Există 10 tendințe la nivel mondial în ceea ce privește marile mișcări strategice în domeniul energiei. România trebuie să se înscrie în aceste tendințe dacă ne dorim să ne păstrăm măcar poziția actuală în privința competitivității – momentan despre posibilitatea de a deveni lider regional nici nu se pune problema, de vreme ce există o lipsă serioasă de capacitate instituțională și profesională. Desi competitivitatea în domeniul energiei ar avea șanse de a depăși competitivitatea economiei, coerența în reglementare și strategia precisă care ne-ar putea conduce acolo nu există deocamdată.
1. Cantitatea de energie consumată în următorii 10 ani este prognozată să rămână foarte apropiată de consumul de azi deși PIB-ul va crește cu aproape 50%. Dacă la nivel mondial se preconizează o creștere de 1-5% în ceea ce privește consumul de energie, marea majoritate a acestei creșteri este concentrată în zona orașelor din țările în curs de dezvoltare, în special India și China. În Europa se vorbește de raționalizarea capacităților de producție a energiei. În România, strategia energetică prevede creșterea incredibilă a unor capacități de producție, prevăzând investiții incredibile de peste 20 de miliarde de euro din surse neprecizate – doar 4 miliarde s-ar concretiza dacă acordul cu Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă ar putea fi încheiat cu China Nuclear Power Corporation.
2. Creșterea investițiilor în domeniul gazului și creșterea importanței gazului pentru economiile lumii. Backgroundul este dat de transformările produse de gazul american și de creșterea capacităților de transport a acestui gaz. Deciziile guvernamentale din România sunt împotriva acestui trend. De curând, spre exemplu, Romgazului (și nu numai) îi sunt retrase sute de milioane de lei care erau destinate investițiilor, pentru a mai plomba bugetul național, deși un imperativ strategic este de a încerca diversificarea surselor de aprovizionare. Nu doar România ar trebui protejată de umbra lungă a Gazpromului, ar trebui să ne asigurăm că și Republica Moldova se poate reorienta, acum când Transgaz a câștigat licitația pentru privatizarea Vestmoldogaz. În lume, gazul este prevăzut în toate marile piețe inclusiv să înlocuiască o partedin cererea pentru cărbune, pe măsură ce anumite centrale trec de la o tehnologie învechită și poluantă la una cu un reglaj mai bun, costuri mai mici și emisii reduse. De asemenea, investițiile în dezvoltarea de noi perimetre gazeifere on shore au scăzut, lucru care se va manifesta în scăderea corespunzătoare a resurselor României și a producției românești, pentru că e greu de presupus că perimetrele marine pot de unele singure să rebalanseze situația. Altminteri, pe piața mondială, o producție românească de aproximativ 1 miliard de m3 de gaz a fost înlocuită de alte surse, cum ar fi Rusia și Algeria, ne spune Agenția Internațională de Energie într-unul dintre ultimele rapoarte.
3. Dezvoltarea fantastică a gazului natural lichefiat (LNG) pe piețele internaționale. LNG-ul e estimat să ocupe mare parte din comerțul mondial pe gaze, pe măsură ce gazul transportat prin conducte își erodează prețul mai favorabil, având în vedere investițiile necesare. În România, în schimb, acum vreo câțiva ani nu exista întâlnire externă unde să nu se mai pomenească de mortul numit Nabucco, conservat bine de tot doar în niște punctaje pentru întâlnirile externe ale demnitarilor noștri.
Repetăm eroarea prin discuții bilaterale româno-maghiare cu BRUA, ocolind Austria. Pe de altă parte, investițiile Transgazului în capacități de interconectare sunt stagnante, iar oferta Qatar-ului și Oman-ului de a face la Constanța un terminal de LNG pentru Europa au rămas fără finalitate, deși această acțiune ar fi fost deosebit de benefică pentru România și respectivii bat la ușă din 2006. Capacitatea de LNG ar fi augmentat capacitatea de înmagazinare pe care România o deține, astfel încât să nu ne trezim cu surprize în prag de iarnă, cum ne-am trezit împreună cu Ucraina în 2009, când gazul rusesc a fost oprit. Avem pe de altă parte ceva de învățat de la lituanienii care au construit un terminal de LNG numit simbolic Independence (de independență energetică vorbim) care, odată instalat a generat pe loc o scădere a prețului negociat cu Gazprom de o cincime pentru țările baltice.
4. Unul dintre trendurile cu cel mai mare impact structural se referă la mașinile electrice. Se estimează că până în 2040 acestea vor fi responsabile pentru 40% din noile vehicule vândute, lucru care schimbă mult piața energiei, în special a combustibililor lichizi folosiți actualmente pentru mobilitate (e adevărat că și SUV-urile sunt momentan în creștere de vânzări). Nu o schimbă atât încât acordul de la Paris să fie repus pe șine, vor rămâne și suficiente motoare “tradiționale” în tranzit. Momentan, în ceea ce înseamnă aviație și transport logistic (camioane) nu există alternative eficiente economic la combustibilii lichizi (cel puțin dacă Tesla Motors nu se trezește și aici cu o alternativă). Însă chiar și o transformare la nivelul mașinilor “mici” are potențialul de a produce o modificare structurală în piața petrolului în următorii 20 de ani. Nu degeaba Arabia Saudită are un plan de a-și diversifica economia complet până în anul 2040, pentru a nu mai fi deloc dependentă de petrol. Există aproape 1 milion de autovehicule electrice (nu vorbesc de cele hibrid, acelea sunt mai multe) care se vor regăsi pe șoselele lumii anul viitor. În România, o singură conferință de smart city cu vreo 60 de oameni interesați a lăsat în urmă o dâră de promisiuni de la câțiva primari, primarul Bacăului și al Bucureștiului fiind cei mai reprezentativi. La modul concret, nu avem decât vreo 55- 60 de stații de încărcare electrică. Sunt în schimb alte proiecte neconectate, nepuse cap la cap, în buna tradiție românească, iar viitorul bate pasul pe loc.
5. Decarbonarea devine importantă pentru piețele de producție de energie. În urma planului de acțiune climatică de la Paris de a scădea emisiile de gaze de seră din foarte multe zone ale economiei, dar în special din sectorul energetic, există foarte multe efecte interne ce necesită acțiune. Ele variază de la găsirea unei metode de ardere controlată a deșeurilor până la regândirea performanței energetice a clădirilor și găsirea unor tehnologii performante pentru zonele industriale poluante, de pildă aluminiu, cărbune și oțel. De-alminteri, competitivitatea capacităților de producție oțel pe care le avem depinde aproape exclusiv de prețul favorabil al energiei electrice, iar costul decarbonării va fi important și trebuie introdus gradual, pentru a nu dăuna creșterii economiei, lucru cu atât mai relevant în condițiile noilor sancțiuni americane pentru oțelul importat. Există zone ale lumii unde sechestrarea carbonului este o tehnologie banală, în care industriașii energetici investesc din capul locului. În România, cu excepția unor grupuri energetice pe cărbune retehnologizate după 1989, capacitățile falimentarelor complexe energetice pe cărbune nu au fost aduse la zi și, deși investițiile de mediu au fost făcute parțial, viitorul acestor entități nu a fost nici pe de parte asigurat.Când lumea vorbește de geoinginerie, schimbări climatice și câte și mai câte, noi încă nu am terminat investițiile de mediu ce țin de principalele complexe energetice pe cărbune ale țării (deși în 2007-2012 s-au urnit proiecte de desulfurare, denoxare și desprăfuire). Ba mai mult, conducem aceste combinate către faliment printr-o combinație nefericită de corupție și lipsă de viziune geoeconomică.
6. Importanța sectorul petrolului și gazelor extrase prin metode alternative. Vorbim aici în special de fracturarea hidraulică de importanță vitală pentru stabilitatea piețelor de petrol și gaze, o tehnologie respinsă însă de România, în special în urma Răscoalei de la Pungești. Dacă în Statele Unite, 53% din capacitatea de anul trecut de extracție a fost pusă pe piață folosind resurse tehnologice alternative, în Franța, România, Bulgaria, au fost interzise de facto aceste mijloace alternative prin acțiuni cetățenești, ONG-uri militante și o timiditate excesivă a reglementatorilor în urma protestelor publice. Dacă nu le vrem, trebuie să existe o dezbatere națională cu ce le putem înlocui – pentru că importurile distrug balanța de plăți și investițiile actuale nu conduc nici măcar la menținerea în viitor a capacităților actuale de producție. Deși Polonia voia la rândul ei să devină un mare producător în zona acestor energii alternative, până acum miracolul energetic american bazat pe acces la capital, companii mici și extracții în special în Texas, Dakota de Nord și Oklahoma nu a putut fi replicat. Motivul este o combinație de condiții geologice dificile (în China), proteste publice (în Europa) și lipsa tehnologiei și a voinței politice (în Orientul Mijlociu și în Rusia).
7. Capacitatea de interconectare a piețelor și racordarea piețelor naționale la o piață mondială. Dacă în ceea ce privește România această așa-zisă racordare se realizează prin creșterea prețului la pompă atunci când are loc creșterea barilului și rămâne la fel atunci când prețul mondial al barilului scade, datorită oligopolului intern existent, în alte privințe, capacitatea noastră de interconectare ne ține pe loc. O interconectare mai bună cu piețele vecine este necesară, fie că este vorba despre Ucraina, Moldova, Ungaria, Bulgaria sau Serbia. Este vorba de interconectarea dispecerilor de energie, de interconectarea sistemelor informatice și racordarea la sistemele vecinilor de producție, distribuție și export-import de energie, este vorba chiar de crearea unor proiecte energetice comune. De pildă, Bulgaria are nevoie de foarte multă energie electrică pe fondul anulării proiectului rusesc de la Belene iar noi în același timp vrem să construim unitățile 3 și 4 de la Cernavodă. De asemenea, nu se mai vorbește de multă vreme de interconectarea cu Turcia, această țară părând că părăsește ușor-ușor orbita UE și chiar NATO, făcând deal-uri energetice cu Rusia lui Putin. În aceste condiții, cablul submarin despre care s-a tot făcut vorbire între România și Turcia nu-și mai are rostul pentru viitorul apropiat, iar Turcia construiește oricum centrale energetice noi.
8. Energia nucleară este într-o postură dificilă, însă în România din fericire rezistă. Dacă în Franța vorbim de o energie nucleară care acoperă aproape 75% din producție (Macron vrea să coboare cifra), alte țări precum Japonia se gândesc să scoată din uz aproape toată energia nucleară, urmare a incidentului de la Fukushima-Daiichi, Germania fiind o altă militantă pentru înlocuirea completă a energiei nucleare. În România, folosirea în continuare a acestui tip de energie ar presupune avansarea planurilor pentru stocarea în siguranță a deșeurilor radioactive, un program care trebuia să înceapă din 2012 și bate pasul pe loc, la pachet cu Agenția Nucleară care bate și ea pasul pe loc, ba chiar merge înapoi. Mai mult, viitorul industriei nucleare înseamnă o regândire a deciziilor luate intempestiv de vechea conducere a Nuclearelectrica. Vorbesc aici în special de repornirea capacităților industriei naționale, inclusiv de apă grea, grav afectate de decizia Nuclearelectrica de a cumpăra produse nucleare de pe piața mondială și a ocoli producătorii românești care astfel s-au trezit în pragul falimentului. În plus, trebuie să fim mai realiști în ceea ce înseamnă planul nostru în a dezvolta ultimele 2 reactoare de la Cernavodă cu ajutorul Chinei.
9. Suntem în urmă și în ceea ce privește energia obținută din resurse bio, în special biomasă. În ciuda faptului că avem câțiva producători care au inclusiv brevete de inovare care ne-ar permite să scăpăm de toate gropile de gunoi din România și să le transformăm în resurse energetice, Strategia Națională de Energie nu menționează aproape nimic în acest domeniu. Ba mai mult, din nefericire strategia face referire de necesitatea mai ales în domeniul rural, de sprijinire pe resursele existente de lemn, lucru catastrofal pentru sustenabilitatea pădurilor și a mediului ambiental. Cu alte cuvinte, tăierile sălbatice din ultima vreme din România au indirect sprijin guvernamental prin politicile energetice.
10. Rusia – marea necunoscută. În toată ecuația de putere și geopolitică a energiei europene, trebuie luată în considerare poziția rusească, mai ales având în vedere dezbinarea UE în materie de energie. Vladimir Putin – care a avut o teză de doctorat legată de consolidarea rolului statului în domeniul energiei- a produs un cutremur geopolitic nu doar prin războiul din Ucraina, ar și prin oprirea gazului. Rusia a avut o gândire strategică de tip divide et impera în ceea ce înseamnă piața de energie europeană, reușind prin diverse manevre să saboteze o strategie europeană în domeniul energiei. A realizat acest lucru în primul rând printr-o negociere directă cu Germania și Italia, dar și prin boicotul direct al tuturor conductelor de gaz alternative care s-au făcut fără aprobarea și fără sprijinul Moscovei . Apoi s-au mimat așa-zise negocieri comerciale care au îngenuncheat bugetul ucrainean atunci când Rusia a cerut plăți în avans pentru gazul furnizat prin conducte, o altă politică a fost cea a întreruperii gazului către Europa, pentru o perioadă limitată. Iar mai nou apropierea Rusiei de OPEC și încercarea de a forma un cartel și în domeniul gazelor prin Gas Exporting Countries Forum este de urmărit. România trebuie să aibe răspuns în plan național pentru fiecare nouă inițiativă rusească în materie de energie.
Ce e de făcut în România în următorii 5 ani?
Cum se poate lucra împotriva unei astfel de strategii? Primul și cel mai important exemplu ar putea fi exemplul lituanian din 2014, respectiv instalația de degazeificare care odată ce a fost adusă pentru a putea sluji toate țările baltice și a fost instalată, poate facilita importuri de LNG. În schimb, în țările baltice a scăzut instant prețul gazului rusesc furnizat în țările baltice, cu aproximativ 40%.
A doua posibilitate de a lupta cu influența rusească este de a o înlocui cu influență americană și europeană. De curând, Președintele Trump aflat la Varșovia, în discuție legată de strategia celor 3 mări, acea bretea de securitate anti-rusească care ar putea cuprinde o serie de țări est-europene, printre care și România și de a crea o zonă tampon de la Marea Baltică la Marea Neagră, în cadrul discuțiilor Donald Trump a propus facilitarea de importuri de gaz natural lichefiat obținut prin fracturare hidraulică din Statele Unite, mai ales în zone precum Texas și Dakota de Nord. Summit-ul celor 3 mări din acest an va fi găzduit în România peste puțin timp.
O a treia strategie ar fi aceea propusă de Oman și de Qatar demult către România, aceea de a construi o instalație LNG în portul Constanța, capabilă să primească cantități masive de gaz destinate pieței românești, piețelor regionale, dar și piețelor europene. Proiectul zace pe masa mai multor demnitari români de ani de zile, iar în lipsă de interes, investitorii s-au orientat către alte zări, mai albastre.
Ce strategie națională ar trebui să avem pentru a combate aceste influențe geopolitice?
În primul rând ar însemna opusul a ceea ce se întâmplă acum, respectiv jecmănirea unor întreprinderi deținute de stat care ar avea capacitatea de a dezvolta proiecte de interconectare energetică cu vecinii României, cum ar fi Transgaz și Transelectrica. În loc de a le jecmăni, tendința mondială este ca aceste întreprinderi de stat să asigure 43% din investițiile în domeniul energetic. Aceste investiții se asigură în principal prin finanțarea lor de către companii și prin capitalizarea lor corespunzătoare. Altminteri, finanțarea pe bază de proiect din partea unor investitori străini care ocupă spațiul de discuție, nu reprezintă decât 7% din totalul de astfel de proiecte la nivel mondial.
A doua importantă strategie ar putea fi aceea de a revizita capacitatea de extracție, în special de gaz, pe care România o are, dar în general trebuie maximizate toate resursele de producere de energie care sunt eficiente ca preț și stimulează exportul. Este știut faptul că perimetrele mature ale României au intrat într-un declin accentuat, declin care s-a manifestat prin scăderea producției în ultimul an, exact opusul a ceea ce trebuia să se întâmple. Având în vedere faptul că prețurile vor rămâne destul de joase, competitivitatea industriei de gaze din România trebuie să fie asigurată printr-o politică bine gândită, politică care să sprijine căutare de noi resurse și exploatarea celor existente, în condiții de siguranță energetică și profit, astfel încât să poată să susțină inclusiv dezvoltarea unor noi capacități. Guvernul ar putea să facă lucruri suplimentare. Ar putea să subvenționeze extinderea rețelei de gaz în multe zone urbane, inclusiv în orașele mai mici. Ar putea să susțină înlocuirea unei părți din capacitatea complexelor energetice românești pe bază de lignit, sau huilă, cu capacități precum cea dezvoltată de Petrom la Brazi, capacități care să folosească abundența de gaz natural și relativa siguranță pe termen mediu și lung dată de prețurile actuale joase. Ele sunt preconizate să dureze atâta vreme cât durează abundența ofertei de gaz pe piața mondială De asemenea, un dialog energetic cu Statele Unite ar fi foarte benefic pentru România, mai ales pentru construcția unor terminale de LNG care să dea substanță independeței energetice românești, respectiv să ne acorde o supapă față de folosirea gazului rusesc, în special în vârf de sarcină, în timpul iernii. România ar trebui să își folosească la maximum și capacitatea de înmagazinare.
Ultimul lucru este și cel mai complicat, reproiectarea sistemului actual de producere a energiei electrice. Avem de scos din uz cel puțin capacități de aproximativ 3,000 MW/h, avem de decontaminat și investit în reducerea emisiilor companiilor pe cărbune, avem de retehnologizat hidrocentrale și investit în capacitatea de transport, inclusiv închiderea inelului de 400 de Kv care este aproape de a fi realizată. Avem, cum spunea regretatul Jean Constantinescu, de lucrat la echilibrul regional al energiei, adică mai trebuie să judecăm o dată dacă nu ne-ar trebui Tarnița înainte de 2030, cum spune strategia actuală. Și trebuie să ne oprim din a distruge râurile cu microhidrocentrale, nu așa vom câștiga independența energetică. Plus trebuie să vedem ce investiții s-au făcut în distribuțiile privatizate – și să fuzionăm cele trei companii de distribuție care mai sunt deținute de stat. Toate aceste lucruri necesită o strategie în domeniul energiei care este sublimă, dar momentan lipsește cu desăvârșire.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Politica energetică a României va urma trendul actual, adică menținerea în plutonul fruntaș al prețurilor cît mai mari la combustibil și Kwh, coroborată cu cele mai mici redevențe plătite de investitorii strategici și tipărirea cît mai multor certificate verzi de o valoare cît mai mare. După etapa cu repartitoarele de căldură, procesul de modernizare va continua accelarat prin implementarea contoarelor inteligente care permit furnizorilor să țepuiască după bunul plac clientul, iar celor care se ocupă cu negoțul acestor mici aparate de făcut bani la domiciliul fraierilor, să mai bage cîteva sute de milioane la teșcherea (să nu uităm că vin alegerile și toată lumea are nevoie de parale!).
Strategia va implica alcătuirea de noi modele matematice de calcul pentru prețul Kwh prin care se urmărește o eventuală dublare din pix a acestuia prin formule care se întind pe două pagini și pe lîngă care calculul cinematicii orbitale a unui satelit pare o glumă. Transparența se menține în continuare, pe factură apar toate socotelile astea și nea Ion le poate verifica oricînd cu puțin ajutor de la Stephen Hawking care are acasă un supercomputer Tiahne (merge și un PizDaint care sună mai românește, deși este elvețian).
În mod sigur strategia spune că nu se va băga niciun bănuț în power grid, stații de transformare, retehnolgizare și alte rahaturi d-astea, pen’că scade profitul și nu se face!
https://www.news.ro/economic/transelectrica-si-a-planificat-investitii-de-1-7-miliarde-lei-pana-in-2020-1922404605312018031617933126
Ba da, investitii sunt , cel putin in plan anuntat actionarilor Transelectrica.
Și ăștia care sînt acum la cîrmă au pe hîrtie un plan de guvernare cu planșe, socoteli și grafice ca la NASA. Ce a ieșit de acolo vedem pe pielea noastră, iar planurile Transelectrica pot intra oricînd în burdihanul nesătul al viitorului fond suveran care, eufemistic vorbind, va transforma banii înghițiți în gaze cu efect de seră.
Ca de obicei in imaginarul romanesc, cetateanul turmentat este un membru insemnat al comunitatii :) Nu ma pot abtine insa sa nu te intreb tu cu cine votezi? :)
Acum votez cu dăscălimea, popa și moflujii pentru că e o trădare pe care o știm și noi fiindcă așa o cer interesele partidului, dar cînd e vorba de prinţipuri, mă fac, adica nu, nu mă fac, sunt cînd e vorba de asta, sunt mai catolic decat Papa… Cînd împrejurările prin care trece țara o cer și vezi că
nu mai e moral, nu mai sunt prinţipuri, nu mai e nimic, doar enteresul şi iar enteresul, trebuie ca eu, dumneata, în fine, noi toți, să ne ridicăm împotriva tiraniei ciocoilor și să spunem pîn-aici, domnule, nu-ți permit!
Excelent…….excelent …..*multimea aplauda frenetic* :)
Rog, nu mă-ntrerupeţi, daţi-mi voie…
http://www.ziare.com/transelectrica/stiri-transelectrica/statul-si-a-amendat-pentru-lipsa-investitiilor-o-companie-careia-ii-luase-deja-90-la-suta-din-profit-150496
A scris și la gazetă, onorabile!
Cred ca parte din strategie trebuie sa fie si o campanie de informare si educare atat a adultilor cat si a copiilor in ce priveste consumul energetic, amprenta energetica a fiecarui om.
Consumul de energie se poate reduce individual prin reglarea consumului de produse, care necesita energie pentru a fi produse si prin economie de energie individuala.
Economia de energie individuala poate porni de la utilizarea de becuri economice pana la folosirea de regulatoare de intensitate a becurilor si inchiderea dispozitivelor aflate in stand-by prin intermediul unor prize inteligente.
Eficienta termica a cladirilor, traseul tevilor de apa calda in asa fel incat sa nu fie expuse pe cat posibil unui mediu care sa favorizeze racirea agentului termic.
Reglmentarea consumului individual de produse: ma gandesc la carne in principal unde exista iluminat continuu pentru a accelera cresterea animalelor.
Solutii de car sharing, pentru economia de combustibil dar si pentru cea de energie necesara pentru producerea masinilor.
Consumul de produse interne in loc de produse de export ar minimiza importurile si implicit si consumul de energie.
Ai folosit car sharing? Teoretic suna frumos, practic e scump si sunt o gramada de riscuri, gen nu ai observat o zgarietura pe masina, pe care ai sa o platesti tu.
Nu am folosit dar am vazut ca Volvo are deja un program functional in directia asta … deci e clar ca se poate …
Excelente idei.
Nu vad ceva despre eoliene, hidro, solar. Nu vad nimic despre productia energiei de catre oameni simpli, cum se intampla in europa de vest. Nu vad nimic despre eficienta energetica.
Nu am putut sa scriu chiar de toate pt. toti, dar de acord, mai ales eficienta energetica trebuie sa fie pomenita!
In strategia publicata de guvernul Ciolos se spune undeva ca eolienele sunt cam la maxim.
Problema cu vintul si soarele este ca nu sunt constante, deci nu prea poti planifica o productie. Si atunci… e o mare problema cu constanta lor.
La recentul ger din 26-28 februarie pe site-ul Transelectrica se vede ca eolianul a depasit carbunele, ceea ce e ceva.
In plus, nu uitati ca suprafata Romaniei nu se poate compara cu SUA sau altii, unde sa intinzi km si km de elice. Asa ca pentru Romania mai trebuie luat in calcul un criteriu important: numarul de W pe metrul patrat de teren.
De acord, inconstanta eolienelor este cu atat mai ingrijoratoare cu cat nu avem capacitate de stocare, nici macar de scurta durata…..
– Eu nu văd o soluție în LNG din simplul motiv că Turcia nu va permite trecerea navelor prin Bosfor.
– Gazele și petrolul ar trebui scoase treptat din transporturi/încălzirea imobilelor și folosite in principal în chimie
– Investițiile în hidrocentralele cu acumulare ar trebui subvenționate/susținute
– Investițiile în energie verde ar trebui subvenționate și susținute în continuare
– Un alt punct important e reducerea prețului la energia electrică pentru a putea concura celelalte forme de energie
România importă petrol și gaze, iar prețurile cresc odată cu fiecare conflict militar. Energia electrică este produsă aici, în țară, oferind locuri de muncă.
E intr-adevar o problema, s-au opus de curand la intentia de terminal ucrainean, dar totusi ceva LNG trece prin stramtoare din cate inteleg, dar tonaj mai mic : https://www.ocimf.org/media/8922/Turkist%20Straits.pdf
In romania, ar fi frumos sa poti avea contractele de utilitati (curent, apa, intretinere) pe chirias ca in vest. Care a inchiriat in vest stie despre ce e vorba. Noi urmarim chestii macro, dar ele sunt compuse din detalii, nu acordam atentie detaliilor, care fac totul.
Nu prea inteleg legatura comentariului cu articolul. Contractele se pot cesiona chiriasilor, din cate stiu, daca sunt forme legale facute pt. respectiva persoana.
Ion a pus punctul pe i
Orice strategie fie ea energetica, trebuie facuta de un stat major sau ceva similar.
Acest for va gandi tot timpul in perspectiva maxima: Romania e atacata de catre un inamic in mod direct sau indirect.
Direct: exemplu elocvent este atacul NATO asupra Serbiei. Primele atacuri au vizat retelele de distributie a energiei cu bombe cu grafit. Practic au prajit transformatoarele si au blocat distributia de curent electric.
Indirect: serverele Transelectrica sunt sparte. Fiind companie de interes national doar comunicatiile speciale sau SRI-ul au competente sa faca ceva. Pana la deblocare, reteaua e jos.
In cazul unui atac, sa zicem pe timp de iarna la -10 grade C, in trei zile fara energie electrica,
viata in zonele urbane, in mare majoritate devine imposibila. In aceste conditii nu mai conteza daca avem patru reactoare nuclearea functionale la Cernavoda, langa Cluj barajul e plin sau vantul bate tare in Dobrogea.
Aici Ion a intuit bine directia. Microproducatorii de energie pot sa injecteje in retelele locale (sat, comuna, oras) surplusul generat.
Dar noi nu producem panouri voltaice, nici microgeneratoare eoloiene iar reteaua de distributie in joasa tensiune nu stie ce sa faca cu acea energie.
Nu avem nici scheme de sprijin serioase pentru persoane fizice sa-si monteze echipamente verzi.
Noi incurajam romanii sa locuiasca in centre urbane cu distributia energiei centralizata.
In zonele rurale cel putin nu se va murii de frig dar retelele de transport a persoanelor sunt dezvoltate in masura in care Romania este.
Strategie inseamna de sus in jos. Ca ne gandim la inelul central, sa dezvoltam alte reactoare, baraje, se cheama tactica.
Putem fi scosi foarte usor din joc iar strategii nostrii ar trebui sa stie asta.
Daca nu, RIP.
Atacul asupra Serbiei nu este relevant decat in masura in care aceeasi tehnologie militara o are Rusia, din partea SUA nu ne putem astepta la prea multe surprize, fiind partenerul nostru NATO, instrument care trebuie intarit. Absolut de acord cu intelul central si alte (2) reactoare.
Strategia nu se face din punct de vedere militar, sau cel putin eu nu asa o vad, insa celelalte conditionari extreme pe care le puneti undeva in mijlocul expunerii de mai sus sunt f. pretioase. Dimensionarea sistemului trebuie facuta in varf de iarna cu cateva elemente de presiune extrema astfel incat rezilienta sistemica sa fie obtinuta.
Eu pot sa va soun ce stiu, ce mi se pare rezovalbil sau defect, nu am o ‘vedere” de ansamblu, asa ca nu ma pot pronunta decat pe ce stiu, unde m-am lovit si mi s-a parut anormal.
!.Exista ceva norme in proiectarea si realizarea cladirilor noi, dpdv al performantelor energetice. Mi se par insufuciente (aca ne uitam la rezistentele termice minim impuse) cred ca se poate umbla la ceva taxe de autorizare ( mai mici sau chiar anulate), impozitare ulterioara in functie de clasa energetica a cladirii, pentgru a face mai atractiva acea investitei (nu foarte mare) in plus, dar cu efecte deloc de neglijat.
Acum este un circ total, auditul si calculul rezistentei anvelopei cladirilor se face pe barba, daca se face, nu exisata interes pentru ceva ( este considerata o formalitate) fac o cladire mai bine izolata termic (aici se consuma cea mai multa energie, vorbim de aia casnici), un pic mai scumpa, dar cu amortizare in maxim 5 ani, atat prin consum mai mic cat si prin taxe mai mici etc. Dar asta pe bune.
2. electricitatea din panouri solare. Fiabile si relativ usor de instalat. Nu poti sa te conectezi la retea cu un cpntor cu dublu sens ( adica sa dai in retea surplusul si sa iei doar defictul pe care nu-l poti produce tu, facnd astfel investitia mult mai rentabila, scaznd perioada de amortizare la jumatate) decat extrem de anevoios,( ai nevoie de autorizatie de constructie ptr asa ceva, ti se pun tot feluol de piedici, furnizoprul de enrgie electricap are motivele lui, vrea sa=ti vanda cat mai mult, nu?,desi vorbim de tehnologie certificata deja, care nu intra in zona de avizare a unei constructii)
Exista, din cate stiu o initiativa la nivel european care vizeaza chiar acest aspect, obligarea furnizorului de energie sa accepte cumpararea excedentului pe care-l livreaza micii producatori individuali. Poate ca ar trebui sa accleram si noi, la nivel national.
3. Biomasa. Programele de dezvoltare rurala (acolo nu prea avem gaz si alternativa mai ieftina este biomasa-lemn sau brichete) defavorizeaza practic, desi ridica in slavi teoretic, producerea si utilizarea de brichete, peleti. Nu vei obtine punctaj in veci, pe ghidurile actuale. Va spun din experienta. Acum serviciile sunt la moda, nu productia. Veti ramane traznit daca va veti uita la cine se califica si cu ce punctaje. Un „centru de recreere” la tara poate obtine 90 de puncte (din 100) iar o „chestie” producetiva …55!
Una peste alta reduecrea consumurilor energetice de tot felul, cel termic in special, nu se poate face decat prin reducerea prioadei de amortizare a investitiei suplimentare. Ceva taxe mai mici ar ajuta mult. Cu atat mai mult cu cat asta ar scurta drumul catre independenta energetica ( pornind de la firul ierbii, de la individ, e cel mai sanatos, nu de nu stiu ce companii falimentare care oricum nu au bani sa fac si sa dreaga)
Ar fi bine sa fi ajuns noi la nivelula asta de probleme cu cladiri verzi si panouri solare. Ma tem ca asta este generatia de azi de probleme europene, noi suntem cu o etapa in urma, avem de pilda hidrocentrale cu tehnologie de ani 1970. Problemele pe care le redicati sunt insa absolut corecte.
La cele enumerate mai sus mai adaug:
– În mediul rural există o mulțime de paie care sunt „uitate” pe câmp. Subvenționarea brichetelor din paie ar crea locuri de muncă în mediul rural și ar salva lemnul din pădure, dat fiind că oamenii de la țară se încălzesc cu lemne.
– Liniile electrice din sate sunt pe stâlpi, fapt care le face vulnerabile la furtuni. Trecerea la rețele de electricitate și de date, subterane, ar fi imperios necesară.
@ Vasile (08/03/2018 la 17:19)
„- Liniile electrice din sate sunt pe stâlpi, fapt care le face vulnerabile la furtuni. Trecerea la rețele de electricitate și de date, subterane, ar fi imperios necesară.”
Cu privire la afirmatia dvs. nu stiu daca ati luat in considerare si costurile aferente (bani si timp) pentru investitia initiala si pentru operare sau repunere in functiune in caz de „furtuni”
Tocmai de aceea solutia cu retele (electrice si de date) subterane este practicata in zonele aglomerate (dar este o regula generala). Locuiesc intr-un oras cu peste 2.5 mil. locuitori (North America) si majoritatea retelelor (energie electrica, cablu TV/Internet/ground phone lines) sunt aeriene.
Aceste linii aeriene se pot vedea si in multe filme americane, aproape fara exceptie la „sate” (chiar si Main Street/Corso).
Locuiesc in Chicago – intr-una din zonele rezidentiala bune – Lincoln Park – si retelele de joasa si medie tensiune sunt aeriene pe stalpi de lemn ! Aceeasi situatie si unde locuieste fiica mea – Old Town !! Deci … Iar recent Feb. si Martie 2018 – in urma uraganelor din N-E Statelor Unite – asa zisa Noua Anglie – Boston – sunt inca azi peste 800,000 consumatori fara alimentare in urma distrugerilor suferite de retelele electrice aeriene Deci … Trecerea la transport si distributie subterana este EXTREM DE COSTISITOARE si se poate face doar in orasele mari
Re: „pornind de la firul ierbii, de la individ, e cel mai sanatos”
Exact in aceasta consta marele secret, in special in ceea ce priveste incalzirea si climatizarea cladirilor. Valorificarea energiei termice din pamant (geotermie la suprafata) si pompele de caldura vor juca un rol to mai relevant.
Iata in primul link de mai jos un proiect comercial (un asamblu de blocuri cu 180 apartamente) incalzite si climtatizate in totalitate cu pompe de caldura, avand la baza 80 de sonde la 110 metri adancime. Chiar daca in Germania pretul electricitatii este mare (24 centi /Kw) proiectul este fezabil. https://www.wiro.de/inselquartier.html
Actualmente, cu ajutorul pompelor de caldura, 1 kw electric este transformat 3-4 kw energie termica (iar o parte din electricitatea necesara poate fi produsa chiar pe fasadele si pe acoperisurile cladirilor).
https://www.youtube.com/watch?v=BXVMTycVDM0
https://actu.epfl.ch/news/the-school-with-the-largest-solar-facade-in-the–3/
@ YellowSubmarine (09/03/2018 la 16:33)
„Actualmente, cu ajutorul pompelor de caldura, 1 kw electric este transformat 3-4 kw energie termica (iar o parte din electricitatea necesara poate fi produsa chiar pe fasadele si pe acoperisurile cladirilor).”
Puteti fi mai explicit ?
kw este unitate de masura a puterii, iar energia se masoara in kwh (kilowati-ora).
Un radiator electric (sau element de incalzire a unui boiler) cu o putete nominala de 1 kw va produce intr-o ora o energie de 1 kwh care va va incalzi camera de lucru (prin conductie/convectie sau radiatie).
Romania ar trebui sa foloseasca in institutii de stat si firme mari, , placi solare cu tuburi la vid , se incalzesc cand este soare , pana la minus 10 grade, ca sa diminueze consumul de import, si compresoare Twin Rotary, marca toshiba, care sunt ultraeficiente, pot da caldura mai ieftin decat incalzirea pe gaz cu centrale de condensatie.
Mult laudatele hidrocarburi de sist nu exista in Romania. Nu protestele ci inexistenta hidrocarburilor de sist a alungat Chevron din Romania. In aceiashi situatie e Polonia, Suedia si multe alte tari unde hidrocarburile de sist au fost cautate dar nu au fost gasite. LNG sunt foarte scumpe. Gazele sunt scumpe deja in SUA innainte de lichefiere deci ce ar ajunge in Romania ar fi inaceptabil de scump. Energia vantului este deja folosita in Romania si ar trebui extinsa. Unii politicieni incompetenti au observat corect ca nu e nici-o problema cand vantul nu bate caci exista alte surse de energie dar sunt probleme cand el bate prea tare si energia in exces nu poate fi consumata si nici elicile nu pot fi oprite sau deconectate caci se supra tureaza si se rup. S-au rupt deja elici in Danemarca dar dupa accident Danezii au devenit mai intelepti si au construit o linie de inalta tensiune spre Norvegia unde energia poate fi stocata pompand apa la deal in hidrocentrale. Exact asta poate face si Romania construind hidrocentrale cu sisteme de pompare capabile sa stocheze energia eoliana in exces. In plus in Dobrogea se poate face electroliza apei de mare folosind energia eoliana in exces si apoi hidrogenul si oxigenul obtinute utilizate pentru diverse aplicatii. Dupa ce va face asta Romania poate construi multe alte eoliene. Este foarte bine ca se dezvolta energia nucleara. Reactorele Candu au randament bun si regenereaza 70% din combustibilul consumat. Problema desheurilor a fost deja rezolvata. Ele sunt trimese in Rusia unde Rushii le pot arde in reactoarele lor BN-800 si BN-600 singurele care pot consuma desheuri. Se lucreaza deja la reactorul Romano-Italian ALFRED de 120MW care cand va fi gata va rezolva problema desheurilor local. Un ALFRED de 600MW si chiar de 1200MW va putea fi realizat in viitor daca cel de 120MW merge bine. BN-800 deja functionand si ALFRED in constructie regenereaza 120-140% deci mai mult decat consuma deci nu doar nu produc de loc desheuri dar pot si distruge desheurile altora. Ar trebui si importate din China panourile solare pe care Chinezii nu le mai pot vinde in SUA ca le-a impus Trump taxe vamale. Al 5-lea reactor de la Cernavoda ar putea fi foarte bine solar nu nuclear si tot solare ar putea fi si noile turbine de la Turceni, Iernut, etc. unde ele ar completa carbunii si gazele atunci cand e soare puternic. Se consuma inca multa energie pentru transportul energiei electrice deci o linie supraconductore cu pierderi zero cum exista deja prin Japonia ar fi excelenta.
A.L.F.R.E.D.=Advnced Led Fst Reactor European Demonstrator
Cred ca este greu sa integram aceste trenduri daca nu facem apel la un megatrend sau o viziune larga cum ar fi cea a Internetului Energiei
http://bigthink.com/think-tank/jeremy-rifkin-on-the-energy-internet