Home » Justitie/Ordine publica »Reactie rapida » Citesti:

Guvernul și CSAT sfidează fățiș CCR

Cetatean martie 12, 2016 Justitie/Ordine publica, Reactie rapida
38 comentarii 3,222 Vizualizari

Raluca Pruna, Ministrul Justitiei, despre OUG adoptata ieri:

1“Al doilea act care a fost necesar sa fie modificat este Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, si aici am facut doua lucruri. In primul rand, am instituit un control judecatoresc asupra modului in care se pune in aplicare in cadrul Centrului National de Interceptare a Comunicatiilor, modul in care se pun in aplicare supravegherile tehnice, si acest control judecatoresc se va realiza de catre presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie sau de catre un judecator anume desemnat.  [...] In fine, a trebuit, a fost necesar sa modificam Legea 14/1992 privind organizarea si functionarea SRI si am modificat art. 8 in sensul de a spune ca pentru relatia cu furnizorii de comunicatii electronice destinate publicului, infrastructura aceasta speciala care este cunoscuta sub numele de Centrul National de Interceptare a Comunicatiilor este desemnat cu rolul de a obtine, prelucra si stoca informatii in domeniul securitatii nationale. Si am adaugat in acest articol, ca la cererea organelor de urmarire penala, in sensul Codului de procedura penala, Centrul asigura accesul nemijlocit si distinct al acestor organe la sistemele tehnice, in scopul executarii supravegherii tehnice prevazute de Codul de procedura penala. Insist pe cele doua cuvinte, nemijlocit, pe de-o parte, si distinct, pe de alta parte, nemijlocit pentru ca asta ne cere Curtea prin Decizia 51/2016″.

CCR, Decizia 51/2016:

1“Or, pornind de la datele concrete din speţa dedusă controlului de constituţionalitate, Curtea apreciază că reglementarea în acest domeniu nu poate fi realizată decât printr-un act normativ cu putere de lege, iar nu printr-o legislaţie infralegală, respectiv acte normative cu caracter administrativ, adoptate de alte organe decât autoritatea legiuitoare, caracterizate printr-un grad sporit de instabilitate sau inaccesibilitate“.

Juridic, Centrul National de Interceptare a Comunicatiilor nu exista. OUG de ieri doar face mentiune despre el, insa nu exista nici un act juridic consultabil public in temeiul caruia el sa fiinteze. Oficial, el nu exista.

Faptic, el este o structura din cadrul SRI, infiintata, probabil, printr-o decizie secretizata a CSAT, de pe vremea lui Basescu, undeva prin anii 2006-2007. Adica o structura militarizata, careia nu i se cunosc regulile de functionare si care nu ofera garantii constiutionale privind respectarea Constitutiei in modul sau de functionare.

CCR a cerut ca actele procesuale sa fie reglementate de lege, nu prin acte care sunt inaccesibile publicului; CSAT-ul si Guvernul avizeaza si emit OUG-uri care fac exact ceea ce CCR interzice: trimit procurorul in fata unei structuri militarizate, cu existenta legal nedovedita si regulament de functionare total inacesibil (pentru ca e militarizat), pentru a obtine “probe” care sa fie valabile in instante.

3Ce folos ca i se asigura procurorului accesul “nemijlocit si distinct”, daca infrastructura tehnica si modalitatea de operare cu ea apartine sau este decisa tot SRI, care poate avea acces deplin (dupa plecare procurorului din Centru) la datele inregistrate? Am fi naivi sa credem ca nu se va intimpla asa. Nu de “asigurari” pe cuvat e nevoie aici, ci de garantii legale solide si verificabile de catre o instanta independenta.

Ca sa il citez pe Bogdan Manolea:

Din punctul meu de vedere faptul că în loc de SRI va avea acces altcineva (DNA sau o nouă autoriatate de interceptări) la acele black box-uri, este o problemă secundară fața de problema primordială pe care ar trebui să ne-o punem fața de acest sistem:

Care sunt garanțille tehnice și juridice că acest sistem de interceptări nu este abuzat? (de oricine – SRI, DNA, un angajat nemuițimit, operator, un terț din afară, producătorul echipamentului)

Garanțiile tehnice ar putea să fie un audit anual extern și independent, cu un rezultat public, care să verifice că chiar s-au făcut doar 45 000 de interceptări. Că tehnic era imposibil să se facă mai multe. [...]

Garanțiile juridice ar putea să fie legate pe de o parte de mandatele judecătorești date penrtu interceptare – că fiecare interceptarea este legată de un mandat anume precizat pt o persoană identificată sau indentificabilă, că sistemul de mandat este un control eficient (sunt aprobate peste 95% din cereri?), care este sistemul instituțional de control au autoritătii? ¨[...]

Ce credeti insa ca se va intimpla cu acele probe si cu OUG-ul de ieri cand un inculpat va ridica in fata CCR exceptia ca Centrul ala aflat la cheremul SRI nu ofera procurorului garantiile constitutionale ca “probele” obtinute acolo respecta Constitutia?

Pregatiti-va pentru declararea ca neconstitutionala  si a aceste OUG, daca ea ramane asa in vigoare. Si ar fi bine sa fie declarata de CCR cat mai repede, sa fie invatatura de minte pentru toti, de la Guvern la CSAT. Asa sfidare pe fata a unei Decizii CCR, nici pe vremea lui Ion Iliescu nu a existat.

Articol publicat si pe platforma PoliteiaWorld

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "38 comments" on this Article:

  1. victor L spune:

    Corect scris.
    Asta se intimpla cind, sub motivul ca justitie se face doar impotriva coruptilor, dai puterea unei singure institutii.
    Putere de trista amintire, gen “ochiul si timpanul”. Acum e greu sa-i smulgi beneficiile obtinute.
    Helvig contraataca, incercind sa ne sperie cu bau-bau: “decizia CCR afecteaza siguranta nationala”. In ce fel, nu ne spune, ci agita bau-baul. Cum a facut si predecesorul sau. Maior.
    Ordonanta adoptata ieri, in graba, ca s-a intors omul din concediu, este in contradictie totala cu ce spune CCR:
    “Curtea apreciază că reglementarea în acest domeniu nu poate fi realizată decât printr-un act normativ cu putere de lege, iar nu printr-o legislaţie infralegală, respectiv acte normative cu caracter administrativ, adoptate de alte organe decât autoritatea legiuitoare, caracterizate printr-un grad sporit de instabilitate sau inaccesibilitate“.”
    Ordonanta pare facuta tocmai pentru a creia haos si a da dreptate lui Helvig.

  2. Harald spune:

    Cred că ar trebui să facem distincție între interceptarea în sine și valoarea ei ca probă juridică. SRI poate să intercepteze tot ce dorește, însă ceea ce contează e ca în justiție să nu poată fi folosite drept probe decât interceptările obținute de procuror, ca urmare a unui mandat semnat de un judecător.

    La modul ideal, Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor ar trebui să aibă o lege de funcționare și să fie sub control civil. Însă acea lege ar trebui trecută prin parlament, iar acel control civil ar trebui ori exercitat tot de către parlament, ori să fie răspunzător în fața parlamentului.

    Însă cu fauna existentă în parlament (actuală sau viitoare, nu contează) este greu de imaginat că vreun parlamentar ar mai răspunde vreodată pentru ceva în fața legii. Toată răspunderea ar reveni practic judecătorului care semnează mandatul și s-ar ajunge la asasinări de judecători exact ca în vremurile bune ale mafiei italiene.

    Pentru moment, OUG ”petecește” situația. Probele ”obținute acolo” nu sunt brusc falsificate pentru simplul fapt că sunt ”obținute acolo”, valoarea lor juridică este ceea ce contează. Iar în timpul procesului, asta trebuie să decidă judecătorul, dacă ele sunt admisibile sau nu în speța respectivă. Autenticitatea lor se prezumă și poate fi eventual contestată separat.

    • abc spune:

      Pe fond, cetatean are dreptate.

      Trebuie sa existe un control civil asupra interceptarilor.
      Si o instanta gen ombusdman, apoi posibilitatea de a se adresa in Justitie pentru interceptari ilegale efectuate in cazul nejustificate.

      Pentru ca daca se acorda mandat pentru 40 000 de interceptari – atac la ordinea constitutionala, amenintare la adresa securitatii nationale si se inregistreaza convorbirile la toata populatia HARCOV , doar pentru a prinde un terorist maghiar, e o problema ce tine de Statul de Drept.

      Cine garanteaza ca mandatele in cazul unor persoane, care au o opinie diferita politca fata de o guvernare particulara, (dar care guvernare ,are indeajunsa putere sa numeasca si sa promoveze persoane aproapiate politic) sa fie abuzate in drepturile personale.

      Scenariul in care politistul Godina, a fost chemat abuziv in nici 5 ore in fata sefilor pentru o dare de seama , deoarece a indraznit sa sa nu negocieze cu o potentata locala, Luana Minea care cumula functii( directoare de Cruce Rosie, membra Auritatea Teritoriala pt Ordine Publica) se poate la fel de bine repeta in cadrul unor servicii de siguranta nationala, cand pe relatii politice se pot emite mandat de interceptare cu dedicatie, dar fara o impunitate.

      Pentru ca atunci cand se vorbeste de mandat de interceptare pot fi consecinte directe.

      Astfel nu cred ca cetateanului normal X i-ar placea sa stie ca este interceptat in timp ce se masturbeaza la vizionarea unui film erotic,sau filmat cu prietena in pat, pe motiv de ‘siguranta nationala” doar pentru ca a exprimat un punct politic diferit. Aduce atingere dreptului la intimitate si drepturilor umane. Iar acest scenariu este foarte probabil sa fie aplicat si in cazuri in care nu este necesar, neaparat.

      In mod legal intruziunea in viata privata trebuie sa fie minima si direct legata de justificarea probatorie din mandat.

      De aceea e foarte important ca sa motivatiile pe mandatele de interceptare sa fie cu indicii minimale clare, proba preponderenta, iar suspendarea si anularea drepturilor individuale (inregistrarea convorbirilor) sa fie pe perioade de timp limitate la cateva luni, bineinteles cu posibilitatea de se reinoi acel mandat dar nu in mod infinit pe aceiasi cauza…doar atunci cand apar noi indicii rezonabile. Iar interceptarile pastrate o perioada limitata,care permit ca justitia sa fie indeplinita, nu indefinit. Iar daca din acele interceptari, la sfarsitul perioadei nu reiese nici un act care corespunde justifiarii mandatului respectiv, posibiltatea ca o ancheta independenta pe dosar sa fie efectuata iar apoi inregistrarile distruse imediat.

      Un document despre practica democratica a interceptiilor..

      http://www.iocco-uk.info/docs/2013%20Annual%20Report%20of%20the%20IOCC%20Accessible%20Version.pdf

      • abc spune:

        Decizia CCR e remarcabila si e in sensul sustinerii interesului public, chiar daca sunt anumite incoveniente temporare p anumite planuri, asa cum sustin unii in mod fals, pentru ca ofera directia de aliniere a practicilor institutionale, e clar un pas spre democratie functionala.
        E anormala practica formularii cu dedicatie a unor legi prin neclaritate, omisiuni sau chiar mici chichite care pot avantaja anumiti actori institutionali.

      • abc spune:

        si nu uitati acelasi mecanism care a fost utilizat cu succes in ‘alocarea dosarelor” pentru a gasi judecatori “indulgenti sau sensibilizati-ma refer la cei de-a dreptul cumparati” se poate utiliza si pentru a obtine mandatul de interceptare.

    • Cetatean Cetatean spune:

      Nu, SRI nu poate intercepta tot ce doreste. Asa ceva inseamna disparitia libertatilor civile. Caci chiar daca nu ar putea folosi ca proba in justititie acele interceptari, tot ar putea sa le foloseasca drept moneda de santaj. Si garantii trebuie sa existe, altfel nu am mai trai intr-un stat de drept:

      “România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate” (Constitutia, art 1 alin 3)

      • Harald spune:

        @Cetatean – în teorie aveți dreptate, dar practic e irealizabil. România nu e stat de drept și chiar dacă ar fi, legislația e disproporționat de severă în unele cazuri și foarte relaxată în altele. Adică un stat de drept poate comite foarte bine abuzuri ”cu legea în mână” și UK este un foarte bun exemplu.

        SRI-ul deține echipamentele și nu-l puteți împiedica fizic să le folosească, în sensul ăsta am spus că ”poate să intercepteze ce vrea”. În sensul că e capabil, nu în sensul că are voie. Pentru că un stat de drept la asta se rezumă, la capacitatea de a impune respectarea legii. Capacitate care în România nu prea exista, a început să apară odată cu implicarea SRI, însă nu putem spera că se va manifesta tocmai împotriva SRI.

        Ca opinie personală și păstrând proporțiile, SRI-ul va fi pentru o bucată de vreme cam ca FBI-ul de pe vremea lui J. Edgar Hoover, un fel de stat în stat. Pe ansamblul societății e totuși un progres, ea nu va mai fi direcționată de haiduci ca S.O.Vântu sau Dan Diaconescu. România va progresa în privința posturii de stat de drept, dar va mai dura ani buni până când va putea exista un control civil real asupra SRI.

      • CetateanulRoman spune:

        Sincer, ma uimeste securita ce s-a inflamat brusc in toata lumea atita timp cit folosim sisteme mobile de comunicatie ce au instalat Android si o gramada de programele care exact asta fac: SPIONEAZA! Total! Permanent! si pentru firme obscure care vind ce stocheaza cui e interesat sa cumpere.
        Atita timp cit din motive de fala oferim gratuit acces la, practic, toate informatiile legate de tot ce se intimpla cu noi su in proximitatea noastra, ce ne ascundem de sri? In general fac asta cei care chiar se simt cu musca p e caciula din varii motive. Sau care se cred foarte importanti, atit de importanti incit sa fie urmariti – pe vremuri era un banc care spunea ca in ilegalitate comunistii se ascundeau chiar daca nu ii cauta nimeni…..
        Sistemele de urmarire de azi sint fff complexe. In afara de ceea ce “oferim noi” prin telefoane, tableta, calculator, card bancar, carduri de sanatate, etc sint is sisteme care cauta inteligent si care stocheaza informatia numai daca identifica unele cuvinte cheie sau identifica amprenta vocala a anumitor persoane.
        DA, atunci cind ai pacate santajabile te temi de a fi urmarit, mai ales daca ai pt ce sa fi santajat. Altfel, credeti ca cineva va consuma energie, aparatura si personal ca sa afle birfele din bloc?
        Faptul ca sri a interceptat si oferit inregistrari incriminatoare mi se pare ok daca acele inregistrari nu au fost alterate, modificate. Modul cum asemnea informatii sint folosite in proces depind de procuror si de sitemul de justitie. In curind nu o sa mai permitem martori in procese fiindca acestia dau pe goarna informatii fara acceptul celor ce au participat la discutie si/sau divulga secrete ce fac rau inculpatilor. MAre minune sa nu fie urmariti martorii in justiite fiindca dau pe goarna.

        Filmarile surprinse de camerele de supraveghere mai sint permise sau sint declarate ilegale?

    • Ghita Bizonu' spune:

      Harald , f corect, spune : Cred că ar trebui să facem distincție între interceptarea în sine și valoarea ei ca probă juridică
      Adauga ca ar fi bine ca la dosar sa mia existe si niste probe de genul flagrante, date despre transferuri bancare, oboecte de mare valoare care au fots dobandite in jurul datei interceptatrii sau al indeplinirii unor atributii a caoror valoare nu ;poa fi justificata cu “nu fumez deci economisesc bani!” (cate pachete de kent ar putea justifica un “nenorocit” de Mercedes A Klasse? Nu mai zic de un 500 SEL!)
      Cu adaugirea ca in caz de flagrant “poti sa uiti” ca ai interceptat … si daca ii dezgpipi mortu din gradina iar poti sa “uiti” ca nu un informator anonimi ci o interceptare te-a dus exact unde ai sapat.

  3. Harald spune:

    Garanții tehnice că sistemul nu va fi abuzat n-au cum să existe. Un tehnician, un operator poate oricând abuza sistemul, fie din proprie inițiativă, fie la ordin. Garanțiile nu pot fi decât juridice, concretizate prin acceptarea ca probă doar a interceptărilor obținute legal.

    Ilegal, oricine își poate instala un repetor GSM care să intercepteze comunicațiile din preajmă. Sigur că legea trebuie să pedepsească așa ceva, probabil chiar pedepsește, însă garanții tehnice nu există și nu au cum să existe.

  4. Cetatean Cetatean spune:

    Decizia CCR nr. 17/2015 e clara. Scrie Curtea, referindu-se la alt organism:

    “În analiza Curţii, opţiunea pentru desemnarea în calitate de autoritate naţională în domeniul securităţii cibernetice a unui organism civil, iar nu a unei entităţi militare cu activitate în domeniul informaţiilor, se justifică prin necesitatea preîntâmpinării riscului de a deturna scopul legii securităţii cibernetice în sensul folosirii atribuţiilor conferite prin această lege de către serviciile de informaţii în scopul obţinerii de informaţii şi date cu consecinţa încălcării drepturilor constituţionale la viaţă intimă, familială şi privată şi la secretul corespondenţei. Or, tocmai acest lucru nu evită legea supusă controlului de constituţionalitate prin desemnarea SRI şi a structurii sale militarizate CNSC.

    Astfel, examinând atribuţiile stabilite de actul normativ supus controlului, apare cu evidenţă intenţia legiuitorului de a stabili în competenţa CNSC colectarea tuturor datelor privind starea de securitate a infrastructurii, oricare ar fi natura acestora, atât din mediul public, cât şi din cel privat. Or, în condiţiile în care Centrul Naţional de Securitate Cibernetică constituie o structură militară, în cadrul unui serviciu de informaţii, subordonată ierarhic conducerii acestei instituţii, deci sub un control direct militar-administrativ, apare cu evidenţă că o atare entitate nu îndeplineşte condiţiile cu privire la garanţiile necesare respectării drepturilor fundamentale referitoare la viaţă intimă, familială şi privată şi la secretul corespondenţei“.

    De asemenea, în condiţiile în care autoritatea naţională desemnată deserveşte drept punct unic de contact naţional în domeniul securităţii reţelelor şi al sistemelor informatice, asigurând relaţionarea cu organismele similare din cadrul Uniunii Europene, împrejurarea că România desemnează o autoritate care nu ar îndeplini exigenţele actului normativ european, aflat în curs de adoptare, pune sub semnul întrebării atât o eventuală concordanţă a reglementării naţionale cu cea de drept european, cât şi cooperarea efectivă între instituţii care, deşi au acelaşi scop, nu se întemeiază pe o structură organizatorică similară şi nu funcţionează sub un control democratic.

    • adib spune:

      Asta e absurd: “împrejurarea că România desemnează o autoritate care nu ar îndeplini exigenţele actului normativ european, aflat în curs de adoptare, pune sub semnul întrebării”.

      Daca actul nu fusese adoptat, de unde stia CCR ca va fi adoptat si ce forma finala va avea ?

      Curtea poate lua in calcul doar acte adoptate, nu proiecte.

      Pasajul putea foarte bine sa lipseasca din motivare, nefiind nevoie de el.

      Apoi CNSC ala asa cum era conceput era neconstitutional si daca era in subordinea Ministerului Mediului.

      Romania a avut politie militarizata, pe actuala Constitutie. Nu am auzit pe nimeni sa zica ca e neconstitutionala. Ci doar ca e o idee proasta, la care trebuie sa renuntam prin mijloace politice.

      In Franta e valabila de 4 luni starea de urgenta, anumite drepturi sunt limitate, politia, armata si serviciile au puteri sporite. Sunt neconstitutionale?

      Avem in acest fragment aceeasi tendinta spre activism judiciar ca si in recenta decizie, tendinta de a decide cum e bine si cum nu e bine sa fie lucrurile. Insa asta nu e treaba Curtii. Sunt de acord cu deciziile, problema e cu motivarile prea ambitioase.

      • Cetatean Cetatean spune:

        CCR se refera in acea decizie la un alt organism, insa considerentele Deciziei din 2015 se aplica si Centrului despre cae e vorba in OUG adptata vineri.

  5. andrei spune:

    adevarul e ca mai bine nu ii asculta nimeni, sa fure in cotinuare linistiti. da, mult mai bine, ce sa zic. va faceti atatea griji si nu am vazut un nevinovat acuzat de ceva, plecand de la ascultari ilegale. ne meritam soarta, nici nu s-a facut cine stie ce curatanie ca s-a rezolvat de tot.

    • Harald spune:

      Până la stabilirea vinovăției, mai contează și ce definește legea drept infracțiune. După legislația din RO, toți parlamentarii britanici ar trebui să fie în închisoare pentru trafic de influență, am mai dat exemplul ăsta.

      Sigur că se găsesc oricând români care să ceară ”legi aspre” și ”pedepse usturătoare”, sigur că se găsesc oricând români care să pretindă că n-au văzut niciun nevinovat acuzat de ceva, de parcă ar avea cunoștință despre toate zecile de mii de persoane interceptate sau toate zecile de mii de inculpați ajunși în fața justiției. Însă dincolo de toate astea, țara ar mai trebui să mai și funcționeze pe cont propriu, că nu se pot angaja toți la companiile germane de componente auto care au fabrici deschise în RO. Acelea au imunitate de facto în fața legilor românești aberante, deci își pot desfășura nestingherit activitatea, în timp ce firmele românești nu pot, pentru că nu au aceeași imunitate.

      • ana spune:

        “Pana la stabilirea vinovatiei” e precedata de anuntarea imediata a persoanei suspectate de prietenii de bine chiar din sediul DNA,de existenta sesizarii respective,de cum poate fi fentata situatia ,ce procuror va fi implicat si binenteles cum poate fi musamalizat tot sa nu se afle in oras,sa nu-i fie patata reputatia d-lui dr,director ,primar etc..La atata tehnica de ascultare si legi interpretabile,dormiti linistiti ca “nu-si scoate ochii corb la corb”si toate grijile ca nu-i legal cand se fura,lasati-le pe seama prostilor.Dosarele greilor sant f.rare,cu o finalitate cum se vade ,lejera,cred ca nu-i o problema sa imparti celula vreo doi trei ani cu un sobolan sau niste gandaci,atunci cand stii ca nu-ti pierzi milioanele de euro,dupa aceea ,caci sant atatia ptr. care acest mod de a trai e unul normal.A-ti vazut cat de intelegatori au fost judecatorii cu M.Voicu ca nu are bani de cautiune,dar un tigan care fura patru gaini este arestat si condamnat imediat.Eu chiar cred ca tara ,orasele ei functioneaza pe cont propriu dar in sensul rau al cuvintului pentru ca nici atunci cand se schimba conduceri\ea DNA nu se oboseste nimeni sa revada dosarele si deciziile anterioare,ptr,ca ar trebui inca atatia “politisti” cati procurori care sa-i verifice si nu sant.

  6. Dimijoarei Obt spune:

    Fara suflul rece al SRI in ceafa procurorilor si al DNA am ajuns la mana partidelor si a grupurilor de interese ! Ne-am dus pe copca fratilor ! Norocul nostru ca nu s-a ridicat MCV-ul !

  7. DanT spune:

    Ei, na!
    Mie mi se pare foarte clar: procurorii şi poliţiştii au acum acces la aparatura SRI pentru a face interceptările din domeniul penal.
    Despre Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor zice altceva:
    “pentru relatia cu furnizorii de comunicatii electronice destinate publicului, Centrul National de Interceptare a Comunicatiilor este desemnat cu rolul de a obtine, prelucra si stoca informatii ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII NAŢIONALE.” Ceea ce e chiar rolul SRI.

  8. Cristi spune:

    Totul se rezuma la doua cuvinte ”raison d’etat” .Sa facem o scurta comparatie cu situatia din 2004

    Iohannis / Basescu – Iliescu
    Ciolos –Nastase
    Pruna /Macovei –Rodica Stanoiu
    Morar / Kovesi –Amariei
    Kovesi-Tanase Joita / ilie Botos
    DNA-PNA
    Maior / Helvig-Timofte

    ..si lista poate continua …si atunci , ca CETATEAN , pot trece cu vederea ”fortarea” unor lucruri relativ mici pentru realizarea unora de importanta mai mare.
    Pericolul ca unele institutii , sub masca luptei anti-coruptie, sa devina niste monstruleti iincontrolabili exista dar nu cred ca acesta este cel mai pericol acum .Despre ”false flag” ,daca vrem sa vorbim , gasim mult material de studiu la partenerii nostrii din NATO si UE

  9. contributorsfil spune:

    Iar vom spune : ‘Noi n-avem nemti’?
    Se stie ca multe dotari ultra-moderne zac, nefolosite vreo data, in beciurile unor spitale, fiindca au fost achizitionate doar ca afacere, in folosul unor politicieni (medici sau nu).
    Decidentii pentru aceste achizitii au facut abstractie de faptul ca ne lipseau specialistii care sa dea viata acestui aparataj ramas mort, sa il foloseasca, sa faca utila investitia, in folosul platitorilor impozitului CAS.
    Acest soi de experienta a fost transferat dinainte de ’89. Atunci s-a ‘descoperit’ ca n-aveam ‘nemti’ care sa explateze instalatiile nemtesti, achizitionate pe bani foarte multi.
    Intrand in actualitatea cazului de fata, al aplicarii ‘rapide’, a hotararii CCR, apare intrebarea, bazata pe experienta paguboasa mentionata mai sus : ‘parchetele (inclusiv DNA) vor avea ‘nemti’, de foarte inalta calificare si experienta, care sa utilizeze instalatiile ‘de ascultare’ aflate, pana acum, doar in folosinta specialistilor de la SRI? Nu vor face gafe, in primele luni, sau chiar in primii ani, “specialistii” ce vor fi transferati de la MAI (‘doi si un sfert’), la parchete?
    Furtul, prin coruptie, al unui miliard de euro, din bugetul national al Republicii Moldova se incadreaza, oare, in categoria ‘atentat la securitatea tarii’ respective? Un act de coruptie de asemenea proportie, care ar pagubi tara noastra, l-ar incadra in ‘pericol pentru securitatea nationa’a, ar intra in sfera de activitate (protectie) a SRI, sau ar fi considerat numai de nivelul procurorilor, intreaga raspundere pentru proptejarea tarii (prevenirea jafului prin coruptie), fiind lasata numai in seama (preocuparea) procurorilor?

  10. contributorsfil spune:

    Iar vom spune : ‘Noi n-avem nemti’?
    Se stie ca multe dotari ultra-moderne zac, nefolosite vreo data, in beciurile unor spitale, fiindca au fost achizitionate doar ca afacere, in folosul unor politicieni (medici sau nu).
    Decidentii pentru aceste achizitii au facut abstractie de faptul ca ne lipseau specialistii care sa dea viata acestui aparataj ramas mort, sa il foloseasca, sa faca utila investitia, in folosul platitorilor impozitului CAS.
    Acest soi de experienta a fost transferat dinainte de ’89. Atunci s-a ‘descoperit’ ca n-aveam ‘nemti’ care sa explateze instalatiile nemtesti, achizitionate pe bani foarte multi.
    Intrand in actualitatea cazului de fata, al aplicarii ‘rapide’, a hotararii CCR, apare intrebarea, bazata pe experienta paguboasa mentionata mai sus : ‘parchetele (inclusiv DNA) vor avea ‘nemti’, de foarte inalta calificare si experienta, care sa utilizeze instalatiile ‘de ascultare’ aflate, pana acum, doar in folosinta specialistilor de la SRI? Nu vor face gafe, in primele luni, sau chiar in primii ani, “specialistii” ce vor fi transferati de la MAI (‘doi si un sfert’), la parchete?
    Furtul, prin coruptie, al unui miliard de euro, din bugetul national al Republicii Moldova se incadreaza, oare, in categoria ‘atentat la securitatea tarii’ respective? Un act de coruptie de asemenea proportie, care ar pagubi tara noastra, l-ar incadra in ‘pericol pentru securitatea nationa’a, ar intra in sfera de activitate (protectie) a SRI, sau ar fi considerat numai de nivelul procurorilor, intreaga raspundere pentru proptejarea tarii (prevenirea jafului prin coruptie), fiind lasata numai in seama (preocuparea) procurorilor?

  11. victor L spune:

    Ascultarile, fara fapte, nu sint suficiente in justitie; trebuie acte doveditoare, un flagrant, etc.
    Afirmatia ca SRI poate asculta tot ce vrea muschii lui, ma duce la gindul ca inca nu ne-a ajuns Securitatea (intr-o viata anterioara, vorba cuiva, persoana importanta, cind unii visam la libertate).
    Dece SRI ar trebui lasat sa asculte fara acceptul cuiva, desemnat de lege, s-o faca? acel mic “orice” chiar daca e irelevant in justitie este ideal pentru un santaj la politicieni, la oamenii de afaceri… Aaa, daca li se intimpla altora, nu ne intereseaza, am inteles!
    Din zeificarea SRI ajungem sa jignim impardonabil procurorii: “Fara suflul rece al SRI in ceafa procurorilor si al DNA am ajuns la mana partidelor si a grupurilor de interese !”
    Doar cu suflul rece in ceafa, procurorii au facut treaba :P
    Si da, CNIC a fost, initial, destinat pentru rolul de a obtine, prelucra si stoca informatii. Dar pentru ca in vechiul Cod Penal nu era buclucasa sintagma din noul Cod (“ori de alte organe specializate ale statului”), pe CCR a gasit-o neconstitutionala in noul Cod, s-a permis ca SRI sa colaboreze cu DNA (si alte institutii), chiar pina la a transforma Justitia in “cimp tactic” pentru SRI. Declaratie de general SRI, nu de un mos Teaca oarecare.
    Eu am o varianta de scenariu: nu cred ca toti initiatorii de legi sint dobitoci, chiar cred ca formularea “ori de alte organe specializate ale statului” a fost introdusa intentionat, pentru a creia deruta.
    Si, dupa cum se vede, le reuseste: guvernul si CSAT ii ajuta cu o ordonanta in loc de o lege.
    ““Curtea apreciază că reglementarea în acest domeniu nu poate fi realizată decât printr-un act normativ cu putere de lege, iar nu printr-o legislaţie infralegală, respectiv acte normative cu caracter administrativ, adoptate de alte organe decât autoritatea legiuitoare, caracterizate printr-un grad sporit de instabilitate sau inaccesibilitate“”
    Scuze pentru repetitie, dar daca dispretuim deciziile CCR, nu ne intereseaza statul de drept.

  12. abc spune:

    Dilema e cum poti vota o Lege Organica echilibrata care sa inglobeze practici democratice curente, sa protejeze cetatenii, de catre o Autoritatea Legiuitoare in a carei compozitie intra o majoritate discreditata la nivel etic si a carei preocupare imediata si urgenta e sa se sustraga consecintelor legii..ideal ar fi ca acea Autoritate sa fie preocupata de propria sanitizare si apoi de normalizarea relatiilor institutionale din societate…altfel, e un cerc vicios, fiecare Parlament va relua de la capat aceleasi greseli, iar Guvernele vor administra treburile curente prin ordonante , mecanism convenabil rezolvarii imediate..tot timpul este o urgenta vorba aia.

  13. victor L spune:

    Cu Constitutia pe masa:
    “La Capitolul II – Drepturi şi libertăţi fundamentale
    Art.28 – Secretul scrisorilor, al telegramelor, al trimiterilor poştale, al CONVORBIRILOR TELEFONICE şi al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil.

    La capitolul IV – Raporturile Parlamentului cu Guvernul
    Art.115- Ordonanțele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul…….DREPTURILE, LIBERTĂŢILE şi îndatoririle prevăzute de Constituţie .”
    Mana cereasca pentru avocati :P

  14. E greu de inteles de fapt ce se vrea in tara asta. Cu orice lege noua parca ne facem viata si mai grea.

  15. victor L spune:

    Dna ministru ne explica celor ce nu intelegem:
    http://www.hotnews.ro/stiri-esential-20864177-raluca-pruna-nu-infiintat-nicio-directie-securitatii-nu-regret-propunerea-mea.htm
    Dar dece nu printr-o lege, asa cum e decizia CCR (existau modalitati de a grabi votarea legii in Parlament; sau se tremeau de caderea guvernului?)
    Guvernul tehnocrat tot cu OUG se hraneste :P

  16. Decebal spune:

    Recunosc cinstit, nu sunt capabil sa inteleg un lucru: Daca exista o inregistrare care probeaza o infractiune, daca aceasta inregistrare este certificata ca autentica (prin realizarea sa de catre un organism autorizat, conform unor proceduri bine definite), cum se poate ca instanta judecatoareasca sa nu o ia in considerare si, eventual, sa achite condamnatul? Daca fapta a fost comisa, este normal, este legal, este moral ca proba sa nu fie admisa?

    Mi se pare hilar ca aplicatiile pe care le instalam (de bunavoie) pe smartphone -uri cer “permisiuni” intruzive de care n-ar avea nevoie, dar ne punem problema de constitutionalitatea utilizarii in instanta a unor inregistrari facute reglementat, de catre o institutie a statului.

    Un operator al bazei de date a unui furnizor de telefonie mobila va stie adresa, varsta, CNP -ul, adresa de e-mail, numarul de telefon, IMEI -ul etc. Acel operator lucreaza intr-o companie privata si nu risca sa fie judecat de un tribunal militar, daca va foloseste in mod ilegal datele. Sau daca va asculta convorbirile telefonice.

    Noi, cetatenii obisnuiti care ne temem ca suntem ascultati de Servicii, ar trebui sa ne intrebam in ce masura, d.p.d.v. tehnic, este posibila monitorizarea, inregistrarea si sintetizarea TUTUROR conversatiilor telefonice din Romania. :)
    Teama de “ascultari nedemocratice” o au, dupa parerea mea, In primul rand cei ce au interes sa ascunda lucruri condamnabile. Iar unii dintre sustinatorii lor de buna credinta sunt ferventii aparatori ai “democratiei utopice”.

    • victor L spune:

      Cum adica”daca exista o inregistrare”?
      Pentru ca sa existe inregistrarea care sa probeze infractiunile, trebuie sa existe “voie de la Politie”, adica de la o institutie abilitata prin lege, repet, prin lege, care sa admita inregistrari.

      te rog citeste ce se spune aici:
      “”Daca am avea o lege a interceptarilor, nu am mai vorbi dupa imaginatie, am sti ca scrie in lege cum se fac toate astea. ”
      http://www.hotnews.ro/stiri-esential-20865050-zegrean-daca-avea-lege-interceptarilor-nu-mai-vorbi-dupa-imaginatie-lucrul-acesta-trebui-facut.htm
      O lege, nu o ordonenta:
      “Art.115- Ordonanțele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul…….DREPTURILE, LIBERTĂŢILE şi îndatoririle prevăzute de Constituţie .”

      • Harald spune:

        @ victor L – o înregistrare poate fi realizată și privat, nu neapărat de SRI. În State sunt reglementate și astfel de situații, de exemplu poți înregistra o convorbire telefonică la care participi, dar trebui să-i comunici de la început intelocutorului că înregistrezi convorbirea.

        Într-o asemenea situație cum se procedează în RO? Ai voie să o predai poliției sau faci închisoare pentru că ai realizat înregistrarea? Dacă pui mâna întâmplător pe o înregistrare realizată de altcineva sau dacă acel cineva a publicat înregistrarea pe Youtube, cum se procedează? E admisibilă ca probă sau nu?

        E foarte frumos să ai principii, dar vezi că practica ne omoară :)

        • victor L spune:

          @ Harald,
          sint de acord cu ceea ce spui,
          dar in Romania nu exista o lege a interceptarilor; si nu o spun eu, ci chiar presedintele CCR.
          Ca atare, vorbim doar vorbe sau, vorba lui Zegrean, “dupa imaginatie”.

      • Decebal spune:

        @ victor L

        Eu sunt “omul de pe zebra” si ma adresez oamenilor obisnuiti, nu specialistilor. Nici aparatorilor “democratiei utopice” nu incerc sa ma adresez. Incerc sa inteleg si sa ma raportez la viata reala. In esenta, inteleg ca “butoanele” trec de la SRI la Politie. Caz in care, vin si intreb:
        - Ati dat, vreodata, spaga la SRI?
        - Ati dat, vreodata, spaga la Politie?
        - Credeti ca exista diferente intre un ofiter de Politie si un ofiter SRI?
        - Va simtiti mai in siguranta cu Politia la butoanele ascultarilor sau cu SRI la butoanele ascultarilor?
        - Credeti ca infractorii ar prefera la ca butoane sa fie SRI sau Politia?

        Imi pare mie ca principala teama a unora este ca Serviciile sa nu capete prea multa putere. Sincer sa fiu, pentru mine, cetatean roman, este mai important ce face, pentru mine, cel care are puterea. Cum foloseste acea putere? Daca o foloseste in beneficiul meu, e in regula.
        Dupa multi ani de zile in care si-a facut de cap, marea coruptie se confrunta, de ceva timp, cu adversari pe masura. Este logic sa incerce sa-si slabeasca adversarii, prin orice mijloace, inclusiv prin mijloace democratice. De aceea, nu pot fi intotdeauna de acord cu “puritanii democratiei”.

        In era digitala, nu este foarte complicat sa editezi elegant inregistrari video/audio. De aceea, mi se pare normal ca in instanta sa nu se accepte inregistrari facute de oricine. Dar mi se pare absurd sa nu fie acceptate inregistrari facute de o institutie a statului roman, care functioneaza dupa reguli clare si care are ca pricipal obiectiv siguranta nationala.

  17. eu****** spune:

    Mai cetatean,

    Tocmai ce am citit niste articole extrem de interesante cum este cu justitia pe timp de pace spre deosebire de justitia executata pe timp de razboi…

    Cred ca suntem in plin razbel – DNA?ANI se lupta serios cu corupti extrem de puternici si ar trebui sa aiba munitia necesara. Greu de invatat asta cand nu vezi contextul – aici ma refer exclusiv la CCR – si in acelasi timp cand iei munitia celor care ne apara de jaf.

    Consider ca acest articol nu aduce un pic sistemului juridic din RO.
    Mai cred ca uneori trebuie sa spunem justitie ca face lucruri proaste – avem dreptul la o opinie.

    Nu putem sa avansam daca transmitem numai pupici in c..r celor din justitie.
    Regrete – dar lucrurile trebuie denite clar si explicit pentru toata lumea.
    Confuziile nasc monstrii!

    Evident este numai o opinie!
    Sper ca nu cade cerul peste mine acum!

  18. Dedalus spune:

    Nu ar fi mai simplu sa doteze procuratura/DNA cu tehnica respectiva?

    “Interceptarea nu e regina probelor!” – ghici cine a zis?

    Pai daca e asa, inseamna ca nici nu e nevoie de atata tehnica.

    Iar inversunarea cu care se doreste pastrarea unui rol SRI in interceptare pe mine ma ingrozeste.

    • Decebal spune:

      De zis, e foarte simplu. De facut, banuiesc ca e mai complicat.
      Din cate inteleg eu, nu e vorba atat de tehnica respectiva, cat de cine sunt tehnicienii de la butoane… inteleg ca aici ar fi problema, pentru unii. Cu eforturi financiare, banuiesc ca tehnica de la SRI poate fi replicata si la Procuratura/DNA, partial.

      Sincer sa fiu, pe mine ma ingrozeste mai tare preluarea “rolului” SRI de catre Politie, de exemplu… :)

      In plus, nu stiu daca nu cumva o parte din tehnica (foarte probabil, avansata) este accesibila exclusiv institutiei-interfata cu partenerii nostri strategici (NATO, SUA).

      Ma gandesc ca, daca CSAT a gasit de cuviinta sa se intruneasca in sedinta extraordinara, implicatiile deciziei CCR trec dincolo de informatiile disponibile public…

      • Harald spune:

        Ar fi lipsită de sens replicarea tehnicii de interceptare, nu este necesar decât acces în sistem. Dacă aveți un set de camere de supraveghere în curte, iar soția vrea și ea să vadă imaginile oricând dorește, nu e nevoie să mai instalați un al doilea set de camere, e suficient să-i instalați și ei un monitor. Cam asta ar fi analogia.

        • Decebal spune:

          Cam la fel zic si eu. Mi se pare mai logic sa se faca o inregistrare (cu tehnicieni SRI, de exemplu). Daca acea inregistrare nu are legatura cu terorismul, dar sugereaza dare de mita catre un politician, inregistrarea poate merge catre DNA si ar trebui sa fie acceptabila ca proba, in instanta. Daca, in inregistrare sunt referiri la frauda fiscala, ar trebui informat ANAF. Daca inregistrarea sugereaza o parcare ilegala, informatia ar trebui sa ajunga la Politia Rutiera, care sa intre pe fir. :)

          Citesc despre recentul “vis umed” al domnului Tariceanu, care isi doreste un “organism de ascultare independent”, aflat in subordinea parlamentului. Ei, cum ar fi?!… :)



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Cetatean


Cetatean

Cetatean este administratorul platformei Politeía (fostul blog Theophylepoliteia). Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

Cauta articole

iunie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Mai    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)