vineri, mai 17, 2024

Reducerile de personal din BBC World Service si influenta britanica în lume

Recentele reduceri de personal anunțate de BBC World Service – 650 de angajați din 2400 pe următorii trei ani – erau inevitabile. Nu doar datorită diminuării transferului de la bugetului ministerului de externe (de unde este finanțat serviciul mondial) cu 16%, ci și a schimbărilor tehnologice și geo-strategice majore intervenite în ultimii 20 de ani și cu precădere în ultimii 10.
În următoarele luni vor fi închise alte trei redacții în limbi europene – sârbă, albaneză, macedoneană – și va înceta producția și difuzarea în eter a programelor de radio ale redacțiilor de limbă rusă, ucrainiană și turcă. Vor fi închise și alte redacții și nu vor mai fi difuzate programe de radio și în alte limbi, printre care chineza mandarină, dar acesta reprezintă sfârșitul difuzării programelor de radio în limbi europene, difuzare începută în urmă cu peste șapte decenii în ajunul celui de-al doilea război mondial.
Reamintesc că redacția în limba română a fost închisă în 2008, la trei ani după închiderea a alte opt servicii central și est europene.
Pierderea de audiență nu este mare în Europa, nici măcar în Rusia, unde datorită absenței BBC de pe FM (din motive politice mascate sub pretexte tehnice, emisiunile în rusă nu mai erau preluate de niciun post local în marile orașe din Rusia, astfel încât cel mai mare oraș unde aceste emisiuni puteau fi auzite rămăsese Chișinăul) audiența era nesemnificativă, dar în Asia și Africa (unde s-a renunțat în bună măsură și la transmisia pe unde scurte) pierderile de audiență sunt considerabile, astfel încât în total vor fi pierduți 30 de milioane de ascultători din cei 180 de milioane câți ascultă emisiunile BBC World Service în fiecare săptămână.
Reducerile nu afectează doar anumite servicii și limbi, ci întregul serviciu mondial. În general producția de radio va fi mult redusă, BBC World Service concentrându-se pe internet și televiziune, fie producția de știri video, fie cele două mari canale TV prin satelit cu difuzare 24 de ore în limba arabă și persană.
Este clar că sfârșitul războiului rece și apariția și dezvoltarea fenomenală a internetului au bulversat platformele tradiționale care au făcut faima acestei instituții în care am avut onoarea să lucrez timp de 17 ani.
Dar nici chiar BBC World Service nu poate să mai trăiască din reputația pe care și-a creat-o în cei aproape 80 de ani de existență. Popularitatea radioului în multe zone ale globului a scăzut veritiginos, iar în televiziunea internațională prin satelit au apărut jucători noi din lumea arabă, Rusia sau China, unii cu servicii chiar în limba engleză.
Serviciul mondial a început în acest fel și tranziția și adaptarea către marea schimbare în modul de finanțare care va interveni din aprilie 2014, când BBC World Service nu va mai fi finanțat prin transfer de la bugetul ministerului de externe, ci din taxa audio-vizuală, ca restul BBC, cu excepția televiziunii BBC World, care este un canal comercial.
Reducerile anunțate nu vor intra în vigoare imediat, deoarece legea prevede o perioadă de consultări cu sindicatele de trei luni. Un jurnalist care lucrează la BBC World Service îmi spunea că atmosfera la Bush House – sediul serviciului mondial – este “lugubră”, mulți angajați sunt complet demoralizați și că s-ar putea declanșa o grevă la un moment dat.
Oricum ar fi, BBC World Service a devenit o instituție de nerecunoscut față de cea din primii cinci ai noului mileniu, ca să nu mai vorbim de perioada de dinaintea sfârșitului războiului rece în 1989.
Acest serviciu era o armă redutabilă a diplomației publice a Regatului Unit, fără ca guvernul de la Londra să exercite vreun control editorial asupra sa. Era unul dintre atu-urile care permitea Marii Britanii să boxeze pe scena mondială la o categorie superioară greutății sale reale care este în continuă scădere de peste 70 de ani. Acum, acest atu e pe cale de a fi pierdut.

Distribuie acest articol

8 COMENTARII

  1. Am facut aceasta afirmatie in legatura cu scaderea preconizata a finantarii programelor in limba engleza. Traind in SUA, utilizez frecvent BBC online ca sursa de informatii, pentru a suplini lipsa relativa de varietate a continutului relativ uniformizat din media americana syndicated (cu exceptiile de rigoare, printre care NY Times). Pe langa acestea, dupa cateva tentative am inceput sa evit sistematic sursele Fox (Murdoch). Motivele ar fi mai multe: in general atmosfera de „Ora armatei”, stirile trunchiate, dezbaterile unilaterale, agresivitatea unor hosts si atitudinea anti-intelectualista a acestora (cel mai mult ma irita pozitia anti-stiintifica).
    Iarasi, stiu ca Rupert Murdoch detine o parte importanta (dar nu majoritara) a mass-mediei britanice, insa cum nu urmaresc presa britanica obisnuita, nu detin alte detalii decat ca si acolo imperiul media al lui Murdoch este angajat politic. Pot doar sa infer ca din punctul de vedere al calitatii programelor, aceste canale ar putea fi apropiate de Fox.
    In masura in care BBC isi va reduce potential calitatea programelor, presupun ca o consecinta ar fi faptul ca ponderea celorlalte titluri media va creste intrucatva (daca BBC va acoperi o arie mai ingusta, ceilalti vor profita de oportunitate si vor umple golul; daca BBC va reduce calitatea materialelor produse, celelalte canale de informatie vor avea mai putine motive pentru a pastra calitatea propriilor programe la acelasi standard). De aici afirmatia mea initiala. Nu sugerez ca Rupert Murdoch ar fi intervenit direct ori indirect in aceasta schimbare de strategie, ci spun ca el, laolalta cu alti proprietari de media, vor avea o voce mai usor de auzit de catre consumatorul media obisnuit.

  2. Imi pare rau, dar nu sunteti bine informat. E vorba de emisiuni de radio, marea majoritate in limbi straine, deci nicio posibilitate de concurenta cu trustul lui Murdoch.

    De altfel, va recomand un editorial din Times (care face parte din trusutul News International), 27 ianuarie, a doua zi dupa anuntarea deciziei BBC World Service, in care masura era criticata.

  3. Fireste ca nu pun la indoiala parerea dv, in calitate de participant direct la evenimente. Ramane doar sa-mi explic ce anume am pus cap la cap ca sa rezunte concluzia de mai sus.

    Nu gasesc pe moment sursa pe care doream s-o citez. Iata insa ca pe problema Rupert Murdoch am gasit ceva:
    1. Articol de unde reiese ca R. M. a intentionat totusi ceea ce spuneam eu: http://www.guardian.co.uk/media/2010/dec/17/mark-thompson-bbc-fox-news
    2. „In the run-up to last year’s general election, that wind seemed to change when the Sun threw its support behind Conservative leader David Cameron”: http://www.time.com/time/world/article/0,8599,2044548,00.html
    Acesta este articolul care se referea la schimbarea de optica a trustului media detinut de R. M. in UK, in ce priveste suportul politic.

    Ramane sa ma lamuresc in ce masura schimbarile vor fi reflectate si la nivel editorial.
    Link-ul urmator nu este cel ideal, insa e mai mult decat nimic, si se refera la divizia online:
    „There will be fewer news blogs while standalone forums, communities and message-boards will be reduced and replaced with integrated social tools. There will also be a reduction in the overall amount of sports news, live sport and showbusiness news, but also more culture and arts coverage on the news website. Local sites will additionally no longer publish non-news features content.”: http://www.bbc.co.uk/news/entertainment-arts-12265173

    Acestea fiind spuse, dat fiind ca vor exista sigur schimbari si in afara BBC World Service, care sunt asteptarile dumneavoastra fata de continutul online al BBC in viitor

  4. Imi dau seama ca trebuia sa dau mai mult background, pentru ca e evident ca dumneavoastra nu cunosteti lucruri elementare despre mass media din Marea Britanie (si nu sunteti singurul).

    In primul rand, asa cum spuneam, reducerile din BBC World Service nu au decat lun efect marginal in presa britanica, deoarece nu afecteaza audienta interna, deci n-au nicio treaba cu presa din trustul lui Murdoch, care n-are de ce sa se bucure, ca nu e afectat. Editorialul de care vorbeam se afla pe times.co.uk care poate fi accesat contra cost (o diferenta fata de BBC).

    Rupert Murdoch a fost si este nemultumit (si nu fara o anumita justificare) ca banii din taxa audiovizuala finanteaza situl de stiri al BBC.

    Nu trebuie neaparat sa luati ca litera de lege ce scrie Guardian (un ziar de centru-stanga, adversar traditional al lui Murdoch), iar faptul ca The Sun si-a schimbat, la ordinul lui Murdoch, sprijinul politic in favoarea Conservatorilor, este un lucru arhicunoscut: The Sun sprijina de peste 30 de ani numai partidul ce va castiga urmatoarele alegeri. Asa i-a abandonat pe Conservatori in favoarea Laburistilor in 1996, un inaintea victoriei lui Tony Blair. Dupa 13 ani s-a petrecut exact pe dos.

    In final v-as recomanda sa nu aveti o imagine simplista, caricaturala, a lui Murdoch. In Marea Britanie, Sky News, The Times si Sunday Times sunt de calitate foarte buna. Si asta v-o spun in calitate de fost jurnalist BBC.

  5. Multumesc pentru detalii. Sunt de acord in ceea ce priveste The Times, desi mai nou accesul este contra cost, inainte il citeam. De Sunday Times stiu mai putin. Nu sunt de parere ca R. M. ar fi un om „simplu”, mi-e clar ca lucrurile sunt mai complicate. Se pare ca strategia in UK nu este aceeasi cu cea din SUA ( unde macar Fox ramane egala cu ea insasi, inclusiv in ceea ce priveste partizanatul politic, cu Wall St. Jnl situatia este mai apropiata de cea din UK).

    Se poate totusi sa mai furnizati cateva detalii despre schimbarile BBC din online? Eu oricum de la bun inceput nu ma refeream la cele din BBC World Service, ci la cele din online.

    Legat de The Times, regret ca nu exista o intelegere cu Google, asa cum exista una din partea WSJ, care permite accesarea gratuita a majoritatii articolelor prin intermediul listei de rezultate a cautarilor dupa termeni-cheie (in particular dupa exact titlul articolului cu acces restrictionat).

  6. Reducerile la BBC NEWS online au început încă din 2007, în perioada în care am fost detașat acolo. BBC și-a risipit resursele în toate direcțiile și acum a ajuns la concluzia că trebuie să se concentreze pe ce face mai bine, în condițiile înghețării taxei audiovizuale pe cinci ani.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Petru Clej
Petru Clej
Petru Clej este corespondent la Londra al redacției române a RFI. A fost jurnalist la BBC World Service, redacția română, între 1991 și 2008 (redactor șef între 2000 și 2008) și a lucrat între februarie și decembrie 2007 la BBC News Online.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro