Home » Reactie rapida » Citesti:

Liberalii, undem punem liberalii în mintea oamenilor, domnilor?

Mirel Palada mai 10, 2011 Reactie rapida
18 comentarii 5,031 Vizualizari

Zilele, astea CCSB a realizat un sondaj național, la comanda Antenei 3. Sondajul a fost realizat pe 904 cazuri, în perioada 2-5 mai. Eșantionul e reprezentativ pentru populația adultǎ neinstituționalizatǎ a României. Sondajul a fost realizat telefonic (CATI).

Douǎ din întrebǎrile pe care le punem frecvent în chestionare sînt legate de autopercepția ideologicǎ și de status material. Pe scala stînga dreapta, de la 1 la 10, unde vǎ aflați? Dar pe scala sǎrac bogat, de la 1 la 10, unde vǎ aflați?

Rǎspunsurile sînt urmǎtoarele:

Fig. 1. Autopercepția ideologicǎ. Scala stînga – dreapta

Dupǎ cum vedeți, cam dese barele alea pe acolo. Unul din lucrurile care se fac de regulǎ în astfel de cazuri este sǎ se simplifice categoriile, sǎ se agrege în unitǎți mai mari, cu sens. În cazul nostru, grupǎm în trei categorii: stînga, de la 1 la 4, centru, mijlocul de rǎspunsuri 5 și 6, dreapta, de la 7 la 10. Mai e o a patra categorie, a celor care nu rǎspund la aceastǎ întrebare.

Rezultǎ urmǎtoarea împǎrțire ideologicǎ a populației României:

Fig. 2. Scala stînga dreapta. Categorii

Din experiența celorlalte sondaje, gruparea este una puternic stabilǎ, cel puțin în ultimii ani și la nivelul mǎsurǎrii telefonice. Identificǎm patru sferturi aproximativ egale: de stînga, de centru, de dreapta, nedefiniți ideologic.

Putem face același lucru, la aceleași puncte de împǎrțire: 1 … 4, 5…6, 7 … 10 și 99, și cu rǎspunsurile la întrebarea bogat – sǎrac.

Fig. 3. Autopercepția de status material. Scala sǎrac – bogat

Fig. 4. Scala sǎrac – bogat. Categorii

Dupǎ cum puteți vedea, spre deosebire de agregarea scǎlii stînga – dreapta, în acest caz categoriile nu sînt în nici un caz echilibrate. Cei mai mulți, jumǎtate, se poziționeazǎ în zona Nici prea prea, nici foarte foarte, în zona lui 5 și 6. Aproape 40% se definesc sǎraci. Doar 10% se definesc bogați. Foarte puțini refuzǎ ori nu știu sǎ rǎspundǎ la aceastǎ întrebare, drept pentru aceastǎ categorie nici nu va mai fi luatǎ în analizǎ în cele ce urmeazǎ, cǎ avem prea puține cazuri și nu înțelegem nimic din punct de vedere al relevanței statistice.

Pe de altǎ parte, ca și în cazul scalei precedente, aceastǎ agregare prezintǎ o foarte bunǎ stabilitate de mǎsurare de la un sondaj la altul, semn cǎ identificǎm niște straturi sociale care chiar au sens, nu o agregare artificialǎ de procente.

Buuun. Acum, întrebarea pe buzele tuturor este una simplǎ: cum voteazǎ, dom’le, ǎștia? Implicit, întrebarea este una de încercare de limpezire a apelor. Putem sǎ identificǎm o asociere între categorii sociale ori atitudinale și partidele din România?

Inevitabil, analiza noastrǎ se va limita doar la primele trei mari partide: PSD, PNL și PDL, din douǎ motive. Pe de o parte, ei sînt de fapt actorii principali într-un peisaj politic din ce în ce mai bine definit. Pe de altǎ parte, doar în cazul acestora avem suficiente cazuri, rǎspunsuri încît sǎ le putem intersecta cu variabilele stînga-dreapta ori bogat-sǎrac. Mai construim o a patra categorie rezidualǎ, Restul partidelor, în care bǎgǎm la grǎmadǎ tot ce nu e PSD, PNL ori PDL.

Analiza se face doar pe rǎspunsurile explicite de vot, dînd la o parte pe nehotǎrîți, pe cei care declarǎ cǎ nu vor merge la vot ori pe cei care pur și simplu refuzǎ sǎ rǎspundǎ la aceastǎ întrebare.

Analiza o facem din total populație, nu doar din cei care estimǎm cǎ merg la vot, pentru a ne putea bucura de întreg volumul de eșantion. Într-adevǎr, sînt ceva diferențe de intensitate de vot, însǎ mici, iaca acolo max. 2 puncte procentuale, deci concluziile nu diferǎ mult.

Și veți vedea cǎ putem trage concluzii bine definite, pentru cǎ relația identificatǎ este puternicǎ.

Sǎ facem ce știm mai bine: sǎ facem grafice. Nu uitați: vrem sǎ rǎspundem la întrebǎrile: cu cine voteazǎ cei care se definesc singuri a fi de stînga? Dar cei autodefiniți de dreapta? Dar cei de la mijloc? Dar bogații? Dar sǎracii?

Fig. 5. Votul pe categorii de autoidentificare stînga – dreapta

Fig. 6. Votul pe categorii de autoidentificare sǎrac – bogat

‘Opa! Ce grafice faine!

Ele se citesc astfel: 43% din cei de stînga voteazǎ cu PSD. 25% din cei de centru voteazǎ cu PSD. Doar 13% din cei de stînga voteazǎ cu PDL. 18% din cei de stînga voteazǎ cu PSD.

Pentru cei obsedați cu artimetica, suma pînǎ la 100% trebuie sǎ dea pe culori: barele cu roșu trebuie toate adunate sǎ dea 100%. Alea negre adunate la fel, tot 100%. Alea gri la fel. Alea combinate, roșu îmbîcsit care de fapt este amestec de roșu și negru, ca în Stendhal, la fel : trebuie adunate sǎ dea 100%.

Și vǎ spun eu : dau. Dacǎ or ieși de fapt 101% sau 99%, acuma nu vǎ supǎrați și voi și nu începeți sǎ faceți spume metodologice la gurǎ, cǎ nu știe Turambar sǎ adune nici cele mai simple cifre. Pentru cǎ de fapt adunați doar niște rotunjiri de numere și ele pot, prin jocul îmbinǎrii a ceea ce este ascuns dupǎ virgulǎ, sǎ dea cu +/- 1 fațǎ de ce vedeți voi în fața ochilor. În termeni gomoși, de metodolog arid, « Suma procentelor poate diferi uneori cu +/- 1 punct procentual față de 100% datorită rotunjirii fără virgulă a valorilor. »

Na, sǎ nu ziceți cǎ nu v-am spus. Înapoi la grafice.

Ce observǎm ? Cǎ avem de-a face cu o poziționare bine definitǎ a principalelor trei partide pe scala clivajelor ideologice și de clasǎ socialǎ. Adicǎtelea, în cuvinte simple, acum vorbesc pentru Dvs. ca sǎ mǎ înțelegeți, vorba ilustrului metodolog Cǎtǎlin Voicu,

- PSD e clar de stînga în mintea oamenilor și, în consecințǎ, e votat predominant de cei care se definesc de stînga ori care se definesc sǎraci.

- PDL e clar de dreapta, și în consecințǎ e votat predominant de cei de dreapta, respectiv bogați, mama lor de chiaburi, ar trebui fǎcut un lagǎr mare, sǎ-i cuprinzǎ pe toți, un Canal de-aici pînǎ la Baikal unde sǎ sape toți cei care îndrǎznesc sǎ nu se recunoascǎ sǎraci în aceastǎ țarǎ socialistǎ.

Opa! Ce ne facem, neamule, însǎ cu PNL, acest partid care pînǎ acum era bine așezat în zona de dreapta?

Ce sǎ ne facem? Ne uitǎm cum migreazǎ încet-încet în mintea oamenilor de la dreapta la stînga, ajungînd azi în zona de centru și eliberînd locul pentru PDL pe zona de dreapta. Un switch interesant, care îi deschide larg calea spre electoratul socialist al României socialiste, predominant sǎrac și dedat promisiunilor de tip « sǎ ne dea, sǎ mǎnînce și gura noastrǎ ceva ».

In consecințǎ, din punct de vedere atît al alianței cu PSD, cît și al unui anumit tip de definire, acela în care prin liberalism se înțelege de fapt progresismul (Vezi cartea foarte interesantǎ a lui Goldberg, Fascismul Liberal, tradusǎ recent și în limba românǎ la Polirom), într-adevǎr, it makes sense. PNL încet încet se mișcǎ spre a ocupa zona de stînga și spre a se uni prin competiție :) pe cam același electorat cu PSD. În acest caz, tipul de discurs public avut de liderul PNL are sens.

Însǎ din celǎlalt punct de vedere, atît al istoriei clasice a partidului liberal român, a istoriei sale antebelice, cît și a poziționǎrii sale în istoria recentǎ, post-decembristǎ, ce se întîmplǎ acum cu PNL reprezintǎ o mare schimbare, unii ar spune chiar o trǎdare a ideilor pe care le-a susținut în ultimii 20 de ani: inițiativǎ privatǎ, responsabilitate, libertate.

Asta e diferența. Ce facem? Ce preferǎm? Libertatea în fața egalitǎții, cu riscurile și responsabilitǎțile aferente? Ori egalitatea în fața libertǎții, întru nivelarea prin asistențǎ socialǎ și prin dictaturǎ luminatǎ, prin redistribuire a plus valorii de la cei care produc la cei care au nevoie? Știți voi cum ziceau marxiștii, comuniștii și sovieticii, fie-le țǎrîna grea și numele neuitat: De la fiecare după capacităţi, fiecăruia după nevoi.

Aici e problema, frați liberali. Atîta timp cît aceastǎ migrație ideologicǎ are loc, cred cǎ veți cîștiga cu siguranțǎ niște clienți, dar la fel de cu siguranțǎ veți și pierde unii. Unii din ǎia care v-au votat exact pentru susținerea acestor idei: libertate, inițiativǎ privatǎ, responsabilitate individualǎ, egalitate în fața legii. Nu redistribuire socialǎ, de la fiecare dupǎ capacitǎți, fiecǎruia dupǎ nevoi, cǎ iar ne întoarcem de unde am plecat…

Articol preluat de pe blogul lui Turambar

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "18 comments" on this Article:

  1. Dan spune:

    Toata argumentatia pleaca de la premiza, falsa, ca in Romania ar exista stanga si dreapta si ca populatia in general ar fi chiar interesata de aceste diferentieri. In tara in care un partid a sarit intr-o noapte de la stanga la dreapta, spre centru dreapta si chiar peste, subiectul discutiei nu isi are rostul.

    • Edi spune:

      de ce spui ca e o premisa falasa ? Eu consider ca in acest moment electoratul incepe sa imparta in cele 2 categorii (stanga, dreapta) si chiar incepe sa asimileze caracteristicile acestor curente (disproportia este evidenta si asta e cu totul alta poveste)

      Problema este pusa destul de bine si tocmai de aceea cred ca PNL va avea mari probleme la alegerile din 2016. Va avea probleme atunci, fiindca va pierde din electoratul liberar (nu se va mai indentifica ca si doctrina si va migra spre PDL.). In 2012 nu are probleme, fiindca, nu-i asa, ce sa ii ceri unui popor care in acest moment se afla pe ultimul loc la consumul de sapun si pasta de dinti.

      • ampersand spune:

        “Eu consider ca in acest moment electoratul incepe sa imparta in cele 2 categorii (stanga, dreapta)”

        Eu cred că, mai degrabă, suntem cel mai aproape de “polarizarea Orwell”, citez aprox:

        Societatea este compusă din trei straturi sociale:

        - primul strat, îngust, este format din cei care deţin puterea şi privilegiile. Idealul pentru care ei militează e păstrarea acelor puteri şi privilegii.
        - al doilea strat, un pic mai larg, este format din eşalonul doi. Idealul pentru care ei militează e să le ia locul celor din primul strat.
        - al treilea strat, oamenii simpli. Idealul pentru care ei militează – în cazul în care au vreunul – este egalitatea-n drepturi.

    • pehash spune:

      Este un sondaj de perceptii si trebuie inteles ca atare. O demonstreaza aia 13% care se cred de dreapta, dar declara ca voteaza cu PSD. Remarcabil este ca tocmai categoria ‘saracilor’ este cea care migreaza catre partidele mici.
      Tipica pentru sondajele CCSB este si ambiguitatea intrebarilor. Marea majoritate nu se considera nici saraci, nici bogati? Pai vom gasi in 41% aia si oameni care castiga mii de euro, dar se raporteaza la un anumit segment de populatie, dar si persoane cu venituri sub medie care locuiesc in mediul rural si se raporteaza la amaratii din jur.
      Din figura 6 lipsesc procentele cu cei care nu voteaza/se abtin. Sau astia nu mai exista?

    • cinic spune:

      N-ai vrea sa dai o tura prin Ardeal? ca sa vezi CLAR diferenta intre stanga si dreapta! nu va iesi Transilvania rosie in veci! Da o tura prin Moldova de Jos si ai sa vezi ca nu e diferenta: toti sunt de stanga “sa ni se dea”.!

  2. BigFault spune:

    Este falsa si premisa ca: “PSD, PNL și PDL…sînt de fapt actorii principali într-un peisaj politic din ce în ce mai bine definit”. Pe scena poitica au ramas doar doi actori: USL si PDL dintre care doar unul (PDL) respecta “partitura” ideologica (centrudreapta conf statutului Art. 4. – (1) ), celalat fiind un impostor dpv politic.
    Atata vreme cat din criteriile sondajului lipsesc referintele catre USL nu se poate spune ca se vor obtine date relevante.
    Acest sondaj ramane in categoria manipularilor.

    • florin spune:

      USL este o alianta creata cu un singur scop: sa ajunga la putere. Daca acest lucru nu se va intampla, ea se va destrama. Din acest punct de vedere, separarea PSD si PNL are sens.

      • Luke spune:

        Nici macar atat. Ca habar n-au ce sa faca daca ajung la putere si sigur nu se vor descurca fara reducerea la tacere a unei parti din alianta (ghici care)
        Singurul scop e inlaturarea altora de la putere.

  3. andrei spune:

    Toate bune și frumoase doar că avem ceva probleme. În primul rând, separarea apelor în stânga-centru-dreapta nu spune mare lucru din punct de vedere practic în România, și, de altfel, nici în alte țări din partea asta de europă. De-aia s-au chinuit unii să găsească alte clivaje. Apoi, ar fi interesant cum percep oamenii poziționările partidelor și dacă nu cumva discursul partidelor are ceva influență asupra autopercepției electoratului. Fiind eu mai răutăcios din fire, sunt absolut convins că mulți care votează cu PSD și PDL se declară de stânga sau de dreapt doar pentru că PSD și PDL spun că sunt de stânga sau de dreapta. Apoi, ca observație la observația cu frații liberali, liberalismul actual nu e neapărat de dreapta, dacă ne raportăm la ce se întâmplă prin țări mai apusene decât a noastră.

  4. STAN PATITU spune:

    Aia care se declara bogati reprezinta 11%. Deci daca in ultimele grafice procentele pe culori le inmulteati cu cat reprezinta culoarea in total graficul arata cu totul altfel. Era interesant de vazut cati din aia bogati lucreaza la stat. Liberalii sunt considerati de stanga in Europa. Ei nu pot fi de dreapta si nici de stanga in Romania ci de centru (centru-dreapta sau centru-stanga) dar nici de stanga si nici de dreapta. Ce insemna dreapta in Romania? Interesele cui ar reprezenta aceasta dreapta? Nici unul din cele trei partide nu sunt de dreapta si nici de stanga. Ele reprezinta interesele unor grupuri … Sa nu le zic mafiote desi cam asta ar fi.

  5. NuConteaza spune:

    Politica romaneasca de azi are doua ideologii. Nu stanga si dreapta…ci anti si pro Basescu. Totul se-nvarte in aceste coordonate. Daca visati la ideologii… dupa 2014… (daca nu-l suspenda/demite intre timp).
    Cat despre liberalii adevarati… acestia il urasc din rarunchi pe marinar si nu vor “migra spre PDL” niciodata. Nu uitati ca Basescu a vrut sa distruga PNL-ul in vremea guvernului Tariceanu.
    Ce-i “freaca” pe multi grija liberalilor.

    • Barengott spune:

      Ideologii până la caşcavalul meu.
      Băsescu i-a deranjat pe “adevaratii liberali” cand erau la caşcaval. Apropo, cum tatăl lui de liberal, a ajuns Ruşanu mare liberal, când el e doar un mic bolşevic?

    • Luk spune:

      “Cat despre liberalii adevarati… acestia [...]”

      Intrebare: cine sunt “liberalii adevarati”?

      “Ce-i “freaca” pe multi grija liberalilor.”

      Mie, personal, nu-mi pasa. Am votat pe vremuri cu liberalii si… cam atat.

      Daca politica romaneasca se rezuma la “jos cutare!” si “sus cutare!”, atunci politicienii chiar ne reprezinta. Pe fiecare in parte si pe toti la un loc.

      Cu regret… dar asa este!

  6. Paganel spune:

    Felicitări şi mulţumiri pentru analiză!

    Din analizele pe care le-am efectuat până acum (atât la nivel de alegeri parlamentare, cât şi locale), reiese că liberalii au fost susţinuţi, până în 2004 (atunci când au participat la alegeri şi/sau au obţinut mandate) de către un electorat preponderent urban, cu studii, activ în sectoarele secundar (industrie) şi terţiar. Ca “profil regional”, printre susţinătorii liberalilor se regăseau Capitala, Banatul, sudul Ardealului. Ulterior (de la europarlamentarele din 2007), profilul alegătorului arată o “migrare” către mediul rural, spre alegători cu mai puţină carte, din zone cu un însemnat procent de activi în agricultură, situate, predominant, în regiunile extracarpatice. PNL “recâştigă” vechiul său “fief” electoral interbelic, din Vechiul Regat (Ardealul şi Banatul rămânând preponderent ale PDL) în bună măsură, în dauna actualului “coleg” de USL(ă) – PSD. Dacă aderarea la Uniunea Europeană ar putea explica “alunecarea” mai “spre stânga” a PNL (adică, spre “centru-stânga”, fiindcă liberalii europeni sunt mai la stânga), se menţine o “anomalie” românească (poate, central- şi est-europeană, caracteristică fostelor ţări comuniste europene): mediul urban – de dreapta şi ruralul – de stânga.
    Această “încercare de analiză” se loveşte de două probleme:
    1) În ce măsură există “stânga”, “dreapta” şi/sau “centru” în România? Eu nu cred că avem aşa ceva (prefer să nu dezvolt ideea).
    2) Nu cumva din tradiţia acestui cel mai vechi partid istoric din România (PNL, înfiinţat la 1875) a rămas mai mult… istoria??

  7. silicon_v spune:

    Buna analiza. Si explicata ca sa inteleaga toata lumea, caci pana si eu am inteles :)

    Multumim, Turambar.

  8. humanBeing spune:

    Nu sunt de specialitate, deci doar intreb: de ce nu s-a fixat plaja de puncte de la 1 la 9 iar agregarea “in unitati mari”, deci in cele 3 categorii, sa se faca in parti egale (exemplu: 1-3 stanga, 4-6 centru, 7-9 dreapta)?



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Mirel Palada


Mirel Palada

Sociolog. Director al institutului de sondaje CCSB Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Că incompetența și corupția sînt legate, merg mînă în mînă, stau la aceeași masă, etc., ...

de: vintila mihailescu

la "Corupție sau incompetență?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)