Home » Educatie »Politica & Doctrine » Citesti:

Scoala profesionala romaneasca, intre un trecut esuat si un viitor incert

Stefan Vlaston decembrie 3, 2011 Educatie, Politica & Doctrine
49 comentarii 8,813 Vizualizari

Lunga istorie a scolii profesionale romanesti s-a terminat prin disparitia ei totala, in 2009. Cand Ecaterina Andronescu a oprit cifrele de scolarizare ale Scolii de Arte si Meserii, dupa principiul: „eu te-am facut, eu te omor!”

Inainte de 1990 si cativa ani dupa, a functionat o scoala profesionala romaneasca eficienta si normala. Dupa clasa a X-a, intre 16-19 ani, pe baza de contracte de scolarizare intre scoli si unitati economice si intre acestea si elevi, prin care elevilor li se asigurau locuri de munca un numar de ani dupa terminarea scolii si o bursa de scolarizare.

Elevii de la scoala profesionala nu aveau acces la examenul de bacalaureat, nu ajungeau la facultate, aveau in program 2-3 zile pe saptamana de instruire practica, in ateliere proprii sau, pentru beneficiarii de contracte de scolarizare, la agentii economici care-i si angajau.

Cum mediul economic si piata fortei de munca au suferit schimbari profunde dupa 1990, scoala profesionala a intrat si ea in vrie. S-au privatizat multe unitati economice, au venit tehnologii moderne, au disparut contractele de scolarizare, erau dati afara si muncitorii existenti, nici vorba de angajarea tinerilor muncitori.

Scoala profesionala a fost coborata la 14 ani, dupa terminarea celor opt clase elevii puteau opta intre liceu si scoala profesionala. La o varsta asa frageda, meserii grele precum zidar, fierar betonist, alte meserii din constructii, mecanic, tractorist, nu puteau fi insusite in bune conditiuni, mai ales ca nici protectia muncii nu-ti permite sa expui la pericole copii de 14-16 ani.

In 2003, ministrul Ecaterina Andronescu a decis infiintarea Scolii de Arte si Meserii, pe cinci ani, adica ruta progresiva a liceului, clasele IX-XIII. A doua eroare. Pentru ca elevii ajunsi pe aceasta ruta erau cei mai slabi, cu mediile cele mai mici, si tocmai ei aveau intreite sarcini de invatare: curricula teoretica generala (matematica, fizica, istorie, etc.), cultura tehnica teoretica (rezistenta materialelor, aparate de masura si control, structuri metalice, etc.), si instruirea practica. In acelasi interval de timp, 6-7 ore pe zi, cei mai buni elevi de la filierele teoretice aveau doar o treime din aceste sarcini, respectiv curricula teoretica generala.

Prima sacrificata a fost instruirea practica. De la 2-3 zile pe saptamana s-a ajuns la 2-3 ore pe saptamana. Cum Grupurile Scolare si Colegiile Tehnice nu mai aveau o baza de instruire practica, pentru ca utilajele erau foarte vechi si uzate moral, contracte de scolarizare cu agenti economici nu mai existau, Scoala de Arte si Meserii a devenit  varianta mai lunga a liceului, mai ales dupa ridicarea restrictiei de sustinere a bacalaureatului si accesului la facultate.

Toata lumea a fost multumita. Elevii,  parintii care isi vedeau copii cu diplome universitare, ce le-ar fi asigurat, sperau ei,  joburi cu salarii mari. Universitarii, ca aveau materie prima la fabricile de diplome din care castigau salarii uriase, scolile ca nu se mai oboseau cu o instruire practica anevoiasa si care presupunea resurse umane si materiale deosebite.

S-a ajuns in situatia in care erau inmatriculati in universitati aproape toti absolventii cu examen de bacalaureat, dintre care, o buna parte,  la 23-24 de ani reveneau in piata muncii, cu timp si bani cheltuiti dar fara vreo  calificare, si luau totul de la zero. Ca piata muncii nu tine cont de dorintele si sperantele de marire, imbogatire si boierie ale elevilor si parintilor. Asa se face ca avem taximetristi cu 2-3 facultati (doar cu numele facultati), instalatori, vanzatoare si muncitori titrati.

In pierdere a iesit piata muncii, pentru ca dupa o perioada de reasezare a economiei au inceput sa se caute iarasi sudori, mecanici de intretinere pentru masini si utilaje, constructori, lucratori in servicii diverse. Doar ca astfel de meseriasi nu mai pregateste aproape nimeni. Sudorii sunt mai rari ca IT-istii Iar productivitatea si atractivitatea unei economii depind esential de calitatea sistemelor de formare profesionala si educatie. Ca niciun investitor nu-si aduce banii intr-o tara in care nu gaseste sudori, mecanici, instalatori, zidari, etc.

Iata situatia pe piata joburilor din ultima saptamana.

In evidenţele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) sunt înregistrate 5. 809 locuri de muncă, în perioada 2 – 8 decembrie 2011. La nivel naţional, pentru persoanele cu studii superioare sunt oferite 458 locuri de muncă, adica aproape 8%.

Pentru studii medii, profesionale şi lucrători necalificaţi sunt disponibile 5.351 locuri de muncă, dintre care:

• confecţioner-asamblor articole din textile – 704;
• operator confecţioner în industria de îmbrăcăminte-ţesături, tricotaje, mat. sintetice – 443;
• muncitor necalificat in industria confectiilor – 393;
• vânzător- 176;
• lucrător comercial- 141;
• agent securitate- 131;
• muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor- 101;

Aici suntem acum. Doar 8% joburi pentru cei cu studii superioare.

Legea Educatiei Nationale reintroduce scoala profesionala, asa cum era odata. Dupa invatamantul obligatoriu, intre 16-19 ani. Mai mult, exista si posibilitatea derularii unor cursuri de formare profesionala de scurta durata, cateva luni, la cererea si cu sustinerea logistica a agentilor economici.

Suntem in asteptarea legislatiei secundare privind noua organizare a scolii profesionale, un segment de educatie si formare cel putin la fel de important cu cel liceal.

Cum ar trebui sa arate acest segment?

  • Sa fie diferit de parcursul liceal, pentru a da un traseu de educatie si formare si acelor elevi care nu au neaparat inclinatiile conceptual-teoretice necesare parcursului liceal (sa poata invata derivate, integrale, fizica cuantica, teorie literara) si, deasemeni necesare, continuarii educatiei pe un parcurs universitar;
  • Sa fie legat de piata muncii, inclusiv prin implicarea agentilor economici prin cerere, resurse financiare, materiale, tehnice, instruire practica, evaluare la examenele de absolvire. Agentii economici ar trebui sa-si poata deduce cheltuielile cu acest gen de activitati din baza de impozitare, sa beneficieze si de alte avantaje fiscale, altfel nu vor fi interesati in colaborarea cu unitatile scolare.
  • Tehnologiile si cunostintele sofisticate presupuse de viitoarele meserii trebuie insusite fara presiunea curriculei teoretice generale (istorie, filosofie, chimie, matematica, biologie, etc.), cultura generala necesara unui cetatean obisnuit poate fi acumulata in invatamantul general obligatoriu de 10 clase (cu clasa pregatitoare), dar beneficiind de un curriculum restructurat.
  • Invatamantul profesional agricol trebuie regandit, prin prisma sperantei ca prin agricultura ecologica si turism Romania ar putea iesi la liman, din actuala degringolada economica mondiala.
  • Trebuie dusa o campanie de lamurire a parintilor si elevilor, inclusiv prin orientare scolara si profesionala de calitate,  pentru a accepta ca, din moment ce piata muncii ofera doar 10% joburi pentru studii superioare, nu are rost sa se duca cu totii la facultate, doar pentru a imbogati fabricile de diplome si pe universitari.
  • Admiterea la liceu trebuie sa fie un filtru clar pentru a diferentia pe aceia care au cunostintele si resursele necesare unui parcurs educational pretentios, de ceilalti.
  • Argumentul ca documentele Uniunii Europene pun accentul pe cresterea absolventilor de liceu si facultate, nu inseamna functionarea fabricilor de diplome, universitare sau de bacalaureat. Cand vom avea potentialul de a oferi diplome cu acoperire in competente, cunostinte si abilitati, atunci vom creste numarul de „diplomati”. Altfel, ne furam singuri caciula, ceeace facem, de fapt, de 20 de ani.
  • Structura pe filiere a invatamantului liceal, trebuie sa tina cont de structura pietei fortei de munca. E absurd, ineficient,  ca planurile de scolarizare sa prevada 60% dintre locuri in filiera teoretica si vocationala si doar 30% in filiera tehnologica (10% din locuri raman neocupate), in timp ce in piata muncii procentele sunt exact invers.

Este acum si aici momentul unei schimbari dramatice de paradigma. Cum spuneam, productivitatea, atractivitatea economiei Romaniei, pana la urma bunastarea romanilor, depind esential de calitatea educatiei si formarii profesionale. Aici se afla principala bogatie a Romaniei, pe care daca nu stim s-o utilizam la capacitate maxima, nu avem nicio scuza.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "49 comments" on this Article:

  1. radu spune:

    Domnule Vlaston,se prevede in noua lege posibilitatea scolilor profesionale private?

    • Nicio forma de invatamant privat nu este interzisa de noua lege. Exista si posibilitatea infiintarii de furnizori privati de formare profesionala pentru adulti, sub auspiciile Legii 129 (formarea adultilor)

      • Stefan Ion spune:

        Am si eu o inrebare si daca ati putea sa-mi raspundeti v-as fi recunoscator….Dupa terminarea Scoli Profesionale(ex eu am terinat clasa a X-a)I,cati ani de liceu se mai fac?Multumesc

    • Cactus spune:

      Asta ne mai trebuie, scoli profesionale private. Pai nu am vazut procentul de promovabilitate la Bacalaureat al liceelor provate? Nu vedem unde se plaseaza universitatile private ca performante? Vrem sa-i nenorocim si pe cei care urmeaza o scoala profesionala privata?
      Se poate face un invatamant profesional privat doar daca nu este asimilat cu prestarea de servicii si facut de orice neavenit.
      Ar fi bine ca aceste scoli profesionale sa se faca de catre sau pe langa marile firme care mai sunt in tara – Ford, Dacia, Arcelor Mittal, Santierele navale etc. In acest fel vom avea niste absolventi de scoala profesionala pregatiti intr-un anume domeniu si mai ales pregatiti de oameni din domeniu si nu de profesori care habar nu au de o meserie.

      • dan spune:

        Felicitari pentru articol pentru ca aceasta este problema fundamentala a Romaniei. O parte din romani sunt adeptii promovarii nonvalorilor, lipsei dorintei de a munci si a reusi prin munca cinstita in viata. Cum a fost si initiativa aia PSD ca iei nu iei bacul sa ajungi tot student.

        Ca o observatie totusi, sunt mult mai multe locurile de munca care necesita studii superioare, dar ele nu sunt pe siteul ANOFM. Se gasesc prin firme de recrutare, head-hunting sau site-urile de joburi cunoscute..

  2. Fluieratorul spune:

    Economia nu se reaseaza, asta e o iluzie. Din cind in cind vine cite un Nokia, sa zicem, si foloseste forta de munca pe care si-o califica singuri. Asa fac multinationalele in Romania, ca si in China. Nu se asteapta sa gaseasca nimic aici. Mai mult, chinezii stiu sa faca business din asta mult mai bine, nu se risca sa le plece investitorii peste noapte, ca asa vor ei…

    In anii de mare prabusire, au plecat meseriasi din Romania cu vagonul. Fosti colegi de-ai mei, reglori, sculeri matriteri, electro-mecanici, sudori, ca tot i-ati mentionat, de toate calificarile, muncitori de categorie medie si mare, au plecat cu zecile si sutele in Italia si Germania pina in ’98, de la Rulmentul Brasov, Tractorul Brasov, Mecanica Codlea, ca sa consider numai unde am lucrat eu. I-au luat italienii si nemtii cu familii cu tot, le-au angajat nevestele si le-au bagat copii la scoala, in timp ce statul roman urla prin toate gurile ca nu are nevoie de ei, erau insultati si aratati cu degetul si zaceau pe somaj tehnic. Oameni in floarea virstei, majoritatea trecurti de 30 de ani, care nu vroiau sa fie trasi pe dreapta.

    Acum dai cu tunul sa gasesti si un instalator de Doamne-ajuta, si asta chiar nu e cine stie ce calificare… In schimb, gasesti gazilioane de taximetristi cu facultatea de drept, de agenti Avon cu ASE-ul si de fetite dezbracate cu reclame la tigari absolvente de psihologie si sociologie. 15 la metru.

    In Romania post-decembrista n-a avut nimeni mintea sa faca un sistem de scolarizare coerent, si mai rau, n-a avut nici macar o idee minimala despre vreun scop. De ce sa facem mai multi filosofi? Dar chelneri si tinichigii? La ce ne trebuie? Pentru ca avem un scop cu ei. Noi n-am avut nici un scop, nici o conceptie de dezvoltare a economiei si societatii, si n-avem nici acum. Asa ca absolventii oricum se vor descurca la nivel individual, pentru ca statul roman n-are nici un plan, nici pentru ei, nici cu ei, n-are nici un plan in genere.

    Asta este “root cause” a tuturor relelor. Lipsa de scop at large. (Scuzati barbarismele, dar engleza chiar stie mai bine decit romana sa exprime lucrurile concis.)

    • Cresterea exporturilor nu este o iluzie.

      • Fluieratorul spune:

        Nu am spus ca cresterea exporturilor e o iluzie, pentru ca aceasta poate fi groso modo masurata, si in valoare absoluta exporturile au crescut… azi fata de ieri. A fost un an agricol bun, cum stim de-acum ca 2012 n-o sa fie. Asta e secretul din spatele “hit”-ului ultimului trimestru.

        De fapt, de-asta e relansarea economica o iluzie, pentru ca dvs. va uitati la cresterea exporturilor in mare, fara sa va uitati si la structura acestui export. Va rog, nu puneti exporturile fabricii Renault de la Pitesti sau ale Continental in contul relansarii economiei romanesti, pentru ca acestea sint livrari de marfa ale unor multinationale, iar banii rezultati merg in contul acestora. Altfel s-ar contabliza daca ar exporta Tractorul Brasov, Locomotive Craiova, Vagoane Arad, si multe altele, si nu cumva sa uit Roboti Industriali Timisoara (care era de super top in ’90, n-am inteles nici de-al naibii de ce a trebuit sa sucombe), care pe vremuri ne puneau pe harta ca o economie vitala. In CAER. Nu ne-a placut. Acum sintem o economie satelita, in UE. (Drept e ca pot calatori unde vreau eu, dar nu pot munci pe bani cinstiti nicaieri, nici acasa si nici afara in UE, oricit de bine mi-as sti meseria. De-asta cei cu adevarat dinamici si puternici pleaca in afara UE.)

        Ar trebui sa cerem consultanta la UE, sa-i intrebam pe ei ce scoli sa facem, ce rol ne-au rezervat, ca pe noi (la virf) nu ne intereseaza decit sa ne (re)alegem, si nimic mai mult. Si raspundere avem (la virf) tot cam atit, adica de loc.

    • Paul spune:

      “Economia nu se reaseaza, asta e o iluzie. ”

      Faptul ca birocratii pot avea grija de economie este de fapt o iluzie. Pana si rusii i-au dat seama de asta si au inventat Perestroika.

      O explicatiei simpla a dat-o Friedrich August Hayek: statul in momentul in care intervine in economie distorsioneaza preturile. Pretul este foarte important pentru oamenii de afaceri pentru ca este o masura a ceea ce are valoare in economie. Daca mesajul transmis prin intermediul preturilor este distorsionat, oamenii de afaceri iau decizii proaste ceea ce duce la probleme in economie si determina si mai multa interventie din partea statului rezultand mai multe probleme. Asa a ajuns von Hayek la concluzia celebra ca orice forma de socialism duce in final la tiranie.

      Daca va referiti cumva la starea economiei actuale, problemele au fost determinate de fapt de prea multa interventie a statului. Problema este globala. Au fost prea multe banci si companii salvate de guverne ca s-a ajuns la concluzia ca se poate risca oricat, guvernele (prin tiparire de bani) ne vor salva oricum.

  3. Sile spune:

    Observ doar o mica inadvertenta. ,,Eu te-am facut eu te omor” . D-na Andronescu doar a omorit-o.Si omorul e o fapta penala.Inainte de 1947 Romania a avut si o constitutie si o legislatie in concordanta cu principiile fundamentale de drept. De asemeni subsisteme sociale( invatamint sanatate , justitie, etc) imperfecte poate, dar functionale si bineinteles perfectibile.In momentul de fata am ramas incremeniti intr-o groapa din care clasa politica refuza cu rea credinta sa iasa.Inclin sa cred ca natia va gasi o cale de iesire. Clasa politica insa daca nu face efortul sa iasa din mintea de lemn si sa ofere un edificiu legislativ clar si coerent va fi aruncata la lada de gunoi a istoriei.O zi buna !

    • Dna Andronescu a si creat SAM-urile in 2003

      • Ion Stoica spune:

        Dar Andronescu de ce nu e pedepsita pentru bambrureala ce a produs-o in educatie?

        De ce nimeni nu demonstreaza contra ei, pe undeva?

        Si mai e si rector la Poli Bucuresti!!

        Asa rector, asa Politehnica!!

        Am avut rabdarea sa ma uit pe UEFISCDI la lista lucrarilor Poli Bucuresti, ISI, punctul a, adica lucrari in reviste cu factor de impact, singurul criteriu important, zic eu.

        Prietenul ei, domn Hadarca, marele lider de sindicat si probabil viitorul rector, avea lucrari in reviste foarte slabe, cu scorul 0.09 sau in genul asta. Uitati-va atent acolo!!

        Dar se lauda la TV ca are 50 si ceva de lucrari in reviste ISI!!!

        Poli pregateste ingineri. Astia pregatesc maistri. care pregatesc copiii sa devina meseriasi. …

        Cu asa rectorita si profesori va dati seama ce e la Poli Bucuresti, ca doar ei au ales-o!!!

  4. Mazeta spune:

    Daca scolile profesionale sunt asa bune si utile, de ce domnii Basescu si Funeriu nu si-au dat/dau copiii sa faca o meserie „adevarata”? Ai lor stapani, ai nostri sclavi? Ai lor cu mapa, ai nostri cu sapa? Buna afacere, n-am ce zice.

    • curios spune:

      pana nu chemi instalatorul/electricianul/zugravul/faiantorul nu realizezi ca trebuie si scoli profesionale. Iar daca pui intrebari de postac, spune-mi unde studiaza (si ce anume) copii lui Nastase, Dragnea, Severin, etc?????

    • dorel cu tarnacopu` spune:

      @Mazeta “Ai lor cu mapa, ai nostri cu sapa?“ ..probabil ca vom ajunge si aici daca se va introduce in Constitutie :D

      Va reamintesc ca si pe vremuri existau scoli profesionale ( oho!),iar acolo intrau elevii care din diverse motive nu urmau liceul.Dar,un elev bun,dupa profesionala mergea la seral;erau licee industriale beton,si pe urma la subinginerie sau inginerie. Consider ca o scoala profesionala de ucenici de maxim 2 ani,cu doua zile de practica PLATITA de stat,ar putea fi o solutie. La absolvire un examen serios si in cativa ani am putea avea din nou o clasa de meseriasi,din care inevitabil ar aparea micii meseriasi privati,clasa mijlocie samd. Problema este o lege buna! Atat. Ca exemplu ar trebui mers la nemti( pentru know how). Nu stiu cum,dar orice lucru bun si serios ne trimite la ei!!

      PS va las placerea sa descoperiti in dex,definitia mazetei :-$

      • pion spune:

        dorele, in sc prof intrau cei care 1 nu intrau la liceu, 2 nu aveau posibilitati materiale sau sprijin pentru a urma un liceu. dar un lucru a fost bun; din sc prof ieseau meseriasi, care nu toti urmau un liceu sau o facultate – caci in experienta lor profesionala puteau sa realizeze salarii bune – devenind specialistii in profesia lor. chichita e ca aveau unde sa munceasca, sa se perfectioneze, sa devina un specialist in meserie. acum se pot infiinta sc. prof ..dar unde vor lucra, unde vor aplica si unde vor capata experienta pt. a deveni specialisti?! Si nu uita daca sc prof va scoate tinerii meseriasi la 16 -17 ani cum ramane cu ajutoul de somaj!! – asa ca pot sta la un liceu pana la 19-20 de ani pe “turta” parintilor, fara ca statul sa aibe grija lor.

        • dorel cu tarnacopu` spune:

          Hai sa dam mana cu mana….este bine ca dezbatem ! De acord @pion , cu “chichita“! Chiar la asta ma refeream,la lege. Se impune : cercetarea pietei,si in functie de realitati si prognoze sa se stabileasca compozitia sc.prof. Necesitatile pietei muncii este o treaba serioasa; ceva firme ( foarte putine,la nivel de regiuni de dezvoltare;)) care sa posede in permanenta documentatia( date) referitoare la cererea pe piata muncii; rapoarte trimestriale si decizii corecte si la timp! Succes celor implicati !

  5. ... spune:

    D-le Vlaston, ar fi multe de spus dar dvs. ati punctat cam tot ce era de punctat. Felicitari! De multe nu sunt de acord cu parerile dvs. desi le gasesc interesante si va urmaresc articolele dar de data aceasta nu e cazul.
    Lucrez intr-un domeniu unde lipsa oamenilor calificati face ravagii (constructii – de fapt sunt proiectant nu constructor dar ma consider din domeniu). Nu se mai vede nicaieri un perete drept, o tencuiala uniforma, macar un trotuar executat corect, strazile sunt proiectate cu unghiuri de racordare gresite. In general nimic (indiferent cat de simplu) nu mai este facut de la cap la coada.

  6. pion spune:

    scolile profesionale ar fi bune daca ar exista si locurile de munca – locuri de munca reale, nu doar pe hartie sa iasa bine raportarile cu locuri de munca disponibile.
    meseriile se pot invata la aceste scoli profesionale dar …copiii vor avea o diploma sau un certificat pe care cu greu il vor putea folosi. unde este impulsul dezvoltarii industriale? se minte la toate nivelurile – de la presedinte la ultimul ministru ca e criza economica dar nimic nu se intreprinde pentru investitii, pentru revigorarea industriei. Am devenit sclavii globalizarii, a UE – si asteptam ..ce?!? savinaFMIsau BM sa ne dea liber la industrializare, la investitii.
    cand conducatorii sunt prost pregatiti nu poate sa merga bine activitatea. se impune de urgenta (poate singura urgenta in Romania) inlocuirea conducatorilor – de la toate nivelurile altfel nimic nu se va schimba, Priviti la toate activitatile din Romania si ce vedeti?? nepasare, dezinteres, hotii, afinitati politice, minciuni. Vedeti sau percepeti ceva bun pentru Romania?!!

  7. Moise Sorin spune:

    D-le Vlaston, ca o rezolvare la aceasta problema vad tot universitatile… in care trebuiesc formate cadre profesorale specializate pentru a preda in aceste viitoare scoli de meserii… dar multe dintre universitati sunt depasite de situatia actuala economico-sociala iar profesorii imbatraniti (si rudele lor), numiti/alesi in conducerea lor nu se prea uita spre viitor…doar in conturi.

    Iar a 2-a ar putea fi implicarea companiilor, care doritoare de muncitori calificati sa ajute (sa ceara macar) formarea acestor calificari: de sudori, strungari, tractoristi etc… sa sponsorizeze astfel de scoli… asta ca sa reamintesc de salariile profesorilor care ar trebui sa predea in aceste scoli.

    Neexistand inca mana de munca specializata, preferam sa vindem materie prima (sau produse neterminate) in loc sa vindem produse finite in industria noastra…ma intreb cat oare din export este produs finit(poate doar Dacia).

  8. Razvan spune:

    Contractul scolilor profesionale cu diverse intreprinderi era impus de catre conducerea de partid si de stat. Acum partidul stat a disparut iar majoritatea intreprinderilor in cauza au dat faliment.
    Invatamantul profesional a disparut si el si nu cred ca poate fi reanimat asa usor. Stiti de ce ? Cam cat credeti ca este salariul unui lacatus astazi ? Apoi cam cat credeti ca poate castiga un agent de asigurari ? Eh, facti o comparatie si trageti singuri concluziile.

    Veti spune ca nu putem sa fim toti agenti de asigurari sau agenti de stiu si eu ce alte servicii. Se poate si inclin sa va dau dreptate. Dar cine spune ca eu sa raman lacatus si altul sa devine agent. Cine face alegerea? Fiecare vrea sa isi incerce norocul. Si asta pentru ca in aceasta tara un om care munceste onest nu poate avea o existenta decenta. Aceasta trebuie repetata raspicat. Ah… nu mai avem lecatusi, instalatori sau mai stiu eu ce… duceti’va si va asigurati chiuveta. Platiti nene pentru luxul de a dispretui pe oamenii cu existente simple si oneste. Undeva exista o justitie.

    Vrem sa avem legume ieftine… foarte frumos, le inportam. Vrem sa avem obiecte ieftine… cat mai ieftine… de aduncem din China. A vedenit foarte scump sa muncesti astazi. Banii suint dati pe nemunca. S’a umplut lumea de sincofanti. Eh… sincofantii trebuie sa plateasca… de fapt toti vom plati, chiar toti.

    Acum suntem in criza zice-se. Aiurea. Am fost totdeauna in criza numai ca am fost foarte buni sa o ascundem si sa ii lasam pe altii sa munceasca.Acum nu se mai poate pentru ca si intreaga lume este in criza. Nu mai avem de unde sa aducem. Si ne dam cu parerea doct despre perspectivele crizei. Vorbele nu ne vor ajuta de aceasta data.

  9. dan spune:

    De acord cu Dv

    Totul depinde de salarii, adica de bani !

    Nu cred ca e bine sa facem scoli profesionale pt export !!

    In RO NU SUNT LOCURI DE MUNCA

    Trebuie crescute salariile, altfel lumea va pleca in continuare

    iar nivelul salarizarii…….

  10. Raducu spune:

    Scoli profesionale au existat si inainte de razboi , pe linga marile fabrici din Bucuresti -sau de ucenicie. Dupa razboi , marile fabrici din Romania aveau pe linga ele scoli profesionale . Amintesc de strungul Arad, de tractorul Brasov, IMUM medgidia, Santierele navale Constanta , Galati Orsova, scolile profesionale din bucuresti, Ploiesti, Pitesti…..
    In general scolile profesionale care erau de trei ani si scoteau muncitori calificati care intrau direct in productie , cu responsabilitatile aferente, avind categoria a trei-a de incadrare.
    Romania se profesionalizase , si mare parte din cei cu scoli profesionale sunt si astazi ca pensionari in sate. In orice sat gqasesti mecanici, sudori, lacatusi, tinichigii, timplari, strungari, . Romanii au plecat afara si au demonstrat ca sunt excelenti meseriasi, numai ca ultimele generatii de tineri nu au reusit sa se profesionalizeze decit in constructii.
    Un fost absolvent de scoala profesionala de trei ani invata pe specificul lui, tot ce inseamna profesie, lacatuserie, mecanica, electricitate, rezistenta materialelor, diagrama fier carbon, scule , scule aschietoare, bobinaj, instalatii de transport si forta, motoare auto, de forta si navale, sondori, utilaj minier. Multi din acesti copii isi terminau studile si deveneau inhineri profesionisti cu adevarat , erau daca-mi permiteti s-o spun precum caporalul german de pe front=-coloana vertebrala a evolutiei tehnice. urmau scolile de maistri si tehnicienii . Ei bine in scolile generale se invata ABC in atelierele de practica generala , se taia cu traforajul , se realizau machete , se lipea cu letconul, se monta si repara o clanta , se invata sa se fac o cutie, sa se repare o priza , sa se schimbe o siguranta si aici se difrentiau ce-i ce au inclinatii profesionale si cei ce aveau alte aspiratii.
    Nu am inclinatie spre aprecierea desteptaciunii domnului Funeriu , dar , cu siguranta chestiunea cu distrugerea atelierelor scolare in care se invata inclusiv disciplina muncii, a scolilor profesionale adevarate si nu surogat privat il aprob si ii dau perfecta dreptate.
    Romania se deprofesionalizeaza si merge pe drumul dorit de altii din afara tarii -slabirea fibrei morale atineretului roman, deprofesionalizarea , acestora . In tarile occidentale exista in scoli orele de prectica profesionala orientativa , exista scoli profesionale specializate si muncitori cu diploma care le atesta capacitatea profesionala adusa la tehnologia existenta.
    Nu ospataria este baza , este adevarat ca este necesara i sfera servicilor , dar scolile profesionale au fost inlocuite cu teologicele. etnobotanicele , baruri , ratacirea tinerilor care nu pot fi inclusi ca nu au nici o specializare competenta si reala. Ce s-a intampal de s-au distrus aceste scoli, a cui a fost gindirea , cu cine s-a consultat… In romania trebuia pastrate doua lucruri esentiale : scolile profesionale si perioada de o luna obligatorie de perioada militara care stabileau si impuneau doua chestiune disciplina munci si disciplina irarhiei si bunului simt. Cu sentimente de prietenie pentru ce-i ce sunt in acest spatiu de analiza a situatiei profesinalizarii tineretului nostru roman.

  11. Dl. Vlaston

    Subiectul este prea complicat pt. A fi tratat in clisee.
    Ceea ce spuneti este oarecum corect, teoretic.
    Cine ar trebui sa stie de ce fel de “meseriasi” are nevoie piata? Si de citi? Si la care piata ne referim?
    Si pe cei care am dori sa ii pregatim astazi, pt ce ar trebui sa ii pregatim?
    Cred ca faceti o greseala…oarecum aritmetica….cei care recruteaza resursa de munca cu studii superioare nu prea apeleaza la AJOFM…. Ar fi interesat insa sa aflam daca un “patron” de boutique in Mall va angaja un absolvent de scoala profesionala comerciala sau va prefer un”ASE”-ist…

    • “Cine ar trebui sa stie de ce fel de “meseriasi” are nevoie piata? Si de citi? Si la care piata ne referim?”

      Nimeni nu poate sa stie asa ceva, avand in vedere evolutia impredictibila a pietelor. Doar daca am avea un CSP. Dar nu mai avem. Si nici nostalgii.

      • Mihai spune:

        Domnule Vlaston,

        Domnul Munteanu face o precizare care va distruge intreg fundamentul articolului dumneavoastra iar dumneavoastra raspundeti la aspectele minore.

        FOLOSITI CIFRELE AGENTIEI NATIONALE DE FORTA DE MUNCA DESI CUNOASTETI FAPTUL CA ABSOLVENTII DE FACULTATE NU APELEAZA, IN GENERAL, LA ACEASTA AGENTIE.

        Prin aceasta omisiune manipulati opinia publica in mod grosonal (ca si cu alte ocazii).

        A SPUNE CA PIATA MUNCII IN PIATA MUNCII DIN ROMANIA ESTE NEVOIE DE DOAR 10% ABSOLVENTI DE STUDII SUPERIOARE VA DESCALIFICA TOTAL SI AR TREBUI SA IESITI LA PENSIE SI DIN ACEASTA ACTIVITATE.

        Cum spune sau face Ministrul ceva cum iesiti si dumneavoastra cu niste date false sau trunchiate si sustineti ce prost era pana acum si cat de bine actioneaza Ministrul. Dumneavoastra poate nu o sa mai fiti in 10 ani de zile pentru a vedea dezastrul produs de aceasta ”reforma” in educatie care, desi are la baza principii si idei corecte este aplicata extrem de prost din pricina neintelegerii sistemului si a folosirii gresite a unor date statistici.

        Inclusiv ultima afirmatie a Ministrului referitoare la beneficiul adus de absolventii de SAM universitatilor mediocre arata cat de bine cunoaste domnul Ministru sistemul. Pai cei mai multi absolventi de SAM sunt la Politehnicile Bucuresti, Iasi, Cluj, Timisoara toate clasificare in categoria de excelenta.

        SIGUR CA TREBUIE REINFIINTATE SCOLILE PROFESIONALE (IDEE BUNA) DAR INCETATI SA MAI SPUNETI ATATEA PROSTII (si domnul Ministru si dumneavoastra).

        DAR PANA LA REINFIINTAREA SCOLILOR PROFESIONALE VEDETI CUM SE DISTRIBUIE LOCURILE LA LICEELE TEHNOLOGICE PE PROFILE.
        Sunt peste 30% locuri pentru tehnicieni mecanici nu pentru ca ar fi nevoie de ei ci pentru ca asta e profilul profesorilor, majoritatea ramasi de pe vremea comunistilor cand inginerul si lacatusul mecanic erau stindardul Romaniei.

        In 2 ani domnul Ministru nu a facut nimic in acest sens desi nu era nevoie decat se un rand si o semnatura a Ministrului. Sunt atat de multe schimbari profunde care se puteau face prin decizii simple insa nu faceti decat sa creati forme fara fond.

        • Eu stiu ca toti agentii economici sunt obligati sa anunte ANOFM cand au posturi libere.

          “Pai cei mai multi absolventi de SAM sunt la Politehnicile Bucuresti, Iasi, Cluj, Timisoara toate clasificare in categoria de excelenta”.

          Asa, iar dv. regretati ca n-au venit si la univ. dv., sau care este logica afirmatiei?

          Am scris si eu despre prapastia dintre structura pietei muncii si structura pe filiere si specializari a scolilor.

          • Ion stoica spune:

            La Politehnica din timisoara vin si copii foarte buni!!

            Cei de la SAM s-au dus la mecanica, sau constructii.

            Dar la electronice, calculatoare, arhitectura se duc cei mai buni copii produsi de sistemul nostru nenorocit de invatamant. Aia de care s-au ocupat parintii cu 1001 meditatii, ca la liceu nu-i invata nimic.

            Problema e ce fac profesorii de la Poli cu ei!! Adica bataia de joc fantastica care e acolo!! Atat prin continutul a ceea ce-i invata cat si prin metodele didactice, daca aia stiu ce-i aia metodica, pedagogie etc.

            Calitatea educatiei adica. Si copiii sau parintii nu au unde sa se planga si nici nu indraznesc, sistemul e brutal. Si n-au concurenta, cum e la drept sau economice, e doar o Poli in zona.

      • In cazul in care nu stim ceea ce dvs. spuneti ca nu stim, de unde stim ca e nevoie de scoli profesionale? Care sunt obiectivele SAM? Pt. Ce piata pregatim acei oameni?
        A rezolvat Romania problema “practicii de specialitate”?
        Intr-o inercare de depasire a teoriei, puteti nominaliza o banca ce a recrutat prin ANJOFM? Daca lucrurilestau asa dupa cum argumentati dvs. inseamna ca firmele de recrutare nu ar mai avea obiectul muncii…..
        In orice afacere, o strategie este sustinuta de un buget!

        • O incercare de depasire a teoriei, singura de altfel, o constituie LEN si legislatia secundara care urmeaza.

          Prin Codul Muncii, daca nu gresesc, toti agentii economici trebuie sa comunice la ANOJFM necesarul de resursa umana.

          Eu pot intelege ca univ. sunt disperate dupa clienti care sa le aduca bani, dar nu inseamna ca acesta este si interesul societatii romanesti.

          • Dl. Vlaston,

            Teoria cu SAM este buna. Teroia din LEN este bunicica. Punerea in practica lasa insa mult de dorit. Dvs. Duceti discutia catre univ. Eu nu doresc acest lucru, desi atit timp cit se va pastra actualul mecanism de finantare, lucurirle nu se vor schimba prea mult. Prin urmare sa revenim.
            Daca scoala ar functiona ca un sistem autonom, cea mai mare parte a argumentatiilor noastre ar fi plauzibila. Din pacate nici firmele, nici univ. nu sunt sisteme autonome.

            Citeva intebari amestecate. De ce ar fi interesta o firma sa primeasca elevi/studenti in practica? Facem o diferenta intre practica si practica platita? Cite firme exista, capabila sa aboarba doritorii de practica? Care este strategia statului in aceasta directie? Industrializarea unde este in aceste zile? De ce fel de “meseriasi” este nevoie acum si de citi?

            Sa facem un exercitiu mental. Sa presupunem ca cei care nu au promovat BAC-ul ar fi urmat in fapt SAM. Citi dintre ei ar fi fost absorbiti in piata?
            O univ. care in mod normal trebuie desfiintata fuzioneaza cu o univ. De cat. A…..ce rezolvam?

            Teoria este din nefericire contrazisa de realitatea economica. Mi-as dori ca multi din cei care propun solutii sa conduca o afacere privata. Iar afacerea lor sa nu depinda de contracte publice.

            Spuneti “S-a ajuns in situatia in care erau inmatriculati in universitati aproape toti absolventii cu examen de bacalaureat, dintre care, o buna parte,  la 23-24 de ani reveneau in piata muncii, cu timp si bani cheltuiti dar fara vreo  calificare, si luau totul de la zero. Ca piata muncii nu tine cont de dorintele si sperantele de marire, imbogatire si boierie ale elevilor si parintilor. Asa se face ca avem taximetristi cu 2-3 facultati (doar cu numele facultati), instalatori, vanzatoare si muncitori titrati.” V-am intrebat si cu alte ocazii: cine stabileste numarul de locuri in univ.? Este acest numar apanajul autonomiei universitare? Nu! Statul, prin MECTS a finatat cca. 70.000de locuri pt. Ca nu stam bine in statisticile europene. Este curata ipocrizie sa spui ca sunt prea “multi” dar in acelasi timp sa iti stabilesti tinte mari ca sa faci frumos in fata UE…

  12. marcel spune:

    Tineretul roman se imparte in doua categorii distincte. Pe de-o parte absolventii cu studii superioare supercalificati, pe de alta o mare masa de ignoranti semianalfabeti, lipsiti de orice fel de cultura. Categorie intermediara nu mai exista, doar o mare prapastie ce-i desparte pe cei instruiti de ceilalti. Ne place sau nu, viitorul societatii este configurat in aceasta cheie, care exprima falimentul generatiei noastre, a celor adulti, ca educatori.

  13. Mihaela spune:

    Ideea scolilor profesionale este foarte buna,pentru ca o tara nu poate avea numai absolventi de facutati. Problema este sa se faca serios chiar pana la 3-4 ani de studiu iar dupa absolvire sa se poata angaja pe salarii care sa le permita un trai decent, adica sa-si permita sa locuiasca singuri,sa nu mai depinda de parinti. Mai este o problema si anume mentalitatea parintilor care indiferent daca copiii lor sunt capabili sau nu sa urmeze un liceu si o facultate, ei ii imping practic sa faca asta pentru ca le este rusine de rude,vecini,etc.
    Si pentru ca tara mea adoptiva este Danemarca,sa va spun cum este aici sistemul de invatamant. Tinerii termina cele 9 clase (aici sunt 9 clase in loc de 8 ca in Ro) si numai cei care sunt buni la invatatura si doresc sa mearga mai departe la o facultate se duc la liceu.Acestia sunt foarte putini,pentru ca tinerii vor sa invete o meserie si sa aiba un venit rapid.Deci se indreapta poate 80% dintre ei catre cele peste 200 de scoli de meserii. Acestea ajung sa fie si de 2 ani si de 3 sau chiar 4 ani. Dar sunt scoli serioase in care se combina saptamanile de teorie (si ma refer la ce trebuie sa invete strict legat de meserie si nu cultura generala) cu saptamani bune de practica la un loc de munca unde pot lucra si cu norma redusa si platiti. Dupa terminarea scolii,firma respectiva ii poate asigura norma intreaga. Statul le ofera de asemenea o bursa lunara cam de 4-5 mii coroane daneze ca sa-i incurajeze sa invete. Tinerii aici sunt foarte muncitori,muncesc de la 16-17 ani si nimeni nu isi pune problema ca sunt prea tineri. Munca ii face independenti ,la 18-20 ani pleaca de la parinti, isi fac familiile lor si nu-si chinuie parintii. Ideea este buna cum spuneam cu aceste scoli si in Romania, dar repet,problema sunt salariile.Tinerii din Romania trebuie sa fie si bine platiti ca sa poata sa aiba o viata decenta fara sa depinda de parinti.In Romania tinerii locuiesc cu parintii pana spre maturitate. Nu este normal.

    • Ion Stoica spune:

      Danemarca…SUA etc., toti astia e departe….

      Realitatea este ca suntem o tara de lohnisti. Adica nivelul tehnico-stiintific al activitatii productive este foarte slab. Nu producem nimic de la zero, sau prea putin. Asamblam!!

      Asamblam, masini, dar cu roboti din Franta, electronice, cu piese din Orient, haine, costume, cu parti din Germania etc.

      Testam si mai facem cate un soft, partial.

      Componente fundamentale nu producem, nu stim cum!! Si nici la partea de management nu stam bine.

      Asa ca copiii nu prea au unde sa faca practica productiva. Eventual in constructii. Sau patiserie.

      Nu stiu. dar in Vest oferta este mult mai mare decat aici, varietatea de meserii este uriasa.

  14. Puica spune:

    Sunt de acord cu tot ce sustineti si ar fi timpul ca puterea ,oricare ar fi ea,sa inteleaga importanta fundamentala a sistemului educational.Va felicit si va admir pt implicarea dv. in problemele mari ale acestei natiuni,sunteti progresist si pragmatic,un admirabil om de valoare.

  15. Abigail spune:

    In opinia mea, reinfiintarea scolilor profesionale este o idee buna. Implementarea ei trebuie facuta cu discernamant. E clar ca sistemul de scoli profesionale care existau odata nu este de actualitate, iar desfiintarea lor este dovada cea mai buna…nu exista cerere pentru acest tip de oferta. Ceea ce ar putea sa mearga, sunt scoli de antreprenoriat pentru meseriasi, in care elevii, pe langa meserie, sa invete si cum sa-si intemeieze propria afacere si cum sa o gestioneze. In felul acesta, s-ar satisface o nevoie sociala de meseriasi buni, s-ar crea premizele unor locuri de munca si cred ca ar fi o solutie sa readucem in actualitate traditia lucrului bine facut in Romania.
    Bineinteles, aceasta reinfiintare trebuie coordinata cu oferirea de facilitati: fonduri nerambursabile de pornire a afcerii mici, poate scutirea de la taxa pe profit pe 3 ani, si ce altceva se mai considera necesar pentru a-i ajuta pe acesti tineri sa aiba un start bun.

  16. razvan spune:

    Orice s-ar spune, reinfiintarea scolilor profesionale este un lucru bun daca este facut cu cap. Scolile de arte si meserii si-au dovedit inutilitatea. Numai ca, asa cum scrieti si in articol, pentru un invatamant profesional de calitate e nevoie de investitii majore in dotarea liceelor. E clar ca e nevoie de o strategie pe termen lung.
    Daca din 2012 se schimba puterea?

    • Este neeconomic sa dotezi grupurile scolare cu tehnica de varf, costa mult si se uzeaza moral. cel mai bine ar fi ca practica sa se faca la agenti economici care sa si angajeze apoi forta de munca.

  17. george bourceanu spune:

    Infiintarea scolilor profesionale este buna dar nu rezolva problemele nici de meseriasi, nici din invatamant. Toate aceste probleme privind scolile profesionale si statutul acestora implica o amendare a legii educatiei. Nepriceperea celor care conduc astazi destinele educatiei iese inca o data la iveala prin necuprinderea in LEN a invatamantului profesional. Daca in schimb cuprindeau in LEN o ierarhizare a scolilor ca in Germania cu hauptschule, realschule si gimnasium am fi putut vorbi pe viitor de scoli profesionale. In Germania 70% din invatamant o reprezinta aceste scoli. Dar la noi cine sa se gandeasca la aceste probleme?Astazi, cu ce si mai ales cu cine mai poti face astfel de pregatire? Ai nostrii copii invata de toate dar nu stiu sa scrie o cerere sau un fax. Meseriasii fura meseria de la cei batrani care ii invata si metehnele furatului si chiulului. Pe dincolo sunt scoli care au bucatarii complet utilate pentru a invata copii sa isi tina curatenie si sa faca mancare. Sunt scoli pentru fermieri si neveste de fermieri unde pe langa agricultura se invata si se practica traditiile de la diversele sarbatori. Stilul asta heirupist de a face invatamant cum spunea “fluieratorul” “fara un scop bine definit” nu va merge. Scoala profesionala nu si-a demonstrat eficienta pentru ca acolo au predat oameni care nu credeau in ceea ce fac sau foloseau elevii pentru alte treburi decat pentru scoala, sau se chiulea pe rupte. Daca s-ar fi implicat, spre exemplu, camerele de comert si industrie din judete, impreuna cu inspectoratele si mai ales daca acesti oameni care predau in scolile profesionale ar fi fost controlati nu s-ar fi desfiintat nimic. Camerele de comert si industrie ar fi fost instituia care le-ar fi pus la dispozitie absolventilor locuri de munca sau i-ar fi incurajat sa sis deschida propria afacere. Asta este de fapt problema la noi la romani. Avem niste sefi pusi politic care vor doar sa confirme la partid si care nu se implica decat la modul in care mai capuseaza o institutie cu neamuri si prieteni.
    Eu as desfiinta inspectoratele ca in Ungaria pentru ca nu le mai vad rostul. Ce mai face un inspectorat scolar acum? Dupa LEN mai sunt necesare dat fiind descentralizarea?
    O sa mai dureze mult si bine pana cand vom putea vorbi de un invatamant performant. Nu merge cu hai ca dau eu o lege sa stie lumea ca partidul meu a facut-o! Trebuie multa dezbatere si multa vointa, trebuie pricepere si trebuie cat mai multe capete sa gandeasca la asa ceva. Daca am copia si adapta legea educatiei din Finlanda sau Germania ar fi mai buna ca aceasta. Asa cum legea invatamantului de la noi, dintre cele 2 razboaie mondiale, a fost un exemplu pentru Anglia si Franta asa am putea si noi sa ne inspiram de la altii ca nu descoperim acum apa calda. Aroganta, nepriceperea, lipsa muncii in echipa duc la niste legi proaste si la niste norme de aplicare deficitare.

  18. Paul spune:

    Dupa ce am citit majoritatea ideilor de pe forum, cred ca singura salvare a invatamantului romanesc este privatizarea lui.

    Semiprivatizarea mai exact, avand in vedere ca finantarea urmeaza elevul si ca guvernul poate avea un control in ceea ce priveste calitatea prin examenele nationale, care bineinteles ca ar trebui organizate corect (se pot gasi solutii, vointa de fie; a se vedea examenul de rezidentiat care a fost reformat acum cativa ani dupa cateva scandaluri de coruptie).

  19. Paul spune:

    Fara legatura cu subiectul in sine, stie cineva de cand se aplica LEN in ceea ce priveste constituirea consiliului de adminstratie si alegerea directorilor?

    In alta ordine de idei, directorii se aleg de care consiliu de administratie? In ce consta concursul organizat de consiliul de administratie de care se pomeneste in LEN?

    Articolele 96-98 in LEN se aplica?

    Intamplator stiu situatia de la 2 licee si o scoala din 2 judete diferite si mi se pare ca LEN este ignorata total. In momentul de fata controlul exercitat de ISJ-uri este mai mare decat inainte iar scolile nu au aproape nici o autonomie. Vin decizii de la nivel central care nu au nici o legatura cu procesul de invatamant iar unele dintre ele sunt stupide. Mai mult cand “indicatiile” ajung in teritoriu se aplica diferit de la scoala la scoala.

    Mai mult se pare ca primarii vor sa isi bage nasul in banii pentru scoli, veniti de la guvern conform finantarii per elev.

  20. Abigail spune:

    @ Dl. Vlaston

    Ati punctat la un moment dat intr-unul din comentarii faptul ca dotarea liceelor cu laboratoare de instruire practica este costisitoare. Asa este, aveti dreptate. Ma gandesc ca poate inspectoratele scolare pot initia parteneriate cu cativa agenti economici publici si privati unde elevii sa mearga numai pentru partea practica. Cred ca daca s-ar incepe cu pasi mici, cum ar fi infiintarea pentru inceput a unei clase de scoala profesionala la cateva licee, dar cu specializari diferite ( de exemplu liceul 1 specializeaza lucratori textilisti -1 clasa iar liceul 2 are o clasa de sudori iar liceul 3 are o clasa de instalatori) si apoi, pe parcurs , s-ar mari numarul de clase in functie de cerinte, ar fi posibil sa dam un nou start acestui tip de invatamant.

    Daca-mi permiteti, nu cred ca trierea elevilor ar trebui facuta de autoritatile in educatie( ma refer la faptul ca scrieti la un moment dat in articol ca trebuie facuta selectie clara la admiterea in liceu intre cei care vor sa mearga mai departe la facultate si cei ce nu vor). Imi pare rau, dar acest mod de gandire care ii pune pe cei slabi la invatatura pe canalul meseriilor seamana cu practicile vechi care nu au nimic de-a face cu timpul nostru. Cred ca Ministerul Educatiei si noi, ca societate,trebuie sa le oferim tinerilor alternative si ei sa aleaga in functie de ceea ce le place sa faca. Stiu, cei sceptici vor spune ca nimeni nu va alege sa devina instalator, cand este asa usor sa termini o facultate in ziua de azi. Iar parintii ii vor forta sa mearga spre liceu, pentru ca a fi meserias este nedemn si neconform cu aspiratiile lor pentru copil.
    Ce pot spune, dragi sceptici? La un moment dat va trebui sa incepem sa facem ceea ce este responsabil pentru copiii nostri, pentru ca noi suntem adultii. Nu este numai responsabilitatea Ministerului Educatiei sa-i pregateasca pentru viata, ci si a noastra, a societatii civile si a familiei. Parintii vor trebui sa invete sa-si lase orgoliile personale deoparte si sa-si incurajeze copiii sa mearga pe drumul pasiunii lor iar noi, ceilalti, va trebui sa-i sustinem sa-si realizeze visele. Nu cred ca serveste nimanui sa pregatim instalatori care urasc meseria asta, la fel cum nu serveste nimanui sa avem absolventi de facultate taximetristi.

    Multumesc pentru articol, cu adevarat aduce in discutie o problema foarte delicata : cum schimbam perceptia publica despre viitorii meseriasi versus viitori intelectuali. Este timpul sa incepem sa facem ce e bine pentru copiii Romaniei intr-un mod responsabil si logic.

  21. Ion stoica spune:

    O idee buna dar … situatia e mult mai rea.

    In primul rand, nu mai are cine sa-i invete meserii pe copii.

    Toti meseriasii buni au plecat dincolo.

    Nici pe vremea lui Ceasca nu era buna pregatirea practica in licee si scoli profesionale.

    Eu am facut strungarie dar pe strunguri medievale. Numai in fabrica puteai invata ceva, daca te lua un mester bun pe langa el.

    Ce se intampla acuma in scoli la practica… e o bataie de joc. Ii doare in cot pe maistrii si inginerii ratati din licee de copii, asta stiu bine, ca-s profesor.

    In concluzie, nimeni nu are chef sa invete meserie si nimic de fapt, pe nimeni!!

    Iar ANOFM, sa fim seriosi. Nu m-as baza pe datele lor. Posturile bune nici macar nu apar acolo, se ocupa numai pe pile sau bani.

    Eventual taat, mama, unchiul, vreo buna ruda sau cunostinta are chef sa te invete ceva. Pai ce, sa concurezi cu el sau ai lui pe piata muncii???

    Eventual vreo firma te poate lua, exploata la sange, si te califica ei in ceva. Si la nivel de intelectuali vorbesc, medici, IT, ingineri etc. Si la nivel de mesteri.

    Cu salariile din educatie, nici un maistru bun nu-si bate capul sa invete pe copii ceva, doar trag chiulul si la masea….toata ziua, si lucreaza pentru directori acasa.

    Asta e, si asa va ramane vesnic in tara asta. Asta e populatia.

    iar de Ecaterina Andronescu care-si tragea contracte, granturi, de 4 milioane de euro, a zis Funeriu la TV, ce sa mai vorbim. Nerusinarea ei nu are limite. E egalata doar de toleranta acestei populatii romanesti.

    • Abigail spune:

      Nu trebuie sa fiti atat de fatalist. Romania abia atinge 21 de ani de democratie, abia acum va incepe sa intre in decada maturizarii. Toate tarile la care ne uitam azi si pe care le admiram intr-un fel sau altul au ajuns acolo in urma unui proces de exercitiu democratic de ordinul zecilor sau chiar sutelor de ani. Tot ce vedem azi la ei este rezultatul unor procese de selectie, dezvoltare, succese si esecuri. Dar toti au plecat de undeva si au ajuns azi unde sunt. A copia acele sisteme in cazul nostru nu va merge, pentru ca societatea romaneasca nu este pregatita sa asimileze aceste sisteme, plus ca s-ar putea ca ele sa nu fie asimilabile niciodata. Romania trebuie sa-si creeze propriile structuri care sa serveasca scopului pe care-l are, in cazul acestei discutii fiind o alternativa la invatamantul liceal in Romania. Din aceste discutii, speram ca cei care pot influenta decizia sau sunt factor de decizie, vor filtra acele solutii care au sanse reale de succes. Am vazut cateva idei care pot fi incercate. Daca Ministerul Educatiei nu are specialisti sau dotari pentru scoli profesionale, poate subcontracta aceste activitati cu agenti economici sau privati si cu Universitati. Se poate gasi o solutie cu conditia sa se analizeze lucid ceea ce este portivit pentru acesti copii ai Romaniei. Mai ales acum, cand marea majoritate a oamenilor au inteles ca UE nu este mama noastra. E timpul ca romanii sa inceapa sa aiba grija unii de altii sinsa se preocupe de proprii copii.

  22. DeVerde spune:

    Dupa ce scolile profesionale au nenorocit atatea generatii, mai vrem sa le dezvoltam?
    Copii erau distrusi ca intrau la asfel de scoli, si ele ar trebui finantate cu banii nostri?
    SAM-urile trebuie desfiintate.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Stefan Vlaston


Stefan Vlaston

Candidat din partea ARD la Camera Deputatilor la alegerile din decembrie 2012 Profesor de liceu, director de liceu in perioada 1990-2008, Presedintele asociatiei EDU CER- Educat... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)