sâmbătă, mai 15, 2021

Reducerile de personal din BBC World Service si influenta britanica în lume

Recentele reduceri de personal anunțate de BBC World Service – 650 de angajați din 2400 pe următorii trei ani – erau inevitabile. Nu doar datorită diminuării transferului de la bugetului ministerului de externe (de unde este finanțat serviciul mondial) cu 16%, ci și a schimbărilor tehnologice și geo-strategice majore intervenite în ultimii 20 de ani și cu precădere în ultimii 10.
În următoarele luni vor fi închise alte trei redacții în limbi europene – sârbă, albaneză, macedoneană – și va înceta producția și difuzarea în eter a programelor de radio ale redacțiilor de limbă rusă, ucrainiană și turcă. Vor fi închise și alte redacții și nu vor mai fi difuzate programe de radio și în alte limbi, printre care chineza mandarină, dar acesta reprezintă sfârșitul difuzării programelor de radio în limbi europene, difuzare începută în urmă cu peste șapte decenii în ajunul celui de-al doilea război mondial.
Reamintesc că redacția în limba română a fost închisă în 2008, la trei ani după închiderea a alte opt servicii central și est europene.
Pierderea de audiență nu este mare în Europa, nici măcar în Rusia, unde datorită absenței BBC de pe FM (din motive politice mascate sub pretexte tehnice, emisiunile în rusă nu mai erau preluate de niciun post local în marile orașe din Rusia, astfel încât cel mai mare oraș unde aceste emisiuni puteau fi auzite rămăsese Chișinăul) audiența era nesemnificativă, dar în Asia și Africa (unde s-a renunțat în bună măsură și la transmisia pe unde scurte) pierderile de audiență sunt considerabile, astfel încât în total vor fi pierduți 30 de milioane de ascultători din cei 180 de milioane câți ascultă emisiunile BBC World Service în fiecare săptămână.
Reducerile nu afectează doar anumite servicii și limbi, ci întregul serviciu mondial. În general producția de radio va fi mult redusă, BBC World Service concentrându-se pe internet și televiziune, fie producția de știri video, fie cele două mari canale TV prin satelit cu difuzare 24 de ore în limba arabă și persană.
Este clar că sfârșitul războiului rece și apariția și dezvoltarea fenomenală a internetului au bulversat platformele tradiționale care au făcut faima acestei instituții în care am avut onoarea să lucrez timp de 17 ani.
Dar nici chiar BBC World Service nu poate să mai trăiască din reputația pe care și-a creat-o în cei aproape 80 de ani de existență. Popularitatea radioului în multe zone ale globului a scăzut veritiginos, iar în televiziunea internațională prin satelit au apărut jucători noi din lumea arabă, Rusia sau China, unii cu servicii chiar în limba engleză.
Serviciul mondial a început în acest fel și tranziția și adaptarea către marea schimbare în modul de finanțare care va interveni din aprilie 2014, când BBC World Service nu va mai fi finanțat prin transfer de la bugetul ministerului de externe, ci din taxa audio-vizuală, ca restul BBC, cu excepția televiziunii BBC World, care este un canal comercial.
Reducerile anunțate nu vor intra în vigoare imediat, deoarece legea prevede o perioadă de consultări cu sindicatele de trei luni. Un jurnalist care lucrează la BBC World Service îmi spunea că atmosfera la Bush House – sediul serviciului mondial – este “lugubră”, mulți angajați sunt complet demoralizați și că s-ar putea declanșa o grevă la un moment dat.
Oricum ar fi, BBC World Service a devenit o instituție de nerecunoscut față de cea din primii cinci ai noului mileniu, ca să nu mai vorbim de perioada de dinaintea sfârșitului războiului rece în 1989.
Acest serviciu era o armă redutabilă a diplomației publice a Regatului Unit, fără ca guvernul de la Londra să exercite vreun control editorial asupra sa. Era unul dintre atu-urile care permitea Marii Britanii să boxeze pe scena mondială la o categorie superioară greutății sale reale care este în continuă scădere de peste 70 de ani. Acum, acest atu e pe cale de a fi pierdut.

Distribuie acest articol

8 COMENTARII

  1. Am facut aceasta afirmatie in legatura cu scaderea preconizata a finantarii programelor in limba engleza. Traind in SUA, utilizez frecvent BBC online ca sursa de informatii, pentru a suplini lipsa relativa de varietate a continutului relativ uniformizat din media americana syndicated (cu exceptiile de rigoare, printre care NY Times). Pe langa acestea, dupa cateva tentative am inceput sa evit sistematic sursele Fox (Murdoch). Motivele ar fi mai multe: in general atmosfera de „Ora armatei”, stirile trunchiate, dezbaterile unilaterale, agresivitatea unor hosts si atitudinea anti-intelectualista a acestora (cel mai mult ma irita pozitia anti-stiintifica).
    Iarasi, stiu ca Rupert Murdoch detine o parte importanta (dar nu majoritara) a mass-mediei britanice, insa cum nu urmaresc presa britanica obisnuita, nu detin alte detalii decat ca si acolo imperiul media al lui Murdoch este angajat politic. Pot doar sa infer ca din punctul de vedere al calitatii programelor, aceste canale ar putea fi apropiate de Fox.
    In masura in care BBC isi va reduce potential calitatea programelor, presupun ca o consecinta ar fi faptul ca ponderea celorlalte titluri media va creste intrucatva (daca BBC va acoperi o arie mai ingusta, ceilalti vor profita de oportunitate si vor umple golul; daca BBC va reduce calitatea materialelor produse, celelalte canale de informatie vor avea mai putine motive pentru a pastra calitatea propriilor programe la acelasi standard). De aici afirmatia mea initiala. Nu sugerez ca Rupert Murdoch ar fi intervenit direct ori indirect in aceasta schimbare de strategie, ci spun ca el, laolalta cu alti proprietari de media, vor avea o voce mai usor de auzit de catre consumatorul media obisnuit.

  2. Imi pare rau, dar nu sunteti bine informat. E vorba de emisiuni de radio, marea majoritate in limbi straine, deci nicio posibilitate de concurenta cu trustul lui Murdoch.

    De altfel, va recomand un editorial din Times (care face parte din trusutul News International), 27 ianuarie, a doua zi dupa anuntarea deciziei BBC World Service, in care masura era criticata.

  3. Fireste ca nu pun la indoiala parerea dv, in calitate de participant direct la evenimente. Ramane doar sa-mi explic ce anume am pus cap la cap ca sa rezunte concluzia de mai sus.

    Nu gasesc pe moment sursa pe care doream s-o citez. Iata insa ca pe problema Rupert Murdoch am gasit ceva:
    1. Articol de unde reiese ca R. M. a intentionat totusi ceea ce spuneam eu: http://www.guardian.co.uk/media/2010/dec/17/mark-thompson-bbc-fox-news
    2. „In the run-up to last year’s general election, that wind seemed to change when the Sun threw its support behind Conservative leader David Cameron”: http://www.time.com/time/world/article/0,8599,2044548,00.html
    Acesta este articolul care se referea la schimbarea de optica a trustului media detinut de R. M. in UK, in ce priveste suportul politic.

    Ramane sa ma lamuresc in ce masura schimbarile vor fi reflectate si la nivel editorial.
    Link-ul urmator nu este cel ideal, insa e mai mult decat nimic, si se refera la divizia online:
    „There will be fewer news blogs while standalone forums, communities and message-boards will be reduced and replaced with integrated social tools. There will also be a reduction in the overall amount of sports news, live sport and showbusiness news, but also more culture and arts coverage on the news website. Local sites will additionally no longer publish non-news features content.”: http://www.bbc.co.uk/news/entertainment-arts-12265173

    Acestea fiind spuse, dat fiind ca vor exista sigur schimbari si in afara BBC World Service, care sunt asteptarile dumneavoastra fata de continutul online al BBC in viitor

  4. Imi dau seama ca trebuia sa dau mai mult background, pentru ca e evident ca dumneavoastra nu cunosteti lucruri elementare despre mass media din Marea Britanie (si nu sunteti singurul).

    In primul rand, asa cum spuneam, reducerile din BBC World Service nu au decat lun efect marginal in presa britanica, deoarece nu afecteaza audienta interna, deci n-au nicio treaba cu presa din trustul lui Murdoch, care n-are de ce sa se bucure, ca nu e afectat. Editorialul de care vorbeam se afla pe times.co.uk care poate fi accesat contra cost (o diferenta fata de BBC).

    Rupert Murdoch a fost si este nemultumit (si nu fara o anumita justificare) ca banii din taxa audiovizuala finanteaza situl de stiri al BBC.

    Nu trebuie neaparat sa luati ca litera de lege ce scrie Guardian (un ziar de centru-stanga, adversar traditional al lui Murdoch), iar faptul ca The Sun si-a schimbat, la ordinul lui Murdoch, sprijinul politic in favoarea Conservatorilor, este un lucru arhicunoscut: The Sun sprijina de peste 30 de ani numai partidul ce va castiga urmatoarele alegeri. Asa i-a abandonat pe Conservatori in favoarea Laburistilor in 1996, un inaintea victoriei lui Tony Blair. Dupa 13 ani s-a petrecut exact pe dos.

    In final v-as recomanda sa nu aveti o imagine simplista, caricaturala, a lui Murdoch. In Marea Britanie, Sky News, The Times si Sunday Times sunt de calitate foarte buna. Si asta v-o spun in calitate de fost jurnalist BBC.

  5. Multumesc pentru detalii. Sunt de acord in ceea ce priveste The Times, desi mai nou accesul este contra cost, inainte il citeam. De Sunday Times stiu mai putin. Nu sunt de parere ca R. M. ar fi un om „simplu”, mi-e clar ca lucrurile sunt mai complicate. Se pare ca strategia in UK nu este aceeasi cu cea din SUA ( unde macar Fox ramane egala cu ea insasi, inclusiv in ceea ce priveste partizanatul politic, cu Wall St. Jnl situatia este mai apropiata de cea din UK).

    Se poate totusi sa mai furnizati cateva detalii despre schimbarile BBC din online? Eu oricum de la bun inceput nu ma refeream la cele din BBC World Service, ci la cele din online.

    Legat de The Times, regret ca nu exista o intelegere cu Google, asa cum exista una din partea WSJ, care permite accesarea gratuita a majoritatii articolelor prin intermediul listei de rezultate a cautarilor dupa termeni-cheie (in particular dupa exact titlul articolului cu acces restrictionat).

  6. Reducerile la BBC NEWS online au început încă din 2007, în perioada în care am fost detașat acolo. BBC și-a risipit resursele în toate direcțiile și acum a ajuns la concluzia că trebuie să se concentreze pe ce face mai bine, în condițiile înghețării taxei audiovizuale pe cinci ani.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Petru Clej
Petru Clej
Petru Clej este corespondent la Londra al redacției române a RFI. A fost jurnalist la BBC World Service, redacția română, între 1991 și 2008 (redactor șef între 2000 și 2008) și a lucrat între februarie și decembrie 2007 la BBC News Online.

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

Încălzirea globală, acidificarea oceanelor și moartea peștilor tropicali – acuzații de fraude științifice de mari proporții

Pe 6 mai 2021, revista Science a publicat o amplă anchetă intitulată Acidificarea oceanelor modifică comportamentul peștilor? Acuzațiile de fraudă creează o...

PNRR for dummies. Sau planul cincinal cu MCV ataşat

Luni 10 mai premierul Cîţu şi ministrul Ghinea merg la Bruxelles pentru a discuta o formă finală a Planul Naţional de Redresare...

Ierusalim. Există conflicte fără soluții sau doar conflicte pentru care soluția încă nu a fost găsită?

Rezumatul în 10 puncte: Începând din noaptea de vineri spre sâmbătă (7/8 mai), în...

Îl mai poate salva războiul/Hamas pe Netanyahu de pierderea funcției de prim ministru?

Știm, teroriștii de la Hamas au atacat iarăși Israelul iar statul Israel are tot dreptul să se apere. Niciun dubiu în această...

Capcana dilemelor tranziției sau cum să faci omleta fără să spargi oul

"Faceți calculele și apoi trageți linie pentru a ajunge la propriile voastre concluzii, aceasta este rugămintea mea. Pentru că dacă decideți...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

„Demersul lui Hadot parcurge elegant traseul de la inceputurile filosofiei printre greci, apoi transformarea ei in timpul romanilor si intalnirea cu crestinismul, precum si relatia emotionanta dintre filosofia orientala si occidentala.” – Global and Mail

 

Pierre Hadot (1922–2010) a fost un filosof, istoric si filolog francez, bun cunoscator al perioadei elenistice si in special al neoplatonismului si al lui Plotin. Este autorul unei opere dezvoltate in special in jurul notiunii de exercitiu spiritual si al filosofiei ca mod de viata.

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro