Home » Financiar »Global / Europa »Reactie rapida » Citesti:

Zona euro: va reusi operatiunea Draghi?

Daniel Daianu decembrie 28, 2011 Financiar, Global / Europa, Reactie rapida
3 comentarii 1,885 Vizualizari

Enorma atentie a polarizat ultima intalnire a liderilor europeni, din 8-9 decembrie, privind criza din zona euro. Dar, ca si in alte ocazii, cuvinte mari nu au putut masca rezultate concrete palide. Pactul Fiscal nu este pasul decisiv catre o Uniune Fiscala si nu exista o abordare clara privind gestionarea crizei; resursele Fondului de Salvare (EFSF) sunt insuficiente si apelul la FMU este vag. Intalnirea sefilor de state si guverne a fost precedata de o sedinta a Bancii Centrale Europene. Noul sau sef, Mario Draghi, a anuntat intentia de acordare de imprumuturi cu scadente de 3 ani bancilor ca si extinderea gamei de colaterale. La licitatia din 21 decembrie banci europene au luat 489,2 miliarde euro depasind cu mult asteptarile. BCE a lansat aceasta operatiune intrucat piata inter-bancara se gripase, banii nu circulau, “capcana lichiditatii” opera cu intensitatea cu care s-a manifestat in perioada ce a urmat caderii lui Lehman Brothers.

BCE este preocupata de mecanismul de transmisie monetara, de miscarea lichiditatii prin arterele sistemului bancar european. Semi-inghetul ce a cuprins acest sistem, pe fondul temerilor legate de criza zonei euro, a fost ilustrat si de marjele mult crescute la CDS-uri in ultimele luni. Contaminarea s-a extins si la tari cu rating maixm (AAA). Vor intra cotatiile pe o linie descendenta acum, dupa noua masura a BCE? Fapt este ca la licitatii ultime cu titluri pe termen scurt spaniole si italiene, marjele au coborat dramatic. De pilda, cele spaniole pe 3 luni au scazut la sub 2% fata de cca 5% la licitatia din luna precedenta. Va dura acest efect, se va extinde el si la obligatiuni pe termen mai lung? Aceasta este de vazut. De evolutia marjelor depinde evitarea unor crize de solventa.

Sunt elemente pe care trebuie sa le avem in vedere. BCE a imprumutat banci evitand sa intervina direct si masiv prin achizitia de obligatiuni suverane. O interventie directa are sens daca reuseste sa aduca cotatiile la un nivel rezonabil, care sa combata criza de incredere (nota bene: criza de incredere a dus marjele la obligatiuni italiene pe 10 ani catre pragul de 7% –considerat ca semnaland nesustenabilitatea finantelor publice din Italia). Trebuie observat totodata ca un anunt al BCE ca este decisa sa limiteze nivelul randamentelor la obligatiuni poate avea, in sine, un efect de descurajare a speculatiilor ca si de diminuare a panicii. Efectul de disuasiune ar limita necesarul de interventie directa a BCE in piata.

Daca licitatiile BCE pentru banci ce urmeaza vor dovedi o scadere durabila a marjelor, aceasta operatiune marca Draghi va ajuta gestionarea crizei. De notat este ca o mare parte din resursele imprumutate s-au reintors la BCE (prin plasamente facute de banci). Adica, banii nu circula inca, nu merg in economie. Aici este o chestiune foarte sensibila.

Bancile ar trebui sa fie interesate in mod constant de titluri pe termen scurt ca modalitate de capitalizare, deoarece costul imprumuturilor de la BCE (1% pe an) este considerabil sub randamentele obligatiunilor achizitionate si riwucl ar fi minim avand in vedere scadenta acestor obligatiuni. Apare aici o posibila contradictie: bancile ar avea interesul ca subventia de la BCE sa fie cat mai inalta, din motivul mentionat privind nevoia de capitalizare, in timp ce cumparari masive de obligatiuni ar scadea randamentul acestora, ceea ce ar limita dimensiunea subventiei. Din aceasta dilema ele ar iesi  prin maximizarea volumului subventiei fata de marimea acesteia pe obligatiune. Intervine si o problema de “collective action” (actiune concertata), intrucat un rezultat aparent suboptim pentru banci poate fi atat o participare mica la licitatii, cat si una ce prabuseste randamentele. Acest “collective action” ar putea fi abordat prin coordonarea achizitiilor facute de unele banci (de pilda, banci italiene sa cumpere obligatiuni suverane italiene).

BCE si guvernele au interesul ca sectorul bancar sa fie intarit si o interventie directa a BCE ar elimina subventia mentionata mai sus. Dar ce poate insemna anularea subventiei pentru banci ar fi o reusita pentru state, fiindca ele ar trebui sa plateasca mai putin pentru serviciul datoriilor publice, ceea ce ar fi bine inclusiv pentru banci –chiar daca in mod indirect. Caderea randamentelor la obligatiuni suverane, daca ar fi un fenomen nu conjunctural, ar influenta costul creditului in general –pentru tari care nu sunt in zona euro (inclusiv Romania), pentru lumea corporatista, etc.

Dar lucrurile raman foarte complicate. Cel putin daca tinem cont ca perspectiva cresterii economice influenteaza randamentele (costul obligatiunilor). Guvernele si firmele nu traiesc usor cu finantari numai pe termen scurt; sunt riscuri mari din acest punt de vedere. Si nu este clar ca bancile vor mentine apetitul pentri titluri de stat, chiar daca pe hartie riscul pare minim. Obligatiunile suverane nu mai sunt “risk free”, indiferent de scadenta. In plus, perspectiva cresterii economice depinde, intre altele, de: evitarea cercurilor vicioase pe care generalizarea programelor de austeritate le-ar cauza; programe la nivelul UM de usurare a corectiilor fiscale in tarile din Sud; masuri de gestionare a crizei zonei euro care sa micsoreze criza de incredere (ce alimenteaza speculatiile si panica); creditarea economiei. Este o mare nebuloasa privind aceste probleme. Nici “operatiunea Draghi” nu lamureste marea intrebare privind “imprumutatorul de ultima instanta” (lender of last resort) in zona euro.

Programele de austeritate si nevoia bancilor de capitalizare aduc in prim plan si marele pericol al “indatorarii prin deflatie” (debt deflation); cand nu exista cresterea economica si corectiile se fac prin “devalorizari interne” (scaderi de venituri si preturi de active nominale) povara datoriilor creste in termeni reali. Este foarte probabil ca viitoarea intalnire la nivel inalt a liderilor europene sa aiba ca tema centrala aceasta chestiune.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "3 comments" on this Article:

  1. Laur006 spune:

    La licitatia din 21 decembrie banci europene au luat 489,2 miliarde euro depasind cu mult asteptarile. BCE a lansat aceasta operatiune intrucat piata inter-bancara se gripase
    As vrea sa mi se spuna, clar si raspicat, de unde au venit banii aceia, fiindca exista doua variante: a) sunt bani facuti, la viteza, in tiparnitele Bruxelles-ului; b) sunt bani cash, reali, dar in cazul acesta ai cui sunt de fapt, de unde au rasarit, asa, deodata?!?!?

  2. Alex spune:

    Laur, desigur ca sunt reali din moment ce Banca Centrala Europeana i-a pus in circulatie! Pe de alta parte, de cand a disparut etalonul aur nu mai exista o acoperire directa, singura acoperire de care mai putem vorbi este, eventual, productivitatea economiei. Asa incat, BCE a spus “Fiat!” si, dintr-o data, acesti bani s-au nascut. Nu trebuie sa te gandesti la o tiparnita in sensul clasic. Deocamdata, nu exista decat ca unitati de cont. Ca, la un moment dat, BCE-ul va trebui sa creasca (mult mai putin oricum) si cantitatea de numerar in circulatie, este alta mancare de peste. De asemenea, nu este un lucru rau ce a facut BCE (sigur, si mai bun ar fi fost sa cumpere direct bond-uri pe piata primara – adica direct de la state). Zona euro statea, pe moment, sub amenintarea deflatiei, nu a inflatiei asa incat efectul negativ va fi minim. Daca lucrurile se vor schimba, BCE poate oricand sa reduca lichiditatea din piata.

  3. Buna ziua si La Multi Ani 2012!

    Apar fel de fel de teorii, insa se pare ca Statele Unite ale Europei nu au nici o sansa.Exista un anumit conservatorism in viziunea statelor Europene ,de sine inteles:nu poti sa schimbi peste noapte traditii milenare, sa faci praf entitatile Europene, indiferent cine comanda aceste politici sau are interese mercantile.Poate o anumita coordonare in interese strict Europeene este salutara, dar impunerea unor restrictii sau pierderea independentei financiare asociata cu restructurarea industriei si a imposibilitatii de a finanta prin resurse proprii investitii rentabile creiaza mari disfunctionalitati..Faptul ca exista semne de intrebare, cum ar fi cea a Ungariei,a Marii Britanii, duc inevitabil la o alta abordare a situatiei, de care factorii de decizie pot sa o abordeze civilizat.

    Cu stima, Ing.Scridon Radu_lucian



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Daniel Daianu


Daniel Daianu

Ministru al finanţelor între 1997-1998, profesor universitar la Departamentul de Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană din cadrul SNSPA, membru corespondent al Academ... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)