Home » Media / Tech » Citesti:

#REZIST, ecou european într-o carte

Brindusa Armanca august 8, 2017 Media / Tech
3 comentarii 1,818 Vizualizari

Ce n-au făcut universitarii noștri de la științe politice și sociale, ocupați cu alte cele, fac universități străine: analiza fenomenului #rezist, privit din perspectivă multidisciplinară. Cercetători britanici de la Universitatea din Bournemouth și germani de la Universitatea de Științe aplicate Quadriga din Berlin au inițiat, puțin după stingerea protestelor din iarna aceasta, un studiu cu contribuții românești și străine, publicat recent sub titlul #Rezist. Romania’s 2017 anti-corruption protests: causes, development and implications*. Coordonatorii lucrării, profesorii Ana Adi și Darren G.Lilleker, au fost interesați să afle ce se poate învăța ”la cald” din protestele împotriva OUG 13 și a corupției clasei politice românești, din mai multe unghiuri: context istoric și politic, motivațiile protagoniștilor, dinamica comunicării și impactul socio-politic. Au fost invitați să contribuie la acest tablou complex universitari specializați în comunicare și media (Dumitru Borțun, Peter Gross, Antonio Momoc, Brîndușa Armanca, Maria Corina Barbaros, Rodica Melinda Șuțu ș.a.), politicieni (Monica Macovei), participanți la proteste (Raluca Feher, Tiberiu Pfiszter, Cosmin Pojoranu ș.a.), jurnaliști (Ramona Ursu, Decât o revistă). Fenomenul a suscitat interes nu doar în contextul tipologiei protestelor de pe mapamond (de la Revoluția română și Revoluția portocalie, la Occupy și Primăvara arabă), ci și pentru performanțele de comunicare simbolică neatinse până acum în mișcările românești de stradă. Diversitatea soluțiilor de comunicare, care implică imaginație și creativitate, a culminat cu celebrele drapele de lumină, ceea ce a reușit să aducă România pe primele pagini și în prime-time peste tot în lume. 70.000 de știri și articole au fost publicate global în mass-media din ianuarie până în iunie 2017 pe subiectul protestelor anticorupție, contrazicând teoria lui J.B.Manheim că țările cu prezență scăzută în media internațională și imagine în general negativă nu pot sări brusc pe axa interesului activ și a imaginii pozitive. Protestele au fost urmărite de întreaga lume empatic, înțelegându-se clar că o parte educată, urbană, evoluată civic din lumea românească poate reprezenta o piedică semnificativă împotriva politicienilor nesățioși și iresponsabili. Este citat World Politics Review care conluziona că protestele reprezintă”o victorie a puterii populare și a activismului civic împotriva elitei corupte”.

Trecerea de la”revoluția televizată” la revolta”postată” este cu atât mai interesant de analizat cu cât strategiile celor din piețele marilor orașe au avut în vedere atât elementul de spectacol necesar pentru vizibilitate, cât și mesajul concis, ușor de trimis pe Facebook, Twitter, WhatsApp: pancarte cu sloganuri inspirate, recuzită teatrală ca marionete, vuvuzele, tobe, măști etc. Tactica a fost, în ordine, ocuparea spațiilor publice, de regulă déjà marcate simbolic (Piața Victoriei, piețele Revoluțieidin 1989 în orașe ca Timișoara,Sibiu, Cluj, Iași, Arad etc.), apoi reportarea la mass-media și la rețelele sociale.”Protestele sunt zgomotoase, vibrante, spectaculoase. Ele livrează imagini pe care oamenii vor să le vadă, sunt preluate de media și de trecători, sunt greu de ignorat” și astfel ”pot avea puterea de a produce o schimbare”, este menționat ca premisă a lucrării. Umorul, sarcasmul, elementul satiric au dominat protestele, conferind o notă elevată mișcării de stradă. Analizelor nu le-au scăpat reacțiile adecvate sau inadecvate ale guvernanților și ale mass-media, subliniind adsea aroganța și lipsa de transparență reprobată de protestatari: încercarea de a minimaliza numărul de participanți, chemarea la contra-manifestații, acuzația de complot împotriva României de către inamici externi ca George Soros, Uniunea Europeană, mutinaționalele, ambasadele etc. Experiențele personale relatate în volum dau savoare și autenticitate materialului academic. Prea devreme pentru a măsura impactul protestelor din iarna lui 2017, se poate vorbi despre vulnerabilități: inexistența unui leadership, a unui nucleu de influență care să se coaguleze. Ceea ce a făcut forța și farmecul mișcării #rezist, deplina libertate de a adera sau nu la scopul acesteia, reprezintă și slăbiciunea ei. O lecție importantă rămâne: apatia poate fi învinsă atunci când democrația este în pericol.

*www.romanianprotests.info

Articol apărut în revista ”22”

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "3 comments" on this Article:

  1. Josef Svejk spune:

    Păi de ce s-ar mai obosi cineva să facă studii?! Treaba a murit de mult. Conflictul de interese a fost deja îngropat cu legea în mână, se lucrează intens la restul problemelor (nu am nici un dubiu că se vor rezolva și ele), iar jupăn Dragnea a învățat o lecție politică importantă: cum să i-o tragi nației cu anestezie și fără ca ea să mai miorlăie.

    În buna tradiție românească zavragii s-au înecat ca minoritaru’ la mal, adică la centimetri distanță de provocarea anticipatelor pe care atunci PSD-ul le-ar fi pierdut. Dar n-a fost să fie. PSD-ul a câștigat în final partida la scor. Dacă e ceva de analizat & studiat în toată povestea asta e modul în care o mână de semianalfabeți grobieni au țăpuit ca pe bobocii de gâscă o „parte educată, urbană, evoluată civic din lumea românească” rămânând la robientul cu parale atunci când totul părea a fi împotriva lor. Restule e vânare de vânt.

  2. ion adrian spune:

    Despre romani in viziunea lui Gusa sau a lui Severin si desigur ca si in a lui Tariceanu cand nu este ipocrit:

    Il dispretuiesc pe dl Gusa , analist politic si politruc(politician este prea mult spus pentru dlui) in trecut, agent de influenta al unora sau al altora dar nu sunt de acord cu calificativul foarte peiorativa la adresa inteligentei dlui, pe care un politician i-a adresat-o zilele astea
    Ca este fara caracter, cum este de altfel si un Adrian Severin(il pomenesc pentru ca ma voi referi si la dlui) este pentru mine indubitabil, dar nu pot din acest motiv sa-i dispretuiesc abilitatile demagogice si de aceea si politice.
    Astfel in articolul de la linkul https://www.realitatea.net/cozmin-gu-a-saluta-o-decizie-controversata-a-lui-tariceanu-iese-din-ipocrizie_2091631.html se precizeaza ca dl Gusa a laudat o asa zisa iesire din ipocrizie a unui ipocrit de marimea intru ipocrizie si minciuna politica a unui Tariceanu.
    Ce spune dl Gusa ca a spus corect dl Tariceanu referitor la legea amnistiei?
    Citez din dl Gusa:
    “Eu salut această decizie a lui pentru că iese din ipocrizie. Avem o clasă politică de oameni corupţi, puşcăriabili, care au fost votaţi de români. Ce au crezut românii când i-au votat pe aştia care fură că o să meargă în Parlament şi nu îşi vor da legi care îi scapă de puşcărie? Dacă asta au crezut, au greşit, însă nu cred asta. Românii au votat în cunoştinţă de cauză o majoritate coruptă, hoaţă. Eu salut decizia lui Tăriceanu pentru că măcar nu mai sunt iocriţi pentru că altfel dacă ne întoarcem la începutul anului şi vorbit despre graţierea dată ca să nu se dea, aia chiar a fost o greşeală. Acest lucru s-a întâmplat pentru că nici în politica românească nu există solidaritatea. Cineva vrea să îşi negocieze doar dosarele personale şi să nu respecte proverbul “urma scapă turma”. Eu cred că Dragnea a vrut să îşi negocieze doar dosarele lui, fără să îşi aducă aminte de colegii săi, iar ce a făcut Tăriceanu este o ieşire din ipocrizie. Aştia suntem, aştia suntem toţi ca români, nu ştiu câţi dintre români ar refuza fel de fel de tentaţii şi nu ar face mişmaşuri. Asta este ţara, asta e lumea”, a spus Cozmin Guşă, la Realitatea TV.

    Remintesc ca acum ceva vreme cam acelasi lucru despre romani, poate cu mici variatiuni l-a sustinut si dl infractor politic Adrian Severin.
    Asadar intreb retoric : oare a iesit din ipocrizie dl Tariceanu sustinand azi ce sustine adica asa este din nefericire (din ce motive nu discut ) aceasta natie a noastra?
    Aplauda in sinea sa hotia si deci hotul neprins , il acopera daca poate si daca nu-i este vecin, dar daca acesta este prins din ipocrizia care il defineste pe langa “dorinta mortii caprei vecinului” doreste si lapidarea hotului care l-a dezamagit nu prin hotie,ci prin nereusita ducerii unei minciuni si ticalosii pana la capat?
    Sigur sunt multe nuante cuprinse atat in intrebarea mea cat si in posibile raspunsuri dar in modul simplist in care Mircea Eliade prin anii 30 cand era atasat la Lisabona scrie ca poporul roman(atentie nu poporul rromilor) are in Europa asociata calitatea de campion al hotiei, al gainariei cred ca se poate raspunde relativ usor.

  3. Daniels spune:

    Dupa parerea mea, interpretati clasic si eronat absenta leadership-ului. Nu este o slabiciune de actiune.

    Miscarea #rezist chiar nu si-a propus si nici nu are nevoie sa preia puterea politica. Iar implicatiile depasesc cu mult limitele politice prin care mafia incearca sa explice miscarea #rezist. O miscare literalmente spectaculoasa, dedicata spectacolului. Desi resentimentele anti-coruptie alcatuiesc baza miscarii, in final nu actiunea politica, ci spectacolul reprezinta scopul culminant.

    Pentru ca nu o putere politica sau alta vor fi invinse de miscari gen #rezist. Nu. Aceste miscari tintesc mult mai sus, nu neaparat in mod constient. Dar politica insasi va fi invinsa. Comparativ cu nivelul si mai ales ritmul tehnologic, politica este o preocupare anacronica, o frana inacceptabila.

    De aceea, deloc intamplator, desi tinerii au preocupari si opinii uneori intense despre adminstratie, totusi ei nu participa la votul politic. E suficient de clar. In opinia mea, politica va fi invinsa curand, impreuna cu sistemul politic si partidele. Iar democratiile in general, nu doar la noi, vor evolua toate in democratii participative. Si intr-adevar, din perspectiva progresului tehnologic, puterea politica e total ineficienta, nu are nici un sens. Si nici pozitia partinica fata de subiecte, de asemenea nu are sens.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Brindusa Armanca


Brindusa Armanca

Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timi... Citeste mai departe


Bucharest Science Festival 2017

Bucharest Science Festival 2017, 27 septembrie - 1 octombrie

Cateva dintre evenimente:
  • Exploratorii frontierelor Cosmice - Conferința susținută de Prof.l Mark McCaughrean, Senior Advisor pentru Ştiinţă şi Explorare în cadrul Agenţiei Spaţiale Europene
  • Food Evolution - Cum decidem cum să ne hrănim? - vizionarea documentarului Food Evolution + o discuţie prin Skype cu scenaristul şi producătorul lui, Trace Sheehan
  • Atelierele de chimie Kids' Lab
  • Atelierele GeneEd - ateliere practice de extragere a ADN-ului
  • Noaptea Cercetatorilor de la Muzeul Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" si de la Muzeul National de Geologie

Pentru detalii despre programul complet al festivalului și rezervări vă invităm să vizitați siteul www.BucharestScienceFestival.ro.

E randul tau

Nu se pune problema „acceptării” anonimatului. Pur și simplu nu am fost întrebați, am fost r...

de: Gabriel Fornica-Livada

la "Învățământul care îl merităm. Despre țapul ispășitor și arderea canapelei"

Cauta articole

septembrie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)