Home » Politica & Doctrine »Societate/Life » Citesti:

Anticomunism cu geometrie variabila: Despre cianura morala (Updated)

Vladimir Tismaneanu septembrie 4, 2013 Politica & Doctrine, Societate/Life
23 comentarii 1,673 Vizualizari

Societatea civila e framantata de Rosia Montana si de maidanezi, partidele politice la fel. In fapt, pentru a relua o discutie propusa de Cristian Preda, exista ceva mai rau, ori la fel de rau precum cianura chimica, e vorba de cianura morala, de turpitudinea devenita mod de existenta, de dispretul pentru cei pe care pretinzi ca-i reprezinti, de criza reprezentarii in genere, de distrugerea deliberata a increderii, de minciunile transformate in abecedar al vietii politice din Romania de azi. Marxismul de balci se combina cu un kitsch politic ubicuu, zgomotos si aiuritor, fara ca dreapta intelectuala, cu discrete exceptii, sa inteleaga care sunt adevaratele, urgentele sfidari. Intre acestea, mai presus de orice, consolidarea statului de drept.

S-a scris, pe buna dreptate, ca nu a avut loc un proces al comunismului de tip Nürnberg. Marii criminali au fost practic lasati in pace, si-au savurat si, daca mai sunt in viata, continnua sa-si savureze linistiti batranetile. Ion Iliescu, patriarh al comunismului romanesc, trecut, prezent si viitor, exceleaza in tupeu, participa la ceremonia beatificarii uneia din victimele absolute ale regimului pe care, fara onoare dar cu sarg, l-a servit. Ideologul en titre al dictaturii lui Ceausescu, Dumitru Popescu, ofera si el, cand si unde apuca, lectii de comunism “neintinat”.

Cate unul, ca tortionarul Iosif Bistran, moare in somn. Altii, asemeni ultimului sef al Securitatii din Bucuresti, colonelul Gheorghe Goran, respira aerul curat de la Breaza. Instrumentul Visinescu este hiperbolizat drept incarnarea abominatiilor Securitatii. Timp in care generalul Iulian Vlad este portretizat drept un erou al luptei pentru independenta nationala si nimeni nu-l stinghereste macar cu o floare. Iar in revista cu suavul nume “Vitralii” a cadrelor din rezerva ale SRI, generalul de brigada (tot in rezerva) Vasile Malureanu prezinta pagini din “Jurnalul” Monicai Lovinescu. Cum imi scrie un prieten, nimic nu are voie sa ramana nemaculat in Romania de azi: “Criminalii zburdă liberi, dau lecții de patriotism, iar noi ce facem?”

Procesul CPEx s-a limitat la momentul 16-21 decembrie 1989, nu a discutat natura criminala a sistemului, ororile savarsite in numele unei ideologii intemeita pe resentiment social, pe ura de clasa. PCR a disparut, pasamite, fara urma. Securitatea a fost formal desfiintata, renascand imediat sub alte denumiri. Efectele legale ale condamnarii comunismului in decembrie 2006 au fost anemice, atatea cate au fost. In chip ironic, tocmai cei care au sabotat de ani de zile aceste actiuni sunt azi campionii luptei anticomuniste. Inca o data vedem ca nomenclatura este specialista in travestiuri, dedublari si mistificari.

Este vorba acum de un anticomunism ciudat, instrumental, selectiv si lipsit de fundament moral cata vreme este trambitat pe canalele de televiziune ale unui fost securist. Nu este anticomunismul sferei publice, al conversatiei democratice, ci acela al aranjamentelor de culise si al cursei useliste pentru imagine. Autorii de apeluri in serie pentru decomunizare, “vanatorii de securisti” intrati in jocul uselist, par total netulburati de faptul ca prin aceasta anexare a discursului anticomunist de catre Felix, Iliescu si Ponta, subiectul insusi se prabuseste in derizoriu.

http://adevarul.ro/news/politica/exista-mai-rau-decat-cianurau-1_52264da6c7b855ff5641f704/index.html

Update: Loc de memorie, spatiu al traditiei anticomuniste si depozit al sperantei democratice, Piata Universitatii fierbe din nou. Ceasul istoric si politic e diferit de mai-iunie 1990 ori de ianuarie 2012. Celor care se intreaba ce gandesc despre protestele din Piata Universitatii (dar si din alte orase), le raspund ca le urmaresc cu interes. S-ar putea sa simbolizeze o miscare generationala diferita de ce s-a petrecut in ultimii ani. Ca directie, dincolo de stridente si cacofonii discursive, dincolo de inconsecvente si tinte inselatoare, este o tentativa de a-i responsabiliza pe guvernanti. Este, pentru multi, o cautare a solidaritatii intr-un spatiu amorf, asfixiant si atomizat. Ca sunt destui care pescuiesc in ape tulburi, nu ma indoiesc. Dar aceasta este soarta oricarei miscari sociale. Refuzul presei de a scrie despre proteste este proba miopiei, daca nu mai rau. Horia Ghibutiu a scris pe acest subiect. La fel, eludarea subiectului de catre televiziuni.

http://horiaghibutiu.wordpress.com/2013/09/02/o-rusine-de-presa/

Primul lucru care se impune notat este caracterul lor non-violent. Protestul, contestatia, nesupunerea civica pasnice sunt elemente ale jocului democratic. Doi, constat eterogeneitatea inerenta unor asemenea revolte. Trei, observ ambiguitatile ideologice si agendele diferite ale participantilor. Este o revolta anti-Establishment, cu doza de utopism proprie unor asemenea miscari. Cum Establishment-ul actual este Guvernul Ponta si coplesitoarea majoritate USL in Parlament, este, prin implicatii, o revolta impotriva USL. Dar nu este in favoarea niciunui partid politic. Retorica anti-corporatii de orientare eco-socialista se combina cu un anti-capitalism naiv, ostentativ si, pentru moment, selectiv. Capitalismul vestic trebuie stopat. Cel estic este ignorat. Deocamdata, pare a fi ceea ce numim a single issue movement. Anticapitalismul pare sa fie si el cu geometrie variabila.

Mi-am amintit, scriind aceste randuri, de inceputul anilor 80, de miscarea impotriva amplasarii rachetelor americane in Germania de Vest. La vremea aceea, Vaclav Havel a trimis o scrisoare catre pacifistii occidentali, de fapt un eseu politico-filosofic, in care a insistat ca rachetele nu au ideologie si ca nu vede de ce indignarea lor nu ia in considerare si rachetele sovietice amplasate in RDG. Textul se numea “Anatomia unei reticente”. O lectie de realism pe care multi par a o fi uitat.

Comportamentul politic suprarealist al lui Victor Ponta este el insusi un catalizator al revoltei. Nu cunosc in analelele politicii moderne o situatie precum aceea in care premierul spune ca va vota contra propunerii adoptata de guvernul pe care il conduce. Este apoteoza iresponsabilitatii. Daca era onest (vai, asta da utopie!), Ponta trebuia sa demisioneze. N-a demisionat el insa cand a fost dovedit plagiator ordinar, de ce-ar demisiona acum? Omul stie ca totul trece si ca, lui personal, totul ii merge. Asa credea si mentorul sau, Adrian Nastase, pana cand i s-a infundat. Vom vedea in continuare.

Am citit cu folos acest articol de Dragos-Paul Aligica:

http://www.revista22.ro/rosia-montana-piata-politica-si-idiotii-utili-30700.html

O marturisire: Nu stiam ca mama ministrului insarcinat cu Marile Proiecte (de unde or fi gasit acest titlu de un ridicol nebun?), Dan Sova, este avocata pentru RMGC. Exista limite ale lipsei de bun simt si de onoare? A auzit dl Sova despre ceea ce se intelege in chip universal prin conflict de interese?

http://lacoltulstrazii.ro/2013/09/04/cel-mai-bun-articol-despre-abuzurile-din-proiectul-de-lege-pro-rmgc/

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , , , , , , , , , , , , , , ,



Currently there are "23 comments" on this Article:

  1. bulamacu spune:

    Absolut de acord cu articolul. Teoretic aveti mare dreptate, dar in practica lucrurile stau si altfel. Sigur ca Visinescu este o unealta a regimului si a se napusti toata lumea supra lui mi se pare o actiune de forma. Intreb si eu : de ce Iulian Vlad ar fi mai vinovat decat Pacepa care a fost si el unul din liderii Securitatii si inca in perioada cea mai neagra a sa ? Doar ca acesta a parasit sistemul la un moment dat ? Oare din convingere, urma sa fie deconspirat ? Nu stiu si nici nu este foarte important, dar a-l prezenta ca pe un erou, ca pe unul care a luptat impotriv sistemului comunist este totusi prea mult. Deci tot felul de situatii care demonstreaza dubla noastra masura.

    • Nu voi intra intr-o discutie pe tema pe care o propuneti. Poate cu alt prilej. Deocamdata, spun doar ca Iulian Vlad a lucrat in Securitatea interna, a facut cariera in ea, a condus personal anchetarea unor disidenti si adversari ai lui NC, a condus Securitatea pana in ultima zi, nu si-a exprimat niciodata nici cel mai mic regret…

  2. Despre Rosia M spune:

    @Vladimir Tismaneanu

    A fost upload-at azi dimineata pe ‘contributors’ un articol
    al domnului V. Iordache
    despre martirii crestini din inchisorile bolsevice, despre Valeriu Gafencu;
    era vorba si i despre preotii Arsenie Boca si Iustin Parvu.

    Va rog sa-mi raspundeti
    de ce a fost scos articolul in cateva minute (zeci de minute) ?
    Multumesc pentru raspuns

    • Va sugerez sa va adresati, cum este firesc, administratorilor platformei. Ati facut-o? De ce imi scrieti mie? Din pura curiozitate, ati scris si altor autori care publica aici, pe “Contributors”?

      • Hannibal Lecter spune:

        Cred ca e vorba de o mica confuzie : nu a fost un articol propriu-zis , ci de un comentariu postat la articolul anterior al prof. Tismaneanu : “Calaul Visinescu si genocidul”. Comentariul respectiv facea trimitere, prin link, la un material –articol diferit ca abordare a problemei de cea a prof. Tismaneanu. A fost , intr-adevar, vizibil citeva ore (era noapte in USA , deci moderarea a fost facuta in RO —si a aparut ) apoi a disparut la orele de dimineata din USA . Nu insinuez nimic , spun doar faptele nude.

        Sper ca se observa ca nu am fost specific re. linkul respectiv Daca prof. Tismaneanu crede de cuviinta, poate reposta comentariul si linkul repectiv. Daca nu –nu .

        • Nu am habar despre ce vorbiti.

          • Hannibal Lecter spune:

            Vorbesc despre aspectele relatate de cel ce semneaza ” Despre Rosia M” —si care sint adevarate , cu clarificarea pe care am facut-o. Adica apar comentarii care apoi dispar —iar disparitia se datoreaza moderatorului (moderatorilor). Credeam ca s-a inteles din prima :wink:

      • Despre Rosia M spune:

        @Vladimir Tismaneanu

        Va rugam pe dumneavoastea sa-mi raspundeti pentru ca sunteti printre putinii (cateva zeci sau sute) oameni din Romania care se ocupa serios si intens de ‘Tema fostilor detinuti politici din Romania’.
        Nu stiu pe cine altcineva de-aici sa intreb.
        Nu sunt prea multi preocupati de un asa subiect greu.

        Eu sunt foarte interesat de Fenomenul Genocid Pitesti
        (din punct de vedere istoric, etic si teologic)

        As zice ca urmatoarele carti ar trebui traduse in limbile:
        engleza, franceza, spaniola germana

        VIOREL GHEORGHIŢĂ. ET EGO. Sărata – Piteşti – Gherla – Aiud.
        VIOREL GHEORGHIŢĂ. Sub semnul ororii depline. Reeducare-demascări-procese CONSTANTIN MERIŞCA.Tragedia Piteşti. Institutul European,
        AUREL VIŞOVAN. Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, pentru ce m-ai părăsit?
        DUMITRU BORDEIANU. Mărturisiri din mlaştina disperării.

        NECULAI POPA.COBORÂREA ÎN IAD
        OCTAVIAN VOINEA. Masacrarea studenţimii române
        GRIGORE DUMITRESCU. Demascarea. Ed. autorului, Munchen, 1978
        IOAN MUNTEAN La pas , prin “reeducările” de la Piteşti, Gherla şi AiudBucureşti, 1997, 300 p. TRAIAN POPESCU. Experimentul Piteşti.
        DUMITRU BACU THE ANTI-HUMANS STUDENT RE-EDUCATION IN ROMANIAN PRISONS. (c) 1971

        Deasemenea cartea tanarului istoric
        Alin Muresan – ” Pitesti o sinucidere asistata”

        Extraordinare imi par a fi personalitatile domnilor care au rezistat incredibil de demn (supraomeneste), prin credinta, in Pitesti (1949-1951):
        Nicolae Purcarea, Tache Rodas,
        prof univ ing Dan Lucinescu,
        prof univ ing Iulian Constantin,
        ultimul plecatadintre noi la Domnul in 2012
        uktimii doi mari ingineri, primul din Politehnica bucuresteana ,
        al doilea in Institutul de Constructii, autor de proiecte la Sadu si altele

      • Despre Rosia M spune:

        @Vladimir Tismaneanu

        Desemenea, pentru ca tot ati adus aminte subiectul “X si filosofia’ .

        o tema deosebita ar fi ‘Filosofii din Pitesti’ :
        - Costache Oprisan , cel care s-a prapadit in Jilava, langa extraordinarul domn si preot Gheorghe Calciu, si langa admirabilul profesor Marcel Petrisor (ultimul salvat de Gheorghe Calciu ; pe Oprisan nu l-a putut salva,) ;
        Costache Oprisan care era lasat in anii 40 de DD Rosca sa predea despre Martin Heidegger (*) in locul sau

        - Virgil Gheorghita
        si altii

        doua citate din
        Viorel Gheorghiţă – ET EGO. Sărata – Piteşti – Gherla – Aiud

        “Ca om. după cu­vântul înţeleptului, nimic din ceea ce e omenesc nu mi-e străin, nici binele, nici răul, nici meritul, nici vina, chiar dacă, în mod paradoxal, acţiunile mele, cele în planul istoriei îndeo­sebi, nu au fost acţiuni, ci reacţii aparte, determinate atât de stimuli externi, cât şi de un anume impuls lăuntric, de natura aceluia numit de Kant Imperativ categoric. În nici o împre­jurare eu nu am provocat istoria. Ea m-a provocat şi mă pro­voacă încă, fie direct, fie pe ocolite, sau prin interpuşi, nicio­dată singură, în complicitate cu amintitul Imperativ, implantat prin etnogeneză şi asumat ca etos. Aşadar, deşi unic, nu sunt şi singur, nici chiar în forul meu intim. Semenii sunt şi ei, nu undeva alături, ci în însuşi miezul dramatic al acestui for. Os­moza, mai mult decât presupusă, mă îmbogăţeşte real, dar, în acelaşi timp, îmi şi pune limite, împiedecându-mă, printre altele, să uit. Da, să uit.
        Ultimele zvârcoliri ale acestui sfârşit de mileniu s-au do­vedit, se dovedesc încă fi apocaliptice, prin amploarea sa­tanismului, bestialităţilor, sadismului, abjecţiei si hecatombelor.
        ….
        Aşadar sunt şi eu unul dintre cei care au fost şi s-au întors din Infern. E vorba, evident, de Gulagul românesc, înde­osebi de Piteşti. ET EGO. Şi, pentru că întrevăd întrebarea, anticip răspunsul prin două precizări. “Fenomenul Piteşti” ca sumă a ororilor petrecute în închisoarea acestui oraş – dar nu numai – în perioada anilor 1949-1953, nu poate fi uşor înţeles. Prin complexitatea lui, prin consecinţe şi semnificaţii, el depă­şeşte, nu doar circumstanţele istorice în care s-a produs, ci şi capacitatea de detaşare şi cuprindere a omului parte, a omu­lui magmă. Între a fi în Infern şi a face parte din Infern, dife­renţa e mare. Cei care au trecut prin reeducare nu au fost în, ci au făcut parte, în grade, e drept, diferite, din însuşi feno­menul despre care încerc să depun mărturie. Voi fi în măsură? în măsura în care e posibilă mărturisirea, nu mărturia, da. Acest da înseamnă însă mult prea puţin. Elucidarea fenome­nului presupune, cred eu, conjugarea interdisciplinară a eforturilor unui număr mare de cercetători, cu acces la docu­mente şi mărturii. E nevoie de timp, e nevoie de bunăvoinţă, e nevoie de libertate, mai ales. Dar şi de capacitatea de a salvgarda caracterul viu al fenomenului, pericolul istoricizării lui, real, fiind sinonim cu anularea şanselor de a-l înţelege. Din acest punct de vedere, mărturiile nemijlocite ale pătimitorilor rămân de neînlocuit.
        Cea de a doua precizare priveşte modul de realizare a mărturisirii, de validare a ei ca mărturie în cadrul unui proces. Fiind vorba, nu doar de un martor, de un privitor, ci de un pătimitor, prestaţia acestuia, în speţă a mea, pentru a fi cât de cât concludentă, se cere a fi integrată unei existenţe şi prezentată ca atare. Să începem deci cu începutul.

        (*) Stiu cat de greu de tradus/ de inteles este Martin Heidegger pentru contemporanii romani
        (am aproape intreaga serie Martin Heidegger Gesamtausgabe – Vittorio Klostermann Verlag
        si imi dau seama relativ usor ce se poate traduce mai usor in romana si ce nu;

        pe de alta parte, literatura Despre Pitesti enumerata mai sus ar trebui tradusa neparat si in germana si engleza

      • Despre Rosia M spune:

        Dintr-un
        interviu cu parintele Gheorghe Calciu, ce a avut loc in 6 Noiembrie 1996 in California

        Despre Constantin Oprisan, martir al închisorilor comuniste

        “- Cat ati stat cu el in acea celula?

        - Un an. Dupa ce a murit, fiecare a simtit cum ceva din el a murit. Am inteles ca, bonav cum era si in grija noastra ca un copil, el a fost stalpul nostru de sustinere in celula. Atunci am devenit singuri, fara Constantin Oprisan.

        Am luat un prosop si am spalat corpul sau pentru a-l pregati sa fie ingropat in pamant. Apoi am ciocanit la usa si am spus gardienilor ca a murit Constantin Oprisan. Au venit dupa trei ore. Noi niciodata nu am parasit acea celula mai-nainte. Acea celula care nu avea nici lumina, nici ferestre. Apa se prelingea pe pereti; salteaua de paie era putreda sub corpurile noastre. Astfel, dupa inca doua ore, pentru prima data, gardianul mi-a comandat mie si prietenilor mei sa iau corpul lui Constantin Oprisan si sa merg afara.

        Afara era atat de frumos. Flori si copaci si cerul albastru. Atata timp cat am stat in celula am uitat despre frumusetea lumii. Cand am iesit am vazut ca lumea nu s-a schimbat. Aceasta vegetatie, aceste flori – ne loveau. Erau ca o insulta pentru noi, deoarece noi sufeream, muream… dar universului nu-i pasa de noi! Soarele apunea si era o lumina aurie. Fiecare stralucea ca aurul. L-am pus pe Constantin Oprisan pe pamant. Era complet dezbracat deoarece a trebuit sa dam hainele sale de inchisoare inapoi. Corpul sau era complet vlaguit. Nu ne venea sa credem ca a fost o fiinta vie. Era complet slabit, numai piele si os. Si m-am gandit ca fierea trebuie sa-i fi intrat in momentul mortii in sange deoarece era complet galben. Prietenul meu a luat o floare si i-a pus-o pe piept – o floare albastra. Gardianul a inceput sa tipe la noi si sa ne forteze sa ne intoarcem in celula. Inainte de a intra in celula ne-am intors si am mai privit odata la Constantin Oprisan – trupul sau galben si floarea albastra pe piept. Aceasta e imaginea pe care o pastrez in memorie – corpul lui Constantin Oprisan complet vlaguit si floarea albastra pe pieptul sau. El nu era decat piele si os – fara muschi. Nimic altceva … corpul sau zacand pe pamant cu o floare albastra.

        Dupa aceea a fost foarte dificil. Poate am pacatuit deoarece Constantin Oprisan, inainte de a muri, a spus “Voi muri, dar dupa moarte, ma voi ruga lui Dumnezeu pentru voi. Toate rugaciunile mele vor fi pentru voi, deoarece nu vreau ca sa muriti in aceasta celula“. Si sunt sigur ca s-a rugat pentru noi, deoarece toti trei am reusit sa parasim aceasta inchisoare si sa mergem la Aiud. Sunt sigur ca Constantin Oprisan s-a rugat pentru noi. Pacatul pe care l-am comis a fost ca tot timpul m-am gandit si am chemat sufletul lui Constantin Oprisan sa vina si sa ne daruiasca lumina. Ma gandesc ca am comis un pacat, deoarece poate i-am tulburat odihna. Sunt sigur ca a fost foarte binevoitor cu mine pentru ca am avut grija de el. Sunt sigur ca m-a iubit foarte mult. El ii iubea pe toti. Dar cred ca pentru mine a avut o dragoste speciala, deoarece eu am avut o dragoste speciala pentru el. “

  3. Nicolae Pasculescu spune:

    “natura criminala a sistemului”?
    Domnule Profesor, chiar este binevita o explicare a sistemului, din partea dumneavoastra. Cu toate elementele sistemului si toate raporturile si relatiile sistemului. Si ale elementelor sistemului. Imi scapa mie, sau nu ati explicat sistemul?

  4. dusu spune:

    undeva in Ardeal,in acele zile de decembrie 16-21,comunistii erau in fierbere; era ptr prima data ptr multzi cind shi au pus problema: si daca pica comunismul,noi ce facem ?
    cu cit se apropia 21 atmosfera era tot mai incarcata.in unitatea socialista unde munceam o shtire adusa de un angajat de la fata locului din Timisoara a fost intimpinata de director cu :´´N ai vazut nimic ! n ai auzit nimic ! ai intzeles ? ¨mafia comunista intrase in deruta.
    apoi,´´fuga´´ si ca prin minune comunistii in frunte cu directorul au trecut la lupta revolutionara:s au costumat de camuflaj,au facut rezerve de Molotov si au inceput sa pazeasca de teroristi cuceririli revolutionare.
    romanica e o tzara comica daca n ar fi tragica.

  5. Grammaticus spune:

    Superb d-le Tismaneanu, pur si simplu! Mai ales mi-a facut o mare bucurie amintirea lui Havel. Ce pacat ca Romania a avut asa niste conducatori nenorociti si o dictatura asa de crunta care a distrus posibilitatea acceptarii si receptarii de catre societate at large a unor oameni fini ca el!

  6. Andrei George spune:

    Stimate domnule Tismăneanu,

    Ce propuneți dvs. e cam complicat- pentru că ar trebui să ne auto-judecăm. Iar ca să ne auto-judecăm ar trebui să ne dezmeticim- măcar astăzi, 4. 09. 2013- despre ce vorbim și în ce lume trăim. Și ar trebui să vedem că o viață mai bună (România până în 1989, URSS sau Germania nazistă- doritorii pot alege) vin la pachet cu un Himmler, Beria sau Vișinescu- așa ca un extra-bonus. Suntem capabili de auto-judecată ? Mă îndoiesc foarte tare. Și chiar mă întreb- e mai bine să împărtășim o vină colectivă- și inutilă- sau să facem ca astfel de lucruri să nu se mai întâmple niciodată ? Cei care ar fi trebuit să plătească- nomenclatura de nivel 1, 2 și 3- sunt astăzi cheia de boltă a capitalismului din România. La vremea când unii își ardeau carnetele de partid ei deja aveau firme extrem de prospere- și- atunci- ce rost are ? .
    A fost rău comunismul ? Probabil că da. Și-atunci, cei 4 milioane de membri PCR ai anului 1989 erau răi ?
    A fost rău comunismul ? Probabil că da. Lămuriți-l și pe cetățeanul mediu- reprezentativ pentru Republica de ieri și de azi- care s-a mutat din bordeiul unde au locuit părinții în apartament la bloc, cu apă curentă, și-a făcut concediul cu bani puțini la mare (cât de departe aș fi de realitate dacă aș afirma că 99.5% din românii anului 1989 au văzut marea prima dată pe vremea regimului comunist ?) și a avut o certitudine a existenței- chiar mizeră ?

    • cinic spune:

      @AG. Poti crea fericirea sub un glob de sticla? Da (Asimov a scris o celebra istorioara despre asta)! Ce te faci cand globul se sparge de catre altii sau chiar de catre tine? Cand te confrunti cu restul (imens) al lumii ce faci: te retragi intr-un alt cocon sau te adaptezi?
      Scria un constrcutor pe aici: “aveam in 1989 cam 5000 lei in mana, extraordinar pe vremea aceea (NUMERIC!!), dar valorau cam 100 USD”. La spargerea globului de sticla acest constructor castiga mai putin decat un ucenic in Vest.
      Deci AG: punem la loc globul de sticla (interzicerea calatoriei peste granita, inchiderea granitelor economice, confiscare pasapoartelor, inabusirea intrebarilor….)?
      PS. Inainte de…., Mako era un orasel extrem de prosper in HU inainte de Nadlac. Toti cei ce veneau spre RO dormeau si mancau la Mako si in dimineata urmatoare intrau in RO. Ba chiar si cei ce plecau spre Vest, se sfortau sa nu innopteze inainte de frontiera ci se fortau sa ajunga la Mako. S-a facut autostrada si interesul pt. Mako a disparut. Ce-ar trebui sa faca cei din Mako? dupa logica ta ar trebui sa distruga autostrada si sa oblige calatorii sa stea in Mako?

      • Andrei George spune:

        Cinicule, nu țin la globul de sticlă- dacă ai cumva impresia asta. Dar aș dori să ajung la momentul unei vieți normale- când pot să pun globul în bibliotecă- și să trăiesc normal. Cam ca prin Germania. Atâta tot.

  7. Alin Dumitrescu spune:

    Domnule Tismaneanu, nu cadeti si dvs in capcana generalizarilor. Va felicit pentru pozitia neutra fata de protest. Am ajuns sa traim vremuri in care cine este neutru, este onest. Dar, caci exista un dar….Nu exista o retorica principala anti corporatii sau anti capitalism. Nu este un ecologism de stanga. Si cel mai important, oamenii sunt mai multi decat lozincile. Oana Boc a protestat cel putin doua zile la rand alaturi de oameni care afisau pancarte anti PDL sau anti Basescu.
    Am citit cateva comentarii interesante despre acesti “hipsteri” care folosesc uneltele capitalismului ca sa protesteze impotriva lui. Cei care nu sunt hipsteri sunt corporatisti care protesteaza impotriva corporatiilor. Al dracului de fals. Dvs traiti in SUA. Puteti sa-mi explicati de ce simbolul capitalist si corporatist il ancheteaza pe unul dintre principalii actionari ai acestei corporatii capitaliste care vrea sa investeasca in Romania? Cine este mai capitalist? Procurorul din SUA care a facut deja doua arestari sau actionarul care vrea sa repete isprava?
    Ecologism de stanga? O exista asa ceva in cartile de istorie, dar in piata este altceva. Cianura este doar cea mai ieftina metoda, nu este nici de dreapta, nici de stanga. Si pentru ca am ajuns la istorie….Dvs ati cautat cu mare dificultate documente despre comunisti. Ar trebui sa fitit primul care intelege ca peste 50 de ani un alt Tismaneanu va lucra cu datele false ale acestei prese mizere, nu mioape…istoria va definitiva ca informatie sigura “suta” de manifestanti in locul “miei”.
    A, inca ceva. Grupul nu este eterogen sau ambiguu…subiectul Rosia Montana este. Ideologia pe care dvs o vedeti ca lipseste se datoreaza in mare parte multiplelor posibilitati care sunt mai bune decat solutia aleasa de presa si de politicieni.
    PS: eu personal sunt impotriva exploatarii totale, impotriva exploatarii cu cianura, impotriva transparentei privind zacamantul in totalitate si impotriva declararii zonei ca monoindustriala. Sunt pentru o exploatare cu gramul care sa rezolve doar problema locurilor de munca din reclama nationala (desi referendumul de “vrea” local), sunt pentru demersurile de inscriere a minelor in patrimoniul Unesco, sunt pentru pastrarea caselor acolo unde s-au nascut bunicii actualilor rosieni-case cumparate in parte de RMGC (apropo, cat este capitalism si cat este comunism in stramutare?). Si, ca sa fiu si eu ambiguu, accept sa se faca daca cineva imi raspunde la 2 intrebari: de ce copiii nostri sa invete la geografie ca AM AVUT aur si ce vor face rosienii dupa 15 ani?

    • Va multumesc pentru mesaj. Am spus ca urmaresc cu interes ce se intampla. Primesc varii mesaje, citesc cat pot citi, incerc sa plasez fenomenul in cadrele unei sociologii a protestului politic. Ma feresc de generalizari. De acord, oamenii sunt mai mult decat lozincile. Dar lozincile, spontane sau nu, ii exprima pe oameni :) Paradoxul face ca o miscare care pare de stanga sfideaza un guvern care se pretinde de stanga.

    • Lupul Monarhist spune:

      apropo, cat este capitalism si cat este comunism in stramutare?

      Stramutarea se practica oriunde in occident, cand vine vorba de proiecte publice, de interes local sau national: autostrazi, tunele, metrou, infrastructura in general. Proprietatea privata este estimata de guvern la pretul pietei si proprietariului i se ofera contravaloare in cash pentru a ceda spatiul desfasurarii proiectului public.

      Se practica in Romania in ultimii ani…asa se explica de ce politicienii portocalii, rosii si galbeni si-au cumparat terenuri care urmau sa treaca in fondul public pentru proiecte de infrastructura. Prin expropriere, au facut averi frumusele.

      Despre Rosia Montana… o zapaceala generalizata, o supa de tip dambovitean a la nenea Iancu, cu note tragi-comice. Un spectacol demn de societatea romaneasca contemporana.

      • alin dumitrescu spune:

        Re Lupul Monarhism
        Tocmai asta spuneam, stramutarea nu are legatura cu politica. Ea trebuie sa aiba legatura cu legislatia. Si va rog sa observati ca si in exemplele dvs expropierea se refera mai ales la terenuri pe unde trec autostrazi, poduri, tuneluri etc. Aici vorbim de un sat, printre primele sate atestate, daca nu chiar primul. Nu doar de terenuri. Mare diferenta, in opinia mea. Vorbim de istorie care, in viziunea mea, este mai importanta decat 2000 de locuri de munca sau decat 2 miliarde bani veniti la buget.
        Multumesc.

  8. par-alb spune:

    dle prof. Cred ca nici 10% din ce acceseaza aici stiu ceva despre Nurnberg si nici 5% nu INTELEG mesajul procesului.
    Nu gardienii SS, nici macar EIchmann nu era obiectul procesului, ci aceia care LA BIROURI, cu maini curate (fizic) au fundamentat si ORDONAT erorile.
    A fost condamnat ROsenberg (ideologul) la Nurnberg, dar pe Iliescu il ridica in slavi fanii PSD.
    Au fost condamnati Goring/Himmler/Kaltenbrunner dar membrii CPEX au scapat IEFTIN si ne dau lectii de viata.
    Au fost condamnati magnati de presa dar noi il slavim pe Tinu, CTP, Gadea, Felix
    A urmat un proces de denazificare, iar noi l-am votat pe Voiculescu, pe Vacaroiu, pe SRS etc.
    TRIST!!!



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Vladimir Tismaneanu


Vladimir Tismaneanu

Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)