Home » Orientul Mijlociu »Sinteze »Societate/Life » Citesti:

Libia ca fapt divers

Theophyle martie 21, 2012 Orientul Mijlociu, Sinteze, Societate/Life
26 comentarii 2,558 Vizualizari

Primavara araba din Libia s-a terminat asa cum stim cu totii – dictatorul Gaddafi a fost ucis conform standardelor democratiilor islamice noi aparute, contractele de explorare a petrolului libian au fost revizuite, Sha’aria (legea islamica) a fost instaurata, Cirenaica (Cyrenaica) se doreste independenta si cele aproximativ 300 de triburi se lupta asa cum au facut-o de secole, cu mici intreruperi dictatoriale. Daca Occidentul doreste sau nu, astazi se vede cu ochiul liber ca statul national libian a fost reprezentat de dictatorul defunct si colonelul nebun, Muammar Gaddafi. Disparitia lui ar putea avea consecinte despre care am scris si bineinteles cred in continuare ca ceea ce am scris atunci se va intampla.

Deci se poate discuta de Libia la nivelul stirilor denumite in presa “fapt divers”. Probabil ca nu as fi scris articolul de fata daca nu m-as fi plictisit teribil de subiectele cotidiene aduse la cunostinta publicului de presa romaneasca si portalele de stiri pe internet. Am sa discut astazi despre doua personaje din anturajul defunctului dictator, extrem de interesante si mult mai putin cunoscute, ambii posesori ai unor biografii contrafacute pentru a corespunde idealurilor fostului lider libian.

Primul personaj este Abdullah al-Senussi, fostul sef al serviciilor de informatii al regimului colonelui Gaddafi. De fapt mult mai mult decat atat! Probabil singurul om in viata care stie cu adevarat povestea Libiei lui Gaddafi in ultimii 30 de ani. al-Senussi stie unde sunt banii si aurul nedescoperit inca de “mostenitorii” dictatorului si mai mult decat atat unde se afla cele cateva zeci (unii spun sute) de focoase ale rachetelor biologice si chimice ale regimului. al-Senussi stie la fel de bine ce se intampla cu programul nuclear sustinut de Gaddafi pana la sfarsitul anilor ’80.

Al-Senoussi, în vârstă de 63 de ani, cumnat al fostului lider libian Muammar Gaddafi,  a fost condamnat în absenţă de către un tribunal din Paris, în martie 1999, pentru implicarea sa în atentatul împotriva unei aeronave a companiei UTA , soldat cu 170 de morţi. El era căutat de CPI de la Haga pentru rolul crucial pe care l-a jucat în reprimarea sângeroasă a revoltelor din Libia. Conform stirilor aparute  la sfarsitul saptamanii trecute a fost arestat pe un aeroport in Mauritania. Acest arest ar trebui sa fie cel de al saselea publicat din luna august anul trecut.

Toate cele precedente au reprezentat detinerea unor dubluri / clone ale respectivului Abdullah al-Senussi. Nimeni nu a stiut mai multe decat acest om, nici macar fiii iubiti ai dictatorului. Avand in vedere ca respectivul arestat a ajuns in Mauritania din Maroc (Casablanca), cu ajutorul unui avion de transport poate insemna multe, un lucru este absolut sigur – arestul a fost facut de niste cetateni albi vorbind o engleza pur americana.  Desemnat de analistii in domeniu ca o bomba pentru unele cancelarii occidentale, in special cele ale Frantei, Italiei si a Marii Britanii, mi-e greu sa cred ca respectivul nu se odihneste intr-un loc mai prietenos la umbra Kremlinului. De mentionat ca inainte de inchiderea aeroportului din Tripoli, doua avioane Aeroflot trimise sa transporte cetateni rusi din Libia au transportat si foarte mult cargo.

Abdullah al-Senussi are o biografie contrafacuta avand in vedere ca el a fost urmasul fondatorului unui ordin religios, numit Ordinul Senusidilor, intemeiat la Mecca in 1837 de catre Sayyid Muhammad ibn Ali as-Senussi. Alt urmas distins al aceluiasi  intemeietor a fost Sidi Muhammad Idris al-Mahdi al-Senussi, fostul rege al Libiei, detronat, fara insa a fi omorat de Gaddafi. Personal nu cred ca acest “Maurer” libian a fost prins si probabil vom mai auzi despre el. Cine stie? Poate totusi americanii au reusit sa puna mana pe el inaintea rusilor! Totusi 100 de miliarde de dolari, 20 de tone de aur si niste documente compromitatoare valoreaza mult pe aceste timpuri grele de criza.

O a doua persoana interesanta si influenta care a supravietuit dictatorului este dna Gaddafi, pe numele ei,  Safia Farkash, sau daca doriti – Zsofia Farkas. A doua sotie a dictatorului, cea care i-a nascut 7 baieti si fete si care conform presei din regiune (Al Arabiya, trust media saudit, competitor principal al trustului al Jazira si Qatar) detine o avere “salvata” din mainile mostenitorilor revolutionari. Safia Farkash l-a cunoscut pe Gaddafi cand respectivul a fost internat pentru o minora operatie de apendicita in anul 1970, dna Farkash fiind asistenta medicala in spitalul care l-a tratat pe colonel. Gadddafi, ipohondru cunoscut, a luat-o de nevasta si au trait pana in ultima luna impreuna. Safia Farkash, aka Zsofia Farkas, este o doamna nascuta la Mostar, in Bosnia, intr-o familie musulmana, probabil fructul interzis al unei relatii dintre fiul unui inspector scolar al imperiului Habsburgic cu o spalatoreasa tiganca. Respectivul tata si-a luat familia dupa instaurarea regimului lui Tito si a ajuns in Libia. Formal, in biografia acestei doamne putem citi ca s-a nascut ca el-Brasai, in tribul cu acelasi nume.

Dna Safia Farkash, aka Zsofia Farkas, aka Safia el-Brasai, traieste astazi in Algeria fara grija avand in vedere ca are la dispozitie cam 30 de miliarde de USD plus,  inca 20 de tone de aur. Investitie sigura la timpuri de restriste. Cred ca vom avea sansa sa mai discutam despre asta.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "26 comments" on this Article:

  1. Gabriel spune:

    Acum ca s+au democratizat trebuie urgent sa se si modernizeze ! Ca si Romania !

  2. casandra spune:

    Draga Theophyle, interesante biografii au cei doi.
    Si interesante vremuri traim, in care gasim standarde peste standarde in tot ce se intampla: ucideri, contracte, lupte tribale, contracte, jafuri, contracte… si peste toate acestea, luminoase se ivesc acordurile, cu vointele si nevointele noastre.
    Ne vom scufunda in violente, dar neaparat respectand standardele. Daca nu exista, se vor formula rapid unele potrivite. Tu mai vezi orizontul printre atatea standarde?

  3. dusu spune:

    multzumesc ptr articol.
    ce s a intimplat cu asistentzii medicali bulgari pina la urma?

  4. Radu spune:

    Nu contest ceea ce spuneti, dar numele de Farkas e unguresc toata ziua. In alta ordine de idei, inteleg ca totusi nascuta in Libia in anii 40. De fapt astea conteaza mai putin, important este ce stie despre Gaddafi.

    Mai e o chestiune. Mi se pare straniu faptul ca nu mai vorbeste nimeni despre Moussa Koussa, ministrul de externe care a defectat in timpul revoltei/revolutiei/ razboiului civil. OK a trecut de partea poporului dar chiar asa a fost lasat liber???

    • Theophyle Theophyle spune:

      Salut Radu,
      eu nu ma bazez pe citatul din ziarul unguresc ci pe lucruril pe cre le-am studiat eu. Respectiva domna nu s-a nascut in Libia ci la Alexandria in Egipt si aproape sigur ca familia sa este bosniaca (doua surse diferite)

      • radu spune:

        Ce s-a intamplat totusi cu Kussa? Il tradase pe Gadafi inainte de razboiul civil? Am totusi senzatia ca sunt foarte multi libieni care ar incurca destule socoteli…

        Mme Farkas, OK dar in articol spuneti ca s-a nascut la Mostar. Iarasi, chestiunea e secundara.

        • Theophyle Theophyle spune:

          Salut Radu,
          Kussasi-a luat talpasita dupa o luna, cand a inteles cam unde bate vantul. Dna Gaddafi poseda doua dati de nastere si trei locuri in care s-a nascut :)

  5. Petronius. spune:

    O seara buna sa aveti, Domnule Profesor si va multumesc pentru articol :-)

    Sa iertati daca nu scriu la subiect, dar as vrea sa stiu ce credeti Dumneavoastra: pentru libienii de rand “eliberarea” si revizuirea contractelor de explorare a petrolului libian este ceva pozitiv ? Sunt convins ca pentru unii poate fi mai bine si pentru altii mai rau, totusi exista si indicatori cu caracter general (am putea sa ne pierdem in discutii cu privire la nedreptatea pe care o face o medie celor aflati la extreme, dar stiti totusi ce vreau sa spun).

    Daca pentru mine pararea Dumneavoastra conteaza, este pentru ca m-am lamurit ca stiti ce se intampla in zona, iar eu as avea mult de citit si mai ales de filtrat informatii contradictorii. Asa ca daca ati facut Dumneavoastra acest lucru deja, prefer sa stiu ce parare aveti.

    Cu stima si urari de bine :-)

    • Theophyle Theophyle spune:

      Buna seara,
      Petrolul libian este o mare durere pentru multa lume. Din nefericire el a fost cauza acestui razboi. Libia are unul dintre cele calitatative zacaminte din lume. “Problema” lui Gaddafi a fost si problema care este extrem de discutata astazi in Romania, redeverentele. Politica respectivului a fost absolut neechilibrata si asta a starnit multe conflicte. Pana la urma democratia a fost salvata…si petrolul libian “eliberat”.

      Imi pare rau sa mentionez, ca cei care vor suferi cel mai mult din noua asezare politica vor fi tocmai acei cetateni care vor constata extrem de repede ca pe timpul lui Gaddafi au avut (material) o viata mai buna.

      Daca as fi om de stanga a-si numi conflictul libian “razboi imperialist” si situatia de astazi, acolo, neocolonialism. Nu sunt om de stanga, deci poate voi gasi o alta terminologie :) Deocamdata mai caut!

      • Prostu' satului spune:

        Da; adica, vorbind pe sleau ca la mine-n sat, mai facuram un pas intru confirmarea acelei noi teorii care prinde avant pe masura imputinarii resurselor, teorie conform careia ele (resursele) nu sunt ale mele sau ale tale, ale poporului sau statului X, ci sunt un bun al intregii umanitati. Mai exact ale acelei parti din umanitate care-si permite sa si le procure, intr-un fel sau altul.
        Ocazie cu care nu pot sa-mi reamintesc acel absolut genial comentariu de pe forumul online al NYT prin 2003 sau cand a fost al doilea razboi din Irak, scris probabil de vreun redneck sincer si deopotriva induiosator si cutremurator in sinceritatea lui — how on Earth has OUR oil ended under THEIR sands???
        In rest, spor la cautare, Theophyle… desi nu cred sa gasesti ceva.

      • Prostu' satului spune:

        @Theophyle only.
        Poate ca e deplasat mesajul, dar am niste deformatii quasiprofesionale si nu ma pot abtine, sunt unele lucruri care ma zgarie pe retina chiar daca stiu ca-s fleacuri.
        “Calitativ” este un adjectiv adverbial care nu suporta comparativul. Prin urmare, “mai calitativ” este un barbarism; chiar daca tot mai multa lume il foloseste, asta nu-l face corect. Putem spune mai bun/prost, mai inalt/scazut din punct de vedere calitativ. Petrolul libian este mai bun dpdv calitativ, sau este de calitate mai inalta etc.
        Stiu ca in zilele noastre e o lupta pierduta, dar macar noi s-o ducem. No hard feelings pls.

        • Theophyle Theophyle spune:

          Multumesc pentru explicatie. Cand vorbim de petrol nu ma pot folosi de mai bun sau mai prost (sau mai putin bun) ci de calitatea zacamantului (mai greu mai usor etc). Aceasta implica unele costuri care il fac …mai calitativ comercial.

        • victor L spune:

          @ Prostu’ satului ,
          ai totusi grija cu “zgiriatul retinei”.
          – poti spune linistit “superior calitativ”;
          – in niciun caz nu poti spune “mai superior”.
          “Superior” nu admite grade de comparatie: mai superior/ mai putin superior.
          “Calitativ” poti spune ca un lucru e superior altuia.

          • Prostu' satului spune:

            Ti se pare ca ma contrazici? Eu zic ca nu. “Ceva e calitativ” nu suna bine. “Mai calitativ” suna si mai rau.
            Pe de alta parte, data fiind viteza cu care expresia se incetateneste, probabil ca batalia e dinainte pierduta. Imi mai zise cineva deunazi ca “mass media este” e o expresie OK, intrucat asa o foloseste lumea.
            Trebuie sa recunosc insa un lucru, razand manzeste; in ultimii ani am folosit atat de des, “la misto”, celebrul “succesuri” incat am ajuns sa am ezitari cand folosesc cuvantul. Vorbesc foarte serios. Daca povestea asta mai continua vreo cativa ani, o sa vezi schimbarea consemnata in DOOM…
            Revenind, imi dau seama ca mesajul meu pare arogant si jignitor si-mi pare rau pentru el. Mie mi s-a parut foarte evident ca el era destinat exclusiv lui Theophyle si nu inteleg deloc de ce moderatorul a gasit de cuviinta sa faca public un mesaj personal.

            Dar sa lasam, va rog, asta. Sunt contrariat (tot mai tare in ultima vreme, pe masura ce exemplele se inmultesc) de tacerea asurzitoare de pe Contributors.ro cu privire la unele proiecte care altminteri tin centrul scenei dezbaterilor si protestelor publice.
            Cateva din ele s-au aglomerat in ultimele saptamani — ce drepturi au capatat de fapt OMV si Exxon in Marea Neagra, in virtutea caror acorduri/documente? Arhicunoscuta Rosie Montana, si acesta un subiect aproape complet ignorat aici. Cupru Min-ul de-alataieri si mai ales semnaturile proaspatului premier pe… nu inteleg exact pe ce, dar in orice caz pe ceva care are legatura cu Chevron si cu gazele de sist. Urmeaza probabil, cat de curand, noua lege a exproprierilor.
            Toate lucrurile astea au anumite trasaturi comune.
            Toate implica resurse naturale, din ce in ce mai sarace si implicit mai scumpe. Implica suspiciuni de mare coruptie la cel mai inalt nivel.
            Mai implica un nivel absolut scandalos al secretoseniei autoritatilor, care nu stiu daca e si ilegala, dar cu siguranta e de un cinism si o imoralitate fara margini.
            Mai implica decizii luate “pe genunchi”, pe final de mandat, in conditii injositoare pentrru statul roman — cel putin daca e sa ne luam dupa ce spun succesorii, ca “n-avem ce face, contractul e beton” etc. Genul de decizii de care, de altfel, niciuna dintre ultimele trei mari configuratii politice de dupa anii 2000 n-au fost straine.
            In fine, toate astea mai invita si la o meditatie mai profunda asupra felului in care functioneaza statul si democratia bastinase.
            Suntem, mi se pare, periculos de aproape de punctul in care un lider abil, charismatic si cu joc bun de glezne, ales perfect democratic si incontestabil, poate in cei doar 4-5 ani de mandat efectiv sa desfiinteze un stat in mod pasnic. Propriul stat, ca sa fiu mai clar.
            Nu mai trebuie decat inca jumatate de duzina de astfel de contracte si concesiuni secrete si imposibil de demontat — energia; apele; padurile; domeniile/terenurile statului; infrastructura de transport; plus o taxare “inteligenta” care sa-i convinga pe mai toti proprietarii de terenuri agricoloe ca se chinuie degeaba — si practic din Romania nu mai ramane decat o cochilie goala.

            N-am vazut aceste lucruri si aceste proiecte tratate aici. Acum, sigur, pe o platforma care se cheama Contributors.ro, nu poti sa te superi ca lumea nu contribuie pe subiectele care ti se par tie importante.
            Dar, intrucat Theophyle pare deopotriva interesat si competent in materie de petrol, energie etc., ma gandeam ca poate s-ar incumeta la o analiza pe temele astea. Gazele de sist, bunaoara.

      • garett spune:

        Nu este nevoie sa fii de stanga, (desi personal gasesc amuzanta aceasta “moda” a anatemizarii stangii in contextul unei crize economice ca apogeu al esecului dreptei ultra-liberale) ca sa vezi in “eliberarea” Libiei un exemplu de neocolonialism ca la carte.
        Poate ca lozinca “apararii libienilor oprimati” a prins la occidentalii naivi si cu instinctele tocite de retorica politically correctness-ului fluturata timp de decenii dar noi astia mai estici inca ne-am pastrat cinismul dat de 60 de ani de dictatura.
        Simplu paralelism Libia-Siria arunca in derizoriu pretentiile de “actiune justificata” fluturate de Occident. Numarul de morti in ambele state e cam acelasi, dar cum Siria nu detine rezerve importante de petrol reactia se limiteaza la condamnari verbale. La fel ca si in cazul Egiptului sau al Yemenului.
        Sau, culmea ipocriziei, Bahrain, unde reprimarea protestatarilor cu ajutorul armatei saudite nu a starnit prea multe ecouri, desi erau tot “luptatori pentru libertate”. Dar cum Bahrain si Arabia Saudita intra in categoria “dictaturilor bune” totul este iertat…

        • Theophyle Theophyle spune:

          Salut Garett,
          sa nu amestecam mere cu pere, la subiect:

          1. Vina nu este numai a celor ce numiti de dumneavoastra – dreptea ultra-liberala dar si a socialistilor fara pic de ratiune care au impartit lor (si electoratului lor ) ceea ce nu aveau si nu produceau. Deci statul-social a fost o cauza egala la situatia in care ne aflam. Slava domnului ambele sunt pe drum care duce la cimitirul istoriei.

          2. O interventie in Siria ar fi o catastrofa asemanatoare cu cea care ar putea fi un conflict Irano-Israelian. Assad are arme de distrugere in masa si se va folosi de ele.

          3. In Bahrein asistam la un razboi religios, exact de genul care se dezvolta acum in Estul regarului Saudit.

  6. Dedealus spune:

    Eram curios care sunt interesele statelor europene in zona, in special ale Italiei?

  7. anon spune:

    “Primavara araba din Libia s-a terminat asa cum stim cu totii – dictatorul Gaddafi a fost ucis conform standardelor democratiilor islamice noi aparute”

    Ben Ali – inca in viata
    Mubarak – inca in viata
    Bashar al Assad – inca in viata
    Muammar Gaddafi – mort.

    Procentaj: 25%
    Aveti o definitie oarecum ciudata pentru “standard”, nu vi se pare?

    • Theophyle Theophyle spune:

      anon,

      lucrurile stau cam asa (datele Crucea Rosie, ONU si Misiuni UE)

      Libia – 213 sustinatori ai lu Gaddafi prinsi si ucisi in spitale sau inchisori )dupa terminarea ostilitatilor)
      Yemnen – 40 de ofiteri si demnitari din tribul fostului dictator – decapitati in prizonieratul revolutionarilor
      Egipt 60 de sustinatori ai lui Mubark ucisi de protestatrii islamisti dupa arestartea lui Mubarak, cateva zeci de crestini copti ucisi in timpul protestelor si dupa. 2 crestini copti arsi de vi.

      In Siria nu mi-as dori sa fiu alwait dupa ce va cadea Assad.

      Cum stam cu procentajul?!

      • anon spune:

        Pemiteti-mi sa va mai citez inca odata:

        “Primavara araba din Libia s-a terminat asa cum stim cu totii – dictatorul Gaddafi a fost ucis conform standardelor democratiilor islamice noi aparute”

        Ceea ce sugereaza ca standardul este ca “fostul” sa fie omorat. Adica orice “democratie islamica nou aparuta” incepe cu lichidarea “fostului”. Lucru care pana acum s-a intamplat doar in Libia, deci cu procentajul stam bine, tot 25% este.
        Nicaieri in articol nu pomeniti de alte victime, nici trecute, nici viitoare.
        Problema este partea de fraza “conform standardelor democratiilor islamice noi aparute”, care sugereaza ceva inexact, inexactitate ce dauneaza unui articol bine scris si documentat, chiar daca e scris din plictiseala.

        Statisticile pe care ati fost atat de amabil sa mi le oferiti nu le contest, dar sunt irelevante in contextul discutiei noastre. (Ca o nota, de ce sustinatorii lui Mubarak si ai celorlalte regimuri sunt dati cu numarul exact, si crestinii copti sunt “cateva zeci” ? Sunt unii mai importanti decat ceilalti? Ambiguitatea va apartine, sau e a surselor citate?)



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Theophyle


Theophyle

Teophyle este autorul blogului Politeía (http://politeia.org.ro/). Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Că incompetența și corupția sînt legate, merg mînă în mînă, stau la aceeași masă, etc., ...

de: vintila mihailescu

la "Corupție sau incompetență?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)