O analiză recentă a unei importante firme de audit și consultanță concluziona că în România rata de taxare a muncii se plasează la cel mai înalt nivel din regiune, ecartul față de media țărilor considerate fiind unul semnificativ. Rata de taxare a fost determinată atât pentru salariul minim, cât și pentru un salariu brut de 1000 de euro, ambele cazuri generând o poziționare similară a României, respectiv pe locul 1. Metoda utilizată pentru a determina rata efectivă de taxare a salariilor a implicat împărțirea sumei dintre contribuțiile sociale aflate în sarcina angajatului și a impozitului pe venit la salariul brut. În continuare voi argumenta în favoarea utilizării unui alt indicator pentru a realiza comparații internaționale în legătură cu nivelul de taxare a muncii și voi prezenta rezultatele alternative ale analizei pe baza acestuia.
În general, atunci când se are în vedere determinarea unei rate efective de taxare, se vor calcula taxele datorate către stat, iar mai apoi acestea se vor raporta la venitul brut. Această abordare se poate aplica și profiturilor brute ale companiilor, și veniturilor supuse impozitului pe venit (din dividende, chirii, etc), dar și veniturilor din salarii. În cazul acestora din urmă, lucrurile sunt mai nuanțate întrucât pe lângă impozit pe venit, aceste venituri sunt purtătoare de contribuții de asigurări, unele așezate în sarcina angajatului, altele în sarcina angajatorului. Deși în unele cazuri, există analize care realizează comparații internaționale pe baza ratei efective de taxare a salariilor determinată ca raport între suma impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale datorate exclusiv de angajat, de cele mai multe ori referința pentru comparațiile internaționale privind impozitarea muncii este reprezentată de povara fiscală care cumulează toate contribuțiile sociale plătite atât de angajator cât și de angajat și le raportează la costurile totale suportate de angajator. Altfel spus, povara fiscală măsoară câte taxe plătește un angajator la 100 de lei cheltuială salarială. Acest indicator măsoară mai precis impozitarea muncii dintr-o țară. Indicatorul rată efectivă de taxare poate fi mai relevant atunci când, de exemplu, se realizează comparații în interiorul unei țări anume în condițiile unui sistem progresiv de impozitare și caracterizat de o gamă largă de posibile deduceri.
În continuare în tabelele de mai jos va fi calculată povara fiscală pe muncă pentru țările din regiune pe baza datelor din studiul la care m-am referit mai sus atât pentru un salariu brut de 1000 de euro cât și pentru salariul minim.
| Tabelul 1: Povara fiscală pentru un salariu brut de 1000 de euro | |||||
| Cost salarial complet | Salariu net | Pondere salariu net în cost salarial complet | Povara fiscală | Poziție în funcție de povara fiscală | |
| Estonia | 1338 | 871 | 65,1% | 34,9% | 11 |
| Lituania | 1196 | 776 | 64,9% | 35,1% | 10 |
| Cehia | 1312 | 772 | 58,8% | 41,2% | 6 |
| Slovacia | 1340 | 769 | 57,4% | 42,6% | 5 |
| Letonia | 1352 | 762 | 56,4% | 43,6% | 2 |
| Croatia | 1172 | 717 | 61,2% | 38,8% | 9 |
| Bulgaria | 1179 | 714 | 60,6% | 39,4% | 8 |
| Serbia | 1205 | 712 | 59,1% | 40,9% | 7 |
| Polonia | 1241 | 712 | 57,4% | 42,6% | 4 |
| Ungaria | 1210 | 665 | 55,0% | 45,0% | 1 |
| România | 1023 | 585 | 57,2% | 42,8% | 3 |
| Medie | 1233 | 732 | 59,4% | 40,6% | |
| Diferență RO medie | 2,2% | ||||
Sursa: calcule proprii pe baza datelor privind costul salarial complet și salariul net dintr-un studiu realizat de o firmă de audit și consultanță
| Tabelul 2: Povara fiscală pentru salariul minim brut | |||||
| Cost salarial complet | Salariu net | Pondere salariu net în cost salarial complet | Povara fiscală | Poziție în funcție de povara fiscală | |
| Estonia | 669 | 482 | 72,0% | 28,0% | 11 |
| Lituania | 525 | 361 | 68,8% | 31,2% | 10 |
| Cehia | 632 | 405 | 64,1% | 35,9% | 6 |
| Slovacia | 649 | 397 | 61,2% | 38,8% | 4 |
| Letonia | 534 | 346 | 64,8% | 35,2% | 8 |
| Croatia | 537 | 367 | 68,3% | 31,7% | 9 |
| Bulgaria | 312 | 202 | 64,7% | 35,3% | 7 |
| Serbia | 333 | 211 | 63,4% | 36,6% | 5 |
| Polonia | 585 | 354 | 60,5% | 39,5% | 3 |
| Ungaria | 515 | 283 | 55,0% | 45,0% | 1 |
| România | 456 | 261 | 57,2% | 42,8% | 2 |
| Medie | 522 | 334 | 64,0% | 36,4% | |
| Diferență RO medie | 6,4% | ||||
Sursa: calcule proprii pe baza datelor privind costul salarial complet și salariul net dintr-un studiu realizat de o firmă de audit și consultanță
Din tabelul 1 se observă că povara fiscală pe muncă în România este apropiată de media regiunii de 40,6%, nivelul efectiv fiind cu circa 2,2 puncte procentuale mai ridicat. De asemenea, impozitarea muncii în România este încă și mai apropiată și de valoarea mediană de 41,2% a grupului de țări considerat, înregistrată în Cehia.
Situația însă este întrucâtva diferită atunci când analizăm povara fiscală asupra salariului minim, nivelul de 42,8% înregistrat în România fiind acum cu 6,4 puncte procentuale mai ridicat decât media și respectiv cu 6,9 puncte procentuale mai mare decât mediana țărilor din regiune. Acest lucru este atribuibil lipsei de progresivitate a sistemului de impozitare a muncii din România, care tratează similar toate veniturile salariale. România se poziționează la acest capitol pe locul 2 în cadrului grupului de țări din regiune, dar ecartul față de medie nu este foarte ridicat.
Modificarea sistemului de așezare a contribuțiilor de asigurări care a avut loc în România în anul 2018 dinspre un sistem mixt, bazat pe contribuții datorate atât de angajat cât și de angajator către unul în care acestea sunt așezate aproape exclusiv asupra angajatului implică o relevanță mult diminuată a comparațiilor salariilor brute din România cu cele din regiune. Noul sistem a modificat rata de taxare a salariului brut, dar în același timp a eliminat cea mai mare parte a contribuțiilor aflate în sarcina angajatorului, povara fiscală asupra muncii rămânând virtual neschimbată. În condițiile în care sistemul de impozitare a muncii a devenit foarte diferit în România comparativ cu țările din regiune, mai relevant în legătură cu taxarea muncii devine indicatorul povară fiscală care pleacă de la costul salarial complet suportat de angajatori cu salariații.
Notă: Opiniile exprimate sunt opinii personale ale autorului și nu implică instituțiile cu care acesta este asociat
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Buna Ziua,
Foarte bun articolul. Era o interesanta si o comparative cu tarile mai mature cum ar fi Franta, Germani sau Olanda. Daca luam in calcul ca salariile se folosesc in mare parte la cumparaturi si impozite. Si ca TVA este de 19%, Impozitul pe cladiri si masina costa si ele ceva, combustibilul si alcoolul au deasemenea si accize care merg tot la stat se ajunge la concluzia ca mare parte din salariu merge la stat.
Multumesc!
Excelent, mulțumesc Bogdan Dumitrescu că ai făcut deja această comparație – tocmai ce vroiam să scot Excelu’ și să calculez și eu același indicator, căci mi se pare că au comparat mere cu pere în studiul inițial.
Ce concluzii putem trage:
– povara net/cheltuieli totale salariale este comparabilă cu cei din regiune. Ceea ce înseamnă că ar trebui să beneficiem de servicii asemănătoare oferite de stat la cote asemănătoare, nu?
– povara fiscală pe salariul minim este mare comparativ cu țările din regiune. Aici vestea este proastă deoarece România are o pondere URIAȘĂ de salariați cu nivel minim. Economia gri/neagră este de vină pentru acest comportament zic eu socialist mai degrabă (mulți oameni sunt egali, dar la nivelul cel mai de jos de egalitate).
Autorul este extrem de politicos, fiind evident ca studiul facut ieri de Deloitte era aberant, comparand mere cu pere.
As dori sa observ ca si sistemul de impozitare a muncii din România este progresiv, ca dovada ca la un salariu brut de 5000 lei se platesc impozite duble fata de cazul unui salariu brut de 2500 lei. E progresie liniara, dar tot progresie se numeste.
In fine, mai in gluma, mai in serios, eu nu inteleg de ce impozitele trebuie sa fie progresive si nu fixe. Daca la medic ai aceleasi drepturi indiferent ce salariu ai, atunci contributiile sociale sa fie aceleasi pentru toata lumea
corect ar fi o taxa fixa pe suflet, nu am inteles niciodata de ce totul e in procente cand dam, dar cand luam e fix
Cred ca ar trebui refacut calculul pe cazul realist, si anume cu deducerile fiscale pe care multi angajati le vor primi. De exemplu, ce se intampla cand salariatul este casatorit si/sau are copii in intretinere? In Ungaria deducerile fiscale sunt mult mai mari decat in Romania.
Cred ca intai ar trebui sa fie clar relatiile intre sot in familie, daca sunt cu averea separat sau la comun. Functie de aceasta se calculeaza si taxele si impozitele.
Ar trebui sa fie taxe fixe pe fiecare persoana, indiferent de venit, fiindca suntem egali. Eventual sa-ti alegi niste trepte care ofera servicii mai bune sau mai proaste.
Ceva e gresit in datele de la deloitte si atunci ma intreb daca doar asta o fi gresit…
Nu are cum sa fie acelasi procent de taxare in romania la salariul minim si la 1000 euro brut pentru ca exista o deducere de baza care scade odata cu cresterea salariului.
In rest mi se pare foarte buna observatia ca indicatorul folosit atunci cand compari salariile intre tari ese gresit. important e cat e sarcina angajatorului (salariul complet) si cat e netul primit in mana de angajat, valoarea brutului este doar o chestie filozofica
PS din moment ce le folosesti datele cred ca e corect sa le mentionezi numele celor de la Delloite
Multumesc pentru comentariu. Am intentionat sa clarific o chestiune conceptuala.
Calculul pt. Romania nu poate fi corect;pt. impozitul pe venit avem o deducere personala care este mai mare proportional la salariu minim fata de salariu de 1000 de Euro; drept urmare, povara fiscala la salariu minim nu poate fi egala-42,8%- cu cea de la salariu de 1000 de Euro, ci, putin mai mica si dificil de determinat.
Calculele au fost realizate pe baza datelor din studiu. Daca avem in vedere si deducerile, salariul minim net devine in Romania 271 de euro, iar povara fiscala 40,5%. Ne mentinem pozitia a doua, iar ecartul fata de medie se reduce la 4,1 puncte procentuale.
Scuzati dar cred ca stau cam prost cu geografia …. Estonia si Lituania, tari din „regiune”? Sau doar bune sa demonstreze un punct de vedere statistic prin alegerea iscusita a esantionului?
Multumesc, nu stiam ca o ducem atit de bine in Romania. Statul retine acum numai 57% din salariul brut ….
Pe cind o comparatie cu aceleasi cifre care sa includa Germania sau Marea Britanie sau Spania?
Comparatia cu Germania e f. greu de facut deoarece in Ge impozitarea e puternic progresiva. In plus impozitarea depinde de clasa in care te afli, casatorit cu copii, fara, necasatorit etc. Si asigurarea de sanatate e extrem de diferita de la caz la caz, poate fi privata, de stat etc. La fel de complicat e cu asigurarea de pensie, chiar cind cistigi mult, punctele adunate la pensie sunt marginite.
In principiu in ge, raportul netto din brutto poate fi intre 100% si sub 40% la cistiguri f mari.
Comparatia s-a rezumat la tarile din stuidiul la care m-am referit in articol. Poate termenul regiune e usor nepotrivit, este vorba de economii similare cu a Romaniei. Este adevarat ca unele sunt mai indepartate geografic. Totusi, aceste tari sunt comparate in mod uzual.
Daca spunem regiune, e notiune geografica, punem aici si moldova, ucraina, daca ne uitam la distanta ar trebui pus si austria, germania, grecia, poate turcia, albania, macedonia, si mai multe din fosta iugoslavie.
Daca spunem cu tarile UE foste comuniste, atunci suntem mai aproape de adevar
Cum nu dai in tabel lipsesc unele tari, dupa orice criteriu am lua.
Ioane, la 1k euro nu prea mai exista deduceri.. nici macar personala
si banuiesc ca ar trebui refacute calculele autorului ;)
Buna ziua
Mai este un aspect, indraznesc eu sa spun.
Oricare din tarile mentionate, in afara de Ro, face ceva cu banii aia luati cu japca de la proprii oameni
Adica autostrazi, spitale, scoli, infrastructura.
Asta insemna ca acei oameni nu pierd timpul cu deplasari pe drumuri judetene un intalnesti si cai, carute, magari.
Apropo, eu dau examen pentru a folosi acel drum, oamenii cu carutele de ne nu au nevoie de examen pentru a folosi acel drum??
Timp pierdut cu birocratia, pentru o hartie sau adeverinta te duci la nspe ghisee.
Oamenii aceia din afara Ro au ceva in plus fata de romani ceva ce nu se poate cumpara sau cuantifica: Mai mult timp liber.
Multumesc
Singura cifra care conteaza e raportul dintre salariul net si salariul complet. Salariul brut e definit diferit in toate legislatiile si niciun antreprenor nu se ia dupa el.
Foarte bun articolul. Arata ca de fapt Romania e undeva la mijloc in ce priveste incasarile fiscale. La fel e si la TVA si accize, celelalte doua mari surse de venit. Deci teoretic statul roman ar avea de unde sa cheltuiasca.
Problema e insa la cheltuieli. Tarile baltice ne bat la guvernanta moderna, Ungaria si Cehia la investitii straine, mai toate tarile la infrastructura.
Unde suntem campioni: la cheltuielile cu administratia si cu pensiile mai mult sau mai putin speciale.