci de lucru, iei o pauza de masa si continui sa iti faci numarul de piese sau de cuvinte. Nu este nevoie sa gandesti; este suficient sa traduci ce scriu altii, nu trebuie sa fi cult, pentru ca sunt altii pentru tine, dar daca ti se pare ca cititorii gandesc dincolo de ceea ce tu indraznesti, atunci le stergi comentariile.

    Sper ca vei reusi macar sa citesti intreaga postare inainte de a o sterge. Desigur, pe mine ma vei pune in gasca lui Vadim, iar pe Cameron il vei pune in randul celor democrati; faptul ca nu vei sesiza nici o contradictie logica iti permite sa dormi si sa o iei maine de la inceput scriind cuvinte la numar.

    Amara paine mai ai … acum apasa tasta delete !

    • Petru Clej spune:

      Nu am înţeles ce legătura are postingul persoanei care semnează “Petronius” cu acest articol. Este defularea unui frustrat.

    • elena spune:

      Hai că-ţi răspund eu.
      Nu cred că ungurii-s un pericol în actuala configuraţie de puteri, poate dacă se schimbă echilibrul.
      Ca să intre în UE şi România şi Ungaria au trebuit să semneze tratate de ne-pretenţii teritoriale cu vecinii.

      Iar dacă se schimbă echilibrul de puteri în Europa cred că tuturor o să li se rupă la modul superb de binele nostru şi de integritatea noastră teritorială. Cam atât.

      Oricum – dacă te linişteşte – mi se pare că la tratatele după al doilea război s-a inclus o prevedere micuţă vizavi de Austria prin care i se interzicea să facă o uniune cu vecinii săi: fie cu Germania, fie cu Ungaria.

      Revenind la Cameron.

      Democraţia (orice s-o fi înţelegând prin ea) / multiculturalismul nu-s binele absolut, sunt nişte concepte utile într-o perioadă istorică şi depăşite în alta.
      Cel puţin toleranţa era greşită din stadiul de concept.

      Aşa că se ajustează la “tolerăm, dar numai ce ne convine”.

  9. Petru Clej spune:

    “mi se pare că la tratatele după al doilea război s-a inclus o prevedere micuţă vizavi de Austria prin care i se interzicea să facă o uniune cu vecinii săi: fie cu Germania, fie cu Ungaria”

    Rog numele tratatului și articolul în care se prevede acest lucru.

    Pe urmă mă miră că nimeni dintre cei care vorbesc de multiculturalism și fac comparația cu ungurii (sau “bozgorii” cum le spun în privat) din Transilvania nu remarcă faptul că e vorba de niște cetățeni născuți în România și ai căror strămoși se află pe acest teritoriu de 1000 de ani. Probabil că dacă am face genealogia ungurilor și a non-ungurilor din Transilvania, am trage concluzia că primul grup are – procentual – rădăcini mai vechi aici decât non-ungurii, mulți colonizați de Ceaușescu de prin Vaslui sau Botșeni.

    • elena spune:

      Nu am sursa, pur şi simplu am citit într-un articol. Îmi aduc aminte însă formularea exactă, mai ales că e genul de subiect de care nu prea se discută, subiectul fiind cam tabu în ţările învinse.
      Cred că un istoric / diplomat / nativ austriac ar putea să confirme faza.

      Din câte ştiu la 1918 s-a luat proporţia majorităţii din zonă la data respectivă (la noi, slovacii au ieşit mai bine). Că după tratatul iniţial primeam până aproape de Debreţin.
      Iar la faza cu rădăcinile am putea spune foarte bine să se ia situaţia care pe unde era în secolul şapte …

      În rest nu văd motive de agitaţie, deocamdată nici România, nici Ungaria nu-s prea belicoase.

    • clujean spune:

      perfect adevarat! “viniturile” ne-au napadit dupa 1918 si, sincer, nu au adus prea multe lucruri bune… rele? ohoho! P.S. nu pot manca, imbraca sau locui in drapel si nu ma delectez spiritual ascultand imnul national! mai trebuie ceva ca sa ma simt bine si implinit; pentru mine, marea problema nu sunt ungurii, ci tiganizatii manelizati, deveniti o veritabila plaga sociala; ciudat, insa doar intre romani gasesti asemenea specimene!

    • diddlyjo spune:

      pentru multi cuvântul “ungur” e un fel de bec pavlovian, declansator de hate speech. de mirare e nu ca avem acest soi de reactie, cat ca de 20 de ani nu s-a schimbat o iota in discursul istoric la care au acces românii in scoli, discurs care a dus la formarea actualei atitudini fata de ungurii ardeleni, fata de unguri si de Ungaria in general. acelasi discurs, a carui camera de rezonanta este mass media, are in prezent efecte economice imediate: drumurile bune finantate de judete se termina cu cativa km inainte de intrarea in satele unguresti din Ardeal, castelele ardelene sunt lasate in paragina si trecute sub tacere (ca o curiozitate, cautati ce scrie despre castelul Fagaras in ghidurile turistice accesibile in româna), intregul patrimoniu cultural al Tinutului Secuiesc este in continuare foarte bine ascuns pentru a nu-i irita pe românii sensibili si pentru a pastra regiunea in saracie, rupta de restul tarii.

      ps: ar fi nedrept din partea mea sa spun ca doar patrimoniul cultural maghiar este tinut departe de consumatorul român de turism si, eventual, de cultura. la fel de putin cunoscute / promovate si de putin finantate sunt patrimoniul armenesc (“urbanism” in Gherla si in Dumbraveni e un sinonim pentru “crima”), majoritatea patrimoniului sasesc (din care românii cunosc doar ce e trecut pe lista unesco + o fosta capitala culturala europeana), patrimoniul evreiesc etc. intr-un cuvânt cam tot ce nu e ortodox si emanatie de “pui de dac si de roman”. insa daca ce a ramas de urma nemtilor si a evreilor mai putem inghiti cu chiu cu vai, ce au construit ungurii nu stârneste decat o reactie de ura.

      • Petru Clej spune:

        Repet întrebarea: ce legătură au ungurii din România – BĂȘTINAȘI pe aceste meleaguri de 1000 de ani – cu dezbaterea despre multuculturalism din țările occidentale unde o bună parte din populație sunt IMIGRANȚI, mulți din grupuri rasiale și religioase diferiți față de populațiile majoritare din aceste țări?

      • elena spune:

        Hai că e discutabil cu construcţiile: în Arad şi Bihor tipul de casă majoritar şi la sat şi la oraş e acelaşi cu cel de dincolo de graniţă: clădire cu ferestre late direct la stradă şi piatră până la brâu.
        Asta la toţi locuitorii, nu doar la unguri.
        Aşa că mai blând cu “respingerea”.

        Iar bătaia de joc vizavi de patrimoniu o poţi vedea bine mersi şi în regat: vezi cum se demolează clădirile vechi, de patrimoniu, în Bucureşti sau cum se plasează nişte oribile termopane caselor în stil neobrâncovenesc.

    • val spune:

      ce v-au facut dom’le românii din Vaslui si Botoșani (asa se scrie!!) !?
      daca Ceausescu (si cei care i-au urmat) facea investitii si in Moldova nu era cazul sa caute un job la Hunedoara sau in minerit. câti au venit dom’le in CJ ? cateva sute ?

      marea majoritate a ardelenilor sunteti niste frustrati. asa cum la nivel national se spuneau bancuri cu albanezi ca de altii nu aveam cum râde, va legati de niste români care intamplator sau nascut intr-o zona unde pashalacul de la bucale nu are nici un interes sa investeasca. de ce nu fac investitii moldovenii ? simplu, pentru ca toti banii ii ia bucurestiul si investeste numai in ardeal si oltenia.

      stimate domnule jurnalist destept, cu ce bani s-au extins si modernizat aeroporturile cj, sb, tm ? cumva din donatii locale !? nu tovarase, de la bugetul central. din ce bani jurnalistule va face statul autostrada prin fata ograzii ? deci toata tara contribuie, dar vi se face voua autostrada si hopa sunteti destepti.

      nu va e rushine sa va plangeti atata de moldoveni cand voi sunteti favorizati ? sa nu-mi spui tovarashe ca judetele ardealului dau mai mult la buget. nu toate, iar alea care dau sa le comparati cu judete care au primit investitii comparabile, ca altfel nu tine.

      daca nu mureau “viniturile” pentru voi in atatea razboaie, in ce limba va inregistrati acum la primarie ?

      ce diferenta este intre un jihadist de sub podurile Tamisei si un jurnalist care isi injura compatriotii, si inca pe cei mai onesti compatrioti pe care-i are !?

      din partea mea, luati-va ardealul si uniti-va cu cine aveti chef. sau poftim, fiti independenti si demonstrati ca sunteti in stare sa va platiti macar hartia igienica. am mari indoieli ca veti fi in stare sa intretineti singuri macar dungile de vopsea de pe autostrada.

      dati-mi un exemplu de obiectiv realizat de ardeleni in ultimii 400 de ani, dar inainte de unire. de ardeleni, nu de austrieci sau de ungurii trimisi de budapesta.

      • Petru Clej spune:

        Observați provincialismul acestei reacții: ai dracu de ardelenii dracu! (În speță nu sunt nici ardelean nici moldovean. Sunt născut la București, dar asta e complet irelevant). Nu mă interesează acest aspect, eu vroiam să demonstrez că menționarea conflictului (presupus) dintre unguri și români n-are nicio legătură cu articolul de față. Ungurii din Ardeal sunt BĂȘTINAȘI și procentual vorbind au rădăcini mai vechi în Transilvania nu numai comparat cu coloniștii de Botșeni sau Târgu Cucului, ci și “împuțiții de ardeleni”. Este deprimant să vezi ce greu este să nu aluneci off-topic…

        • val spune:

          citat PClej “provincialismul” – asta arata complexul de superioritate al Bukreșului

          “împuțiții de ardeleni” – nu stiu pe cine citati, eu nu am scris asa ceva

          “Este deprimant să vezi ce greu este să nu aluneci off-topic…” – exact. este deprimant ca incercati sa scrieti un articol despre un subiect din civilizata Great Britain, dar provincialismul de capitala nu va lasa sa nu va legati de “Botșeni” (judet in care nu am fost niciodata).

          PS. Pacat. Mare pacat. Pacat de timpul pe care l-am pierdut in anii ’90 asteptand stirile BBC. Asta e, mai trec pe unul pe lista aia cu Nistorescu…

          • Petru Clej spune:

            Iată cum o persoană care ia lucrurile personal reușește să deturneze discuția. Aveți ceva de comentat pe marginea acestui articol sau doar vă exhibați resentimentele și complexele de inferioritate.

  10. Petru Clej spune:

    Nu mă satisface acest răspuns. Repet: vreau să aud care este tratatul și care e articolul. Și repet: ce legătură au toate aceste comentarii despre ungurii din România cu subiectul acestui articol?

    • elena spune:

      Dacă-l ştiam îl dădeam !!!
      Pot însă să caut harta promisă în 1916, nu e chiar peste tot, cum să arăţi că ai luat ţeapă, dar se găseşte în lucrări mai obscure.

      Nu eu am început discuţia despre unguri şi nici nu mi se pare foartă solidă comparaţia lor cu musulmanii pe post de “corp străin”.
      Şi românii şi ungurii sunt acum destul de potoliţi şi nebelicoşi, în actuala configuraţie e mai puţin să sară unii la beregata altora.
      Vara la Hajdúszoboszló sau la Gyula nu vezi nici un caft interetnic. Doar bani care circulă.

      • Petru Clej spune:

        Evident, discuții off-topic.

        • nelucraciun spune:

          Poate este o lipsă a articolului dlui Clej, că nu a introdus mai întâi noţiunea de “multiculturalism”, aşa cum o înţelege domnia sa în economia articolului. Eu, fraierul, credeam că noţiunea se referă la cultură. Când colo, în contextul articolului, aceasta se referă mai ales la religie. Şi la terorism.
          Am căutat un pic cu neica Google şi am găsit un articol lămuritor:
          http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/cand-aud-de-cultura-vii-multiculturalism-vs-interculturalism-de-alexandru-ciolan-7730103
          Citiţi, mai întâi acest articol, să nu mai fiţi off-topic.

        • elena spune:

          Păi nu eu am insistat la articolul cu musulmanii cum că de ce se uită lumea cruciş la cei ce sunt aici de zece veacuri.

          Mai întât că acele veacuri nu au fost trăite într-o dulce armonie şi cu drepturi egale, ci au generat o groază de resentimente. Ghiciţi cine nu avea voie “intra muros”.

          Apoi că resentimetele unei comunităţi faţă de “ceilalţi” nu sunt în funcţie de faptul că aceia au venit de zece veacuri sau de marţea trecută, ci în funcţie de pericolul pe care îl reprezintă – real sau imaginat.

          În plus într-un fel vor gândi şi nişte bătrâni care au fost refugiaţi pe timpul Diktatului şi în alt fel cei născuţi în preajma revoluţiei care merg des în Ungaria la cumpărături şi la ştrand. Pe măsură ce se schimbă generaţiile probabil animozităţile vor scădea. Încercam să spun – poate că n-am fost destul de clară – că nu îi consider pe unguri neapărat un pericol pentru noi în acelaşi fel în care ar fi musulmanii fundamentalişti în occident.
          Cam atât. În rest puteţi deschide un articol pe tema “ce drepturi mai vrem: autonomie, independenţă, etc”.

      • nelucraciun spune:

        Să vă împărtăşesc încă o întâmplare pe care am trăit-o în timpul călătoriei de astă-vară din Germania.
        Am intrat într-un magazin tailandez dintr-un orăşel din centrul Germaniei. Magazinul era gol. Nu erau nici cumpărători, dar nici vânzător. La un moment dat, dintr-o încăpere aflată în capătul magazinului a ieşit o tânără doamnă, asiatică după trăsături, probabil chiar tailandeză. În braţe purta un bebelaş. În timp ce noi (eram cu soţia) ne uitam la mărfuri, femeia îi vorbea bebelaşului. În ce limbă credeţi? Aţi ghicit, în germană. Mama era conştientă că şansele copilului sunt altele dacă este integrat.
        Iar astăzi, în Germania, majoritatea populaţiei active de origine turcească este născută sau cel puţin educată acolo. Dacă vorbeşti la telefon cu unul dintre aceştia nu-l mai diferenţiezi de un neamţ neaoş decât, eventual, după nume!
        Părerea mea este că, dacă ai hotărât să te stabileşti în altă ţară, e bine să adopţi modul de viaţă, limba şi cultura ţării gazdă. Uitaţi-vă la emigranţii din America. Prima generaţie vorbeşte, acasă, limba maternă. Copii, chiar dacă o înţeleg, refuză să o vorbească. Iar o a treia generaţie probabil îşi va căuta pe Ancestry rădăcinile.
        În ceea ce priveşte religia, aici este altă discuţie.

    • Petronius. spune:

      Pe mine m-ai “psihanalizat” si mi-ai pus o eticheta, speriat ca nu intelegi despre ce este vorba; este normal si te inteleg: A pune etichete (desigur, altora) te scuteste de efortul gandirii (am sa revin).

      Totusi, a folosi “goagal” nu trebuie sa fie chiar asa de greu. Am sa iti dau un paragraf, din care cautand un fragment poti identifica intregul continut (trebuie sa iti explice cineva, daca singur nu te descurci):

      “The Paris settlement disbanded the Habsburg Empire. Hungary was to become an independent entity, and a state called Czechoslovakia was created. Bosnia, Herzegovina and Montenegro were to join Serbia, creating the new state called Yugoslavia. Austrian Tyrol was given to Italy. And Austria, — a predominately German land — was forbidden to unite with Germany.”

      • Petru Clej spune:

        Care este relevanța tuturor acestor tangente cu articolul în discuție?

        • Petronius. spune:

          “Nu mă satisface acest răspuns. Repet: vreau să aud care este tratatul și care e articolul.”

          Ati exprimat o insatisfactie si ati cerut (repetat) pe un ton categoric sa “auziti” (ma rog) ce si cum cu articolul.

  11. Petru Clej spune:

    Păi domnule Crăciun, abia ultima dumneavoastră frază aduce vorba despre subiectul acestui articol.

    • nelucraciun spune:

      Orice idee trebuie să aibă o introducere. Totuşi, nu prea înţeleg. Tema articolului este multi-confesionalitatea?
      În rest, despre ce am vorbit? Despre vorbire. Limba nu e cultură?

      • Petru Clej spune:

        Păi domnule Crăciun, la ce conferință a făcut David Cameron aceste afirmații? Și din câte știu eu terorism pe motive exclusiv lingvistice nu prea există, pe când religia este principalul motiv al terorismului actual.

        • nelucraciun spune:

          Uşor îi iei imigrantului limba mamei, uşor i-l iei pe Eminescu sau pe Omar Khayyám, nu dintr-una, ci după două – trei generaţii, dar religia nu prea ai cum să i-o iei. Există două metode, convertirea şi, mai ales, căsătoriile mixte (cu băştinaşi). Amândouă valabile în ambele sensuri. Altfel, nu ai ce face. Cel mult renunţi la a o mai sprijini. Asta provoacă scandalul? Că nu mai pui bănuţul în cutia milelor? Dar oare aşa, tăind subvenţiile şi lăsând loc liber, nu se încurajează şi mai mult terorismul?

          • Petru Clej spune:

            Domnule Crăciun, în Marea Britanie problema mare o reprezintă o parte a musulmanilor, în special de origine mai ales pakistaneză, dar și bangladeșiană, uneori tineri din a treia generație de imigranți, născuți și crescuți în Marea Britanie, cetățeni britanici, dar care sunt mai puțin integrați decât părinții sau chiar bunicii lor. Ei adeseori nici nu mai vorbesc limba părinților, dar au găsit în islam un refugiu. Nu e vorba neapărat de alienare socială, pentru că unii dintre cei care au participat la atentatele teroriste din metroul londonez din 7 iulie sau alții care au plecat la instruire teroristă în Pakistan sau Afghanistan proveneau din familii din clasa de mijloc.

            Nu este o problemă simplă și când văd indivizi care habar n-au despre ce vorbește David Cameron și aduc vorba de cât de răi sunt ungurii din România mă gândesc că scriu degeaba aceste articole.

            Din întâmplare mă aflu zilele acestea la Chișinău. Pentru cei care cred că ungurii din România sunt recalcitranți și refuză să se integreze, le recomand să facă o vizită pe aici să vadă cum se comportă rusofonii. Iar după aceea îi vor considera pe sus menționații unguri drept ultra-naționaliști români. Dar lipsa de termeni de comparație alimnetează acest deprimant provincialism al dezbaterii de idei din România.

          • nelucraciun spune:

            Cred că, totuşi site-ul fiind făcut nu atât pentru elite, cât mai ales pentru mase, un pic mai multă grijă din partea celor care scriu articolele, nu ar strica.
            Nu este cazul articolului dvs., dar sunt unele articole pe Contributors care, zău, nu ştiu cui se adresează. Sau Contributors este o publicaţie ştiinţifică?
            Am mai scris câteva rânduri şi am pus un link câteva comentarii mai mai sus, unde vă plângeţi de off-topic.

        • Petronius. spune:

          Domnule Clej, daca intr-adevar doriti sa intelegeti ceva din cele ce se intampla in jur, nu strica sa aveti o imagine de ansamblu.

          In primul rand, va invit sa analizati curentele de opinie dinaintea si din timpul marilor conflicte (nu am spus razboaie). Veti constata ca adversarii isi descriu inamicii prin termeni de natura sa le nege acestora atributele umane. Este normal si firesc, pentru ca oamenii nu omoara alti oameni (cu exceptia unor cazuri clinice). Pentru ca oamenii normali (din care se construiesc armatele) sa omoare alti oameni (normali si ei) este necesara o propaganda bine pusa la punct.

          Astazi este la moda demonizarea islamului. Va rog sa numarati cate victime au facut “teroristii” musulmani in iltimul secol si cate victime au facut americanii, sau rusii, sau evreii … Va garantez ca veti avea o surpriza. Desigur, puteti sa strigati ca ceea ce spun eu este off-topic, dar eu va garantez ca citind doar o singura pagina nu vetiputea intelege o carte intreaga.

          Ati afirmat cu nonsalanta ca terorismul musulman este cel care face victimele de azi. Dar ce intelegeti prin “azi” ? un convenabil termen care descrie perioada de DUPA incheierea “eliberarii” Irakului ? dar inainte, dar “eliberarea” propriuziasa ? dar Vietnamul ? dar Sabra si Shatila ? dar Ip si Traznea ? dar Eta ? dar Irlanda de Nord ? cate “AZI” vreti sa va pun pe masa ca sa vedeti ca judecati intrega lume musulmana in mod ingust ?

          Nu am spatiul necesar unei analize nici macar superficiale, dar va asigur ca teroristii musulmani sunt de obicei (nu intotdeauna) luptatori pentru eliberare de sub ocupatie, la fel ca si partizanii etc. Cititi !

          • Petru Clej spune:

            Domnule care semnați “Petronius”, cine vorbește de demonizarea islamului? E unul aici care inițial propunea represalii din partea occidentalilor la adresa musulmanilor și i-am spus că așa ceva este nedemocratic. Acum dumnevoastră ajungeți la Vietnam (?) Irlanda de Nord (??). E o mare confuzie în mintea dumneavoastră.

  12. Petru Clej spune:

    O țară democratică nu poate răspunde cu aceleași metode ca una nedemocratică. O țară democratică, precum Marea Britanie sau Germania nu pot lua măsuri precum limitarea libertății religioase, atâta timp cât aceasta nu contravine celorlalte drepturi în vigoare. Și nu vă faceți griji că în Marea Britanie cei care incită la ură sunt acționați în judecată. De ce nu vreți să înțelegeți că într-o democrație lucrurile nu se rezolvă prin metode simpliste, așa cum predică ultra-naționaliștii de prin Franța, Italia, Belgia, Ungaria, Danemarca, Bulgaria sau Suedia?

    • dracu spune:

      @petru clej
      daca ati fi citit ce am scris, ati fi remarcat ca masurile propuse de mine nu sunt chiar atat de antidemocratice ca cele din statele musulmane.

      de exemplu, eu nu am propus uciderea celor care renunta la religia crestina pentru cea musulmana, si nici practicarea religiei musulmane (tin de niste drepturi fundamentale), ci interzicerea PROPAGANDEI. adica miscareaa aceea sustinuta mai mult sau mai putin oficial de catre state precum Arabia Saudita sau Iran.

      dar se ajunge la aberatii de genul:
      “Austrian man convicted for yodelling while Muslim neighbours prayed”
      deci un cetatean austriac, “exercitand” o traditie austriaca, e amendat pe motiv ca a cantat (zbierat?) la el in curte, in acelasi timp in care se rugau vecinii.

      o anumita similitudine exista si cu situatia UNOR maghiari din Romania, si nu cu situatia intregii comunitati maghiare. si e vorba de cazurile relativ izolate, o minoritate in cadrul minoritatii maghiare, a celor care NU VOR sa invete limba romana, din motive ideolog – stupide.
      din fericire, acestia sunt foarte putini, majoritatea oamenilor cu cap realizand ca a sti o limba in plus, fie ea si limba romana, nu poate fi decat un avantaj in viata.

      • Petru Clej spune:

        Păi dacă citiți ce spune David Cameron o să vedeți că abordează exact aceste chestiuni.

        • dracu spune:

          pai asta inseamna pentru mine “ochi pentru ochi si dinte pentru dinte”.
          nu putem ajunge la excesele facute de ei, dar asta nu inseamna ca trebuie sa stam cu bratele incrucisate si sa nu facem chiar nimic.

          sunt masuri, asa cum sunt cele luate de Franta in privinta interdictiei da a vea figura acoperita, care pot fi luate lejer. asa cum eu sunt obligat sa port maneca lunga, si daca nu-mi place, nu ma duc, asa pot fi si ei obligati sa nu-si acopere fata, si daca nu le convine n-au decat sa stea la ei acasa.

          • Petru Clej spune:

            În Franța nu e vorba de legea talionului, ci de respectarea principiului republican (iacobin) care stă la fundamentul statului francez de peste 200 de ani. Ceea ce nu e valabil în Marea Britanie.

          • elena spune:

            @ dracu

            Faza cu interzicerea vălului e neinspirată şi nu-i nici măcar etică din câteva motive:
            1. N-am auzit să se facă tratate de reciprocitate vestimentară.
            2. Lumea musulmană totdeauna a avut reglementările ei vizavi de gradul de acoperire, Europei îi era indiferent cât te îmbraci/dezbraci până nu au început să devină un stres musulmanii.
            3. Măsurile legale se ştie că nu prea sunt retroactive. Ar fi ok dacă s-ar pune dezbrăcarea ca şi condiţie pentru imigranţii ce vin de acum încolo. Cei care au venit de o generaţie, două, trei nu se gândeau că li se va impune dezgolirea.
            4. Nici măcar nu-i utilă. Să zicem că interzicem portul caracteristic ţiganilor: fuste creţe, basmale, pălării. Vom obţine ţigani mai civilizaţi, mai curaţi, mai silenţioşi, cu respect crescut vizavi de proprietatea altora?

            O fază stupidă la superlativ, nu va face decât să aţâţe ura.

            Mult, mult mai util ar fi fost pur şi simplu să supravegeze imigraţia. Sau – greşeala asta a făcut-o Franţa – să nu se mai dea ajutor de la stat pentru mai mult de doi copii.

          • Petru Clej spune:

            Franța nu a greșit interzicând portul vălului islamic în instituțiile publice, ci a fost consecventă spiritului republican – cheia de boltă a statului francez după 1793. Nu au de ales, după cum nu au de ales atunci când nu recunosc minoritățile de orice fel.

  13. Costica spune:

    Vedeti ca e un film pe net cum in Indonezia iubitii vostri musulmani urland “allah akbar” omoara cu bate doi indonezieni de alta religie ! NU numai ca-i omoara dar si in morti dau cu ura cu pietre si bate!!! Politia se uita ! Aia va asteapta , daca nu pe voi, pe copii vostri !!! Idiotilor !
    uitati-va idiotilor cine vrea “egalitate” !!! Pana pun ei mana pe putere…
    http://www.youtube.com/verify_age?next_url=http://www.youtube.com/watch%3Fv%3DZo9fNmR8xv0%26feature%3Dplayer_embedded

    • elena spune:

      @Costica

      Pe acelaşi principiu musulmanii pot aduce filmuleţe cu victimele civile ale bombardamentelor, cu actele de vitejie ale soldaţilor americani vizavi de prizonieri pe care cu maximă inteligenţă şi le-au filmat, etc.

      Problema nu e care e mai naşpa: toţi sunt naşpa vizavi de ceilalţi dacă au ocazia.

      E firesc ca o ţară să se streseze când are o cantitate respectabilă de musulmani – mai săraci ca nativii.
      Dar nu ştiu dacă măsurile adoptate sunt chiar utile sau mai degrabă pun gaz pe foc. Probabil nici nu ar fi nimic de făcut: ies rău dacă-i lasă în pace, ies rău dacă-i interzic.
      Există un termen folosit în şah: “Zugzwang” când orice mişcare ai face îţi înrăutăţeşti situaţia.

      Acum le vine nota de plată pentru colonii, pentru zonele de influenţă şi pentru forţa de muncă ieftină. Să ne felicităm că la noi e atâta de naşpa, încât nu prea e posibil să se grămădească imigranţii.

      • Petru Clej spune:

        Repet: unii dintre cei care incită la ură în Marea Britanie sunt cetățeni britanici a treia generație și nu provin din păturile sărace a populației. Răspunsurile pripite, simpliste la această chestiune ridicată de David Cameron sunt contra-productive. Mi-e teamă că nu există o soluție satisfăcătoare.

        • elena spune:

          Nu spun că sărăcia e singurul motiv.

          Pot fi mai multe justificări: dorinţa de apartenenţă la o comunitate, dorinţa de recunoaştere, sentimentul – real sau imaginat – de marginalizare.

          Dar nu cred că poate rezulta nimic fără o masă critică de indivizi mai săraci.

          • Petru Clej spune:

            Deci o interpretare de sorginte marxistă?

          • elena spune:

            Platon scria pe când nu exista nici marxism, nici islam că în orice oraş, orice sat, oricât de mic, ar fi există două oraşe duşmane: cel al bogaţilor şi cel al săracilor. Adaugă diferenţele de religie şi nuanţă a pielii şi ai conflictul gata.

            Spre exemplu, musulmanii când au stăpânit Spania, nu mâncau creştinii pe pâine. Dar aşa se purtau când erau şefi.

          • Petru Clej spune:

            Masă critică… Platon… ca nuca-n perete cu ce discutăm.

          • elena spune:

            Păi, mă rog dacă nu ai alte argumente în afară de nuci poţi spune că nu clivajul social e de vină, ci religia.
            Mai rămâne de explicat cum de religia ălora nu fost nici un stres pentru Occident de la decăderea imperiului otoman şi până la împărţirea de după WWII şi imigraţia masivă.

          • Petru Clej spune:

            Și clivaj social există numai în Europa occidentală?

  14. Petru Clej spune:

    Reacția rudimentară a acestui Costică arată că bunele intenții ale editorului acestui sit, fostul meu coleg de la BBC Teodor Tiță, se risipesc din cauza acestei superficialități – educația făcută pe Youtube – incitare la ură și violență.

  15. Petru Clej spune:

    Domnule Crăciun, în ceea ce mă privește scriu STRICT despre ceea ce mă pricep. Nu sufăr de maladia românească sau mai bine zis sportul național – vorbitul după ureche. Trăiesc de 20 de ani în Marea Britanie și am lucrat 17 ani la BBC, așa că oi fi știind despre ce vorbesc atunci când scriu despre semnificația declarațiilor lui David Cameron despre multiculturalism și pot să-i asigur pe toți cei care boscorodesc despre ungurii din România că nu e nicio legătură cu tema articolului. Asta este extrem de frustrant – tendința “maselor” de a bate câmpii, că deh, e ușor să-ți dai cu părerea și să spui orice sub acoperirea anonimatului și nu costă nimic.

  16. [...] multiculturalismului.  O facusera mai inaintecancelarul german Angela Merkel si premierul britanic David Cameron.     Este una din acele rare ocazii cand guvernele celor mai importante state europene, [...]



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Petru Clej


Petru Clej

Petru Clej este corespondent la Londra al redacției române a RFI. A fost jurnalist la BBC World Service, redacția română, între 1991 și 2008 (redactor șef între 2000 și 2... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Razvan, am vazut ce ai scris. Pornind de la faptul ca orice critica este constructiva vreau insa doa...

de: Razvan Nicolescu

la "S-au gasit 300 din cei 15.000 de specialisti. Au lucrat la Strategia Energetica a Romaniei (ACTUALIZAT)"

Cauta articole

iulie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Iun    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)