marți, mai 17, 2022

5 februarie în istorie și justiția târzie care nu e justiție

La 5 februarie 1953 murea la închisoarea de la Sighet avocatul IULIU MANIU, rudă cu pașoptistul Simion Bărnuțiu. A fost unul dintre cei care, în cadrul Partidului Național Român din Transilvania, a pregătit unirea Ardealului cu Regatul României și unul dintre cei care a organizat Marea Adunare din 1 decembrie 1918. A fost un inamic politic al liberalilor care, după unire, ignorau situația din Ardeal, ca urmare nu a participat la încoronarea lui Ferdinand  ca rege al tuturor românilor și a refuzat să accepte Constituția din 1923. A fost prim-ministru în perioada interbelică. S-a opus preluării puterii de către comuniști, dar aceștia i-au înscenat o acuzație de înaltă trădare și în anul 1947 a fost condamnat de justiția controlată politic. A fost reabilitat de justiția actuală de abia în anul 1998. Casa memorială se află la Bădăcin https://iuliumaniu.com. Celula în care și-a găsit sfârșitul se poate vizita la Sighet https://www.memorialsighet.ro. Nu se poate, ci trebuie.

La 5 februarie 1963 murea la închisoarea din Râmnicu Sărat ION MIHALACHE, fost lider al Partidului Țărănesc, cel care militase pentru revenirea Basarabiei la Regatul României. Partidul lui a fuzionat cu cel al lui Maniu, formând Partidul Național-Țărănesc. A fost ministru al agriculturii și de interne. A fost condamnat în același proces din 1947, de către justiția comunistă. Director al închisorii a fost în acea perioadă  Alexandru Vișinescu. L-am văzut toți, acum câțiva ani, la televizor. A fost condamnat de justiția actuală de abia în 2016 pentru crime împotriva umanității; a murit în 2018.

Oamenii aceștia au luptat pentru principiile în care credeau. Și-au asumat conducerea țării în perioade dificile. Au plătit cu viața pentru opoziția lor față de comuniști.

În justiția anglo-saxonă există de două secole conceptul „Justice delayed is justice denied” – justiția tardivă echivalează cu refuzul de a face dreptate. Pe continentul nostru, în ultimele două decenii, grație lucrărilor din cadrul CEPEJ – Comisia Europeană pentru Eficiența Justiției, un organism consultativ din cadrul Consiliului Europei  – a început să se vorbească de managementul timpului în procedurilor judiciare. Mai mult, sintagma „durata rezonabilă” a unui proces, acel n drept prevăzut de art. 6 din CEDO pentru justițiabil, este înlocuită în ghidurile adresate judecătorilor cu „durata optimă”. Magistrații – fie judecători, fie procurori – sunt încurajați prin aceste instrumente europe să desfășoare un management activ al cazului.

Sunt procese privind terenurile care stau decenii prin instanțe. Sunt procese privind casele naționalizate interminabile. Sunt părinți care așteaptă ani de zile să își vadă copii pentru că procesele de custodie durează prea mult și că programele de relații personale cu minorul nu sunt puse în aplicare nici măcar cu sprijinul autorităților. Sunt hotărâri ale administrației în care primul termen pentru recurs e fixat la doi-trei ani după formularea căii de atac. Sunt procese penale care au zeci de termene de judecată, timp în care victima e în pericol, răspunderea se prescrie, banii furați sunt ascunși. Sunt salariați care așteaptă cu anii reintegrarea în posturile din care au fost concediați abuziv. Știu că se vor găsi tot timpul scuze pentru întârzierea soluționării unor procese: supraîncărcarea cu dosare, insuficientul număr al magistraților, legislația incoerentă, reaua-credință a unora dintre părți. Desigur, nu pot fi ignorate asemenea argumente. Dar, gâlceava juriștilor pe aceste aspecte de multe ori birocratice tinde de multe ori să blocheze valorificarea drepturilor de către cei implicați și afectați.

Maniu și Mihalache au lipsit decenii din cărțile de istorie. În mod curios, procesele lor nu se studiază nici acum la Facultățile de Drept, după cum nu se studiază nici procesul celor din lotul Noica-Pillat sau al lui Culianu, de exemplu,  sau – de ce nu – procesele lui Antonescu sau Ceaușescu. Nu am vreun dubiu că procesul în care au fost condamnați Maniu, Mihalache lși ceilalți din „Afacerea Tămădău” au fost niște erori judiciare produse intenționat. Modul în care ei au fost tratați în penitenciarele politice în care au fost închiși constituie, indiscutabil, tortură. Doar că reabilitarea primului, respectiv condamnarea torționarului celui de al doilea, au venit târziu. Mult prea târziu.

Azi, 5 februarie este pentru mulți doar o zi ca oricare alta.

(aparut pe blogul autorului)

Distribuie acest articol

21 COMENTARII

  1. D-l magistrat Cristi Danilet este un jurist cum nu sunt multi in Romania pentru ca securistii si politrucii au dupacit Ministerul Justitiei cu fii si nepotii lor, pentru a fi siguri ca nu vor fi trasi la raspundere legal pentru crimele lor.
    Dar acesti juristi-comunisti nu stiu un lucru, ca indreptand prin justitie faptele abominabile ale tatilor si bunicilor lor fac ca acestea sa nu se transforme in pacate. Pacatele se platesc de urmatoarele 7 generatii.

  2. E mult mai complicat decât pare
    Tb sa ne închipuim ca pierderile mari de teritorii din 1940 au fost posibile si cu ajutorul unor mari oameni si a autorităților publice constituite in stat. Autorități care atunci, ca si azi, nu își făceau datoria.
    Pt. ca între cele doua războaie mondiale, ca si azi, autoritatea judecătorească era incapabila sa asigure aplicarea legii, realizarea încrederii justițiabililor si a victimelor infracțiunilor in actul de justiție
    Sau legea se aplica numai împotriva săracilor si amărâților

    Vezi pedeapsa primită de Coposu pt fapta gravă de trădare din dosarul Skoda
    Pe cand era secretar personal, al lui Maniu
    https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Corneliu_Coposu

    Maniu a făcut si mult bine la unire si menținerea ei – pt asta jos pălăria cei de azi si cei de mâine

    Dar restauratia lui Carol al II lea este opera lui Iuliu Maniu
    Ori Carol II -lea a făcut mult rău tarii
    Cine da o cautare prin filmoteca veche naționala o sa afle cu surprindere ca spectacolele pe stadioane pt conducătorul iubit nu sunt invenția regimului ceausescu ci au apărut la noi in regimul Carol al II-le-a
    Carol al II lea spune ca a iubit tara, dar este evident ca a iubit mai mult viața de noapte, furtul din bugetul de stat, si infracțiunea, prin realizarea comenzilor de armament si a atribuirii multor lucrări publice la jocuri de cărți cu malaxa, auschnit, etc etc
    Apoi, avansările șoferilor la gradu de general nu sunt invenția pesede, penele, usere, ude mereu si haur, ci sunt din nou între maretele fapte ale lui Carol al II -le-a
    In continuare, avansările la excepțional a atâtor comandanti militari incompetenți s-au făcut si atunci, ca si azi, prin conducătorii care ii stim

    Azi suntem ca atunci inainte de 1940
    Cu tovarășhi unora la granițele ucrainiene
    N-am invatat nimik din cartea de istorie
    Nu ne-a plăcut sa citim George Călinescu

    Exemplele sunt multe
    Exista un caz pe juridice.ro
    O persoana a înșelat mai multe firme, prejudicii nu mari, sume mărunte si multe, total prejudiciu vreo 100.000 de euro
    Judecat la mai multe Instanțe cu curțile de apel aferente, pe măsura nr mare de firme inselate
    A primit pe merit 42 de ani pușcărie – pedeapsa redusă ulterior la maximul general al pedepsei
    Apoi cazuri prin tara nenumărate – amărâți care fac trafic cu țigări sau alte infracțiuni mărunte – pedepse de 3, 4, 5 ani cu executare sau mai mari

    Si ajungem la prietenii autoritatii judecătorești de azi: aia care fura milioane, daca nu zeci, sute de milioane de euro, care apar la tembeliziuni, cu trendu modei, politicenii veroși, clanurile camataru, corduneanu, pian, carpaci, mari ierarhi ai bisericii
    Dai o cautare prin librarii si afli cu surprindere ca clanul camataru scrie cărți in care face apologia infracțiunii
    Pai normal ca omu are timp
    Judecătorii care l-au judecat au aplicat legea din cartea de bucate
    Nici un judecător nu se revolta cand alt judecător citește codu de jos in sus

    Mai apoi, ne uitam ce pedepse primesc, la prejudiciu produs in dosare, la violenta unor infracțiuni de tâlhărie, vătămare corporală, tentativa de omor, lovituri cauzatoare de moarte, viol, șantaj, sau omor
    Si atunci începi sa îți pui întrebări

    Sigur ca nimeni nu contesta ce a făcut Maniu la unirea Transilvaniei si in primii ani dupa unire
    Pt asta tb sa iti ridici pălăria când intri pe str, bulevardul cu numele lui sau trecem prin fata bustului său
    Dar aducerea lui Carol II le-a a fost o fapta gravă

    Aș încheia cu poezia lui Goga din 1916
    Dar mi-am amintit ce lucruri rele a făcut goga dupa ce a ajuns prim ministru împotriva evreilor cu cetățenie română

    Si un paradox
    Am avut conducători despre care toată lumea spune ca au fost foarte mari si foarte deștepți
    Dar cum se face ca in vremea acestor conducători mari am fost tot timpu la coada Evropei ?
    Părerea mea nepriceputa este ca la performatele natiunii a ajutat si autoritatea judecătorească de ieri si de azi

    Nu cred ca mesajul va apărea

    • Aducerea lui Carol in tara a fost on greșeala grava, justificata numai de faptul ca România ar fi trebuit sa mai stea vreo 10 ani sub o regentă si este greu de crezut ca ar fi fost o situație stabila. Carol arătase deja de ce este in stare când a dezertat de pe front si a fugit la Odesa pentru un episod de polenizare cu Zizi Lambrino.
      Mie mai grav mi se pare pasivitatea marilor politicieni interbelici când Carol a desființat in 1938 partidele politice. Este drept ca Maniu si Brătianu trimiteau memorii la Cotroceni criticând noul sistem dar cam la atat s-a rezumat opoziția lor.

    • In lista dvs lipsește o alta prioritate a perioadei interbelice: introducerea asasinatului ca unealta de lupta politica si nu ma refer doar la cele comise de legionari, ci la cele, mai multe, comise de aparatul de stat al lui Carol al II-lea. Asasinarea lui Codreanu (nu un sfânt, dar un act ilegal si extrem de murdar), ordonarea de represiuni in județe prin împușcarea fără judecata a liderilor legionari, expunerea cadavrelor in locuri publice si aducerea elevilor sa-i vadă iată fapte care trimit la Asia sau America Latina.

      • Exista momente in care pedeapsa cu moartea își găsește justificare
        Atunci când este aplicată in temeiul legii si in mod nediscriminatoriu
        In Evropa s-a renunțat la aceasta pedepsa

        Se prea poate sa ma insel, vechiul Cod penal permitea pedeapsa cu moartea in caz de declarare a stării de necesitate ca urmare a unui război, pe timpul stării de război, etc

        Legionarii au făcut foarte mult rău țării
        Au pus egal între pedepsa cu moartea si simplele bănuieli, presupuneri sau, in special, plăcerile personale ale unor conducători legionari bolnavi mintal
        Întrunirile între legionari, in care ei se încurajau unul pe altul sa comita crime, nu au nici o legătura cu existența unor comunități umane, ci sunt derapaje grave de la exista națiunii si a tarii
        Aceste derapaje grave trebuiau urgent pedepsite

        Existența unei națiuni, a unei tari si dezvoltarea ei, presupune asigurarea supremației legii
        Supremația legii nu se asigura prin comandouri ale morții, punct
        Asigurarea supremației legii nu vine doar din aplicarea ei – deși acesta este una din componentele importante
        După cum stim pedepsa are un important rol preventiv si nu doar punitiv
        Scopul preventiv începe sa dispară in ultimul timp
        Alte componente importante ale asigurării supremației legii sunt educația si religia
        Ori la noi, educația si religia s-au prăbușit dinainte de comandourile legionare

        Pt omorârea lui Nicolae Iorga si Armand Călinescu, legionarii nu merita decât uitare
        Ștergerea numelui lor din istorie

        Legionarii au ajuns la putere pt ca guvernele anterioare, ca si cele de azi, si-au dovedit incapacitatea de a conduce tara
        Plus influența germana si-a spus cuvântul
        N-am avut conducători, cum au avut, de pilda finlandezii, in războiul de iarna, etc
        Conducatorii legionarilor erau impotenti intelectual

        Pe de alta parte, conducătorii anteriori legionarilor, conducători cu nume de bulevarde si străzi, n-au văzut dincolo de burta lor plină, satisfacerea propriilor placeri personale sau ale anturajului lor
        Plus modalitatea in care serviciile noastre secrete, inclusiv militare erau penetrate total, cum s-a văzut la afacerea Skoda, etc etc

        Legionarii au făcut cu mult mai mult rău decât cei dinainte de ei
        Crimele comunismului si-au găsit de multe ori justificarea in conduita grupărilor legionare, pe lângă influența ocupantului sovietic

        zelea codreanu, horia sima, si altii nu merita nimik
        Inclusiv ministrul propagandei in guvernul antonescu – nichifor crainic – ale cărui scrieri sunt reîncălzite azi de unii oameni bolnavi din tara sau din afara ei; o persoana care găsește justificare in religie pt a ucide alte persoane

        Existența țării nu înseamnă uniformitate
        Existența țării înseamnă si alte etnii sau alte religii
        Existența si prosperitatea națiuni nu înseamnă egalitate cu eliminarea altor etnii sau grupuri religioase
        Crima la nivel de politica de stat nu are nici o justificare. Punct

        Noi am fost praf in primul război mondial si pt ca armata si conducerea tarii a eliminat atâția țărani apți de lupta la 1907 – o alta crima colectivă pt care nici acum nu stim vinovații

        Nu sunt catolic, dar tb sa ne amintim ca grafia latina si existența conștiinței noastre de neam este si rezultatul școlii ardelene, ori astia au fost greco catolici
        Apoi, cred ca un mare plus al ortodoxiei, mai mare decât multi iluștrii inaintasi este Nicolae Steinhardt si scrierile lui, atâtea câte au mai rămas după ajutorul dat de frații de monahism – ori asta era născut evreu
        astăzi evreii si comunitățile lor au disparut aproape total de la noi
        Multi evrei, alte etnii si alte religii erau parte a statutului român care s-au remarcat in războiul de independența si in primul război mondial

        • Cred ca voi ignorați ca folosirea asasinatului de autoritățile de stat nu este o metoda care sa încurajeze o viata politica normală. Nu fac apologia mișcării legionare dar asasinarea liderilor acestei mișcări a generat o serie lunga de violențe. Sa împuști fara judecata un fiecare județ care un grup de lideri și apoi sa lasi cadavrele sa zaca in strada si sa aduci copiii de scoala sa vada acest spectacol este ceva ce numai turcii făceau acum 300 ani cand expuneau capetele tăiate in fata palatului imperial. Nota bene cei asasinați nu erau cu nimic vinovati de nici o violență, majoritatea erau simpli cetățeni care nici macar nu știau sa foloseasca o armă.
          Istoricii și juriștii de azi preferă să uite aceste episoade de barbarie petrecute în 1938 și 1939, înaintea răzbunărilor sălbatice facute de legionari in 1940. Nimic nu justifica crimele legionarilor și cu atât mai mult nimic nu justifica crimele facute de autoritățile statului român, crime care le-au precedat pe cele ale legionarilor

          • Gresiti profund, „capatu satului” are perfecta dreptate. Din aceasta cauza miscarea, partidul, ideologia si multii dintre capii miscarii si partidului au fost condamanti la Nuernebrg, ca si in tara. Pentru aceleasi capete ca in Trib Internat. Mai cititi, mai documentati-va nitel, distinse domn pentru a scrie asa documentat ca „capatu satului” . Cu drag de realitate si adevar

            • Gresit ce? Cred va nu prea sre logica ceea ce spuneti. Dvs aplaudati asasinarea fara judecata chiar și unor oameni vinovati? Asa ceva nu se intampla decât în dictaturile din America latină și în regimurile fasciste, dar și acolo exista un simulacru de procese.
              Spre stiinta dvs la Nuremberg a existat un tribunal cu judecători și s-au hotărât sentințe pe baza de probe și nu prin decizia unui rege și a camarilei sale.
              Executarea liderilor legionari s-s înarmat înaintea crimelor oribile pe care le-au facut cei care au supraviețuit.
              Mai studiați un pic de istorie și de drept.

  3. Domnule Danilet,

    Cizma comunista, in forma modificata(numita „democratie originala”) inca apasa aceasta tara pe multiple planuri si in multiple zone! Cine nu vede si nu simte asta este un ignorant. Cumva exista trei categorii: cei care inteleg, ignorantii si ei….clica de urmasi ai comunismului, clica celor pentru care metehnele preluate din comunism sunt singurul mod de convietuire pe care-l stiu(plus uneltele lor, ale acestora din urma).

    Din nefericire majoritatea cetatenilor acestei tari nu pricep legatura dintre justitie si nivelul lor de trai. Nu inteleg, de exemplu, legatura dintre SSIJ si nivelul de trai. Nu ar fi greu de explicat! Ciudat ca nicio televiziune nu a incercat sa faca lumina in aceasta poveste…sa-i lumineze pe cei napastuiti de clica borfasilor nascuta din comunismul nemernic!

    Felicitari pentru articol, pentru faptul ca punctati mizeriile suferite de politicienii patrioti romani Maniu si Mihalache din ordinul brutelor comuniste.

    Succes in obtinerea reparatiilor la care aveti dreptul nu numai legal, ci si moral! Nu cedati! Uniti-va, toti cei din justitie care doriti independenta reala, profesionalism si devotament intru dreptate si adevar. Va recomand duritate maxima in lupta impotriva acestor impostori penali din justitie!

    • Problema sunt normele nescrise din societate, permisivitatea morala a minciunii, a hotiei si a abuzurilor.
      Societatea romaneasca nu a fost evoluata cand a fost preluata de comunisti si au urmat 50 de ani in care nu aveai voie sa spui adevarul – erai obligat sa minti sau sa taci.
      Pe o poarta de metal la intrarea in piata din Greenwich, este o inscriptie din 1845, „A false balance is an abomination to the Lord but a just weight is his delight”. Occidentalii nu sunt alta specie de oameni, aceleasi instincte si aceleasi tentatii. Ceea ce difera este atitudinea majoritatii fata de furt, minciuna, abuz, comportare nedemna, rusinea, oprobiul public si sanctiunea institutionala. Ex prin ce trece Boris Johnson pt ca au fost petreceri la resedinta in timpul carantinei si in perioada de doliu, dupa decesul sotului reginei. A fost patat moral si la un pas sa fie obligat sa demisioneze.
      Am fost si eu socata la stirea ca magistratul cel mai activ impotriva coruptiei din Romania a fost dat afara. Sper ca abuzul sa fie corectat cat mai curand, asa cum s-a intamplat si in cazul abuzurilor impotriva Codrutei Kovesi.

  4. Justiția târzie românească reabilitează ( cîteodată) victimele inocente dar tace chitic când se pune problema publicării listei de procurori, judecatori care au fost complicii voluntari a acestor aberații/ dezastre juridice.
    Chiar la distanta de zeci de ani , numele , prenumele ( eventual gradul ) și cariera ulterioară a acestor ” patrioți” sunt in continuare secrete .
    Inclusiv măreață pensie pe care unii inca cred ca o mai primesc.
    Practic plângem , reabilităm morții inocenți dar protejam călăii și complicii.
    Vă pare normal in un stat care se pretinde de drept dar mai mult seamănă cu cel anterior ? De stat drepți.

    • Nu strică să ne reamintim sub care ministru al justiției si de la care partid ,,istoric” a fost când sau secretizat documentele in ce privește penitenciarele si torționarii perioadei comuniste, mircea ionescu-quintus…
      Visinescu si Ficior au fost praf in ochi, au ajuns sa ne conducă odraslele ăstora, Rafila e un exemplu.

  5. Cred că noi nu am înțeles că trebuie să judecăm fapta pentru a condamna sau nu omul. Se pare că în urma judecății trebuie să rezulte doar sfinți și diavoli. De aici și „rostuirea” improprie a penitenței.

  6. Ceea ce se poate constata la noi este faptul ca toate incalcarile evidente ale legilor, asa proaste cum sunt unele, nu sunt penalizate de organismele cu rol de verificare si control din administratia publica, ori din ministere, ale unor agentii precum ANRE, ANPC, etc. Pentru aceste incalcari, sfatul primit este de a da in judecata si astfel se acumuleaza mii de dosare. De ce ?! Pentru cei care ar trebui sa controleze si sa amendeze nu fac mai nimic si iau salariul degeaba. Astfel, dreptatea merge legata la ochi si cu capul spart.

  7. STIE CINEVA CE S-A INTAMPLAT CU ACESTI JUDECATORI SI PROCURORI (in procesele gen :Maniu, Mihalache, … etc.) ? Nu de alta, dar cred ca deja folosesc drept exemple … si e bine , nu ? (faceti ca ei, si nu vi se va intampla nimc !)
    De ex., cu Roland Freisler („Hanging judge”), profesional, stim ce s-a intamplat dupa razboi (ca si cu : Hans Frank, Harry Haffner, Lt. Col. Robert Rosenthal, Carl Schmitt, Günther Vollmer, Helmuth James Graf von Moltke, …). Surprinzator, stim istoria altora, dar nu o stim pe a noastra. Oare de ce ? Oare de ce este atat de ocultata aceasta zona a represiunilor ? (va mai amintiti de condamnarea comunismului in Parlam. Ro., ce hulita era de fortele de stanga (dar si de „centru”, gen PRM, PUR)? Si nu demult ..

  8. Cinstim memoria inaintasilor pentru faptele in folosul natiei pe care le-au facut.
    Nu le ascundem greselile sperind sa invatam din ele.
    Opozitia fata de regimul comunist sau doar statutul de victime nu definesc in totalitate personalitatea nimanui.
    Crimele comise sau provocate de mari personalitati stiintifice sau culturale nu trebuie sa anihileze din start meritele din domeniile lor, dar intregul trebuie prezentat ca atare.
    Comunismul nu ar fi distrus România pe generatii intregi, daca nu ar fi existat cei care ” au pus de la ei”, oameni din elite, care , fara a fi obligati de regim, ar fi supravietuit, dar au vrut mai mult, s-au oferit pe tava unor clici conducatoare, in care nu credeau si nu-i iubeau, dar au propus si au validat metode de guvernare, de oprimare, au creat „cultura proletara „, pentru a accede la avantaje si privilegii. Ei sunt ( sau urmasii lor) si acum printre noi si ne va fi probabil, imposibil sa-i stirpim ( cultural vorbind!!).

  9. Sunt de acord cu continutul articolului, in general. (Nu stiu daca dl. Danilet si Iuliu Maniu se raporteaza la aceleasi surse de drept, Maniu avand clar un mare respect pentru legea naturala.)
    Totusi, mai bine nu se publica acest articol. Spatiul ocupat de detractorii lui Maniu si Mihalache e mult mai mare decat articolul. Daca autorul nu are timp sa le raspunda, macar sa nu le ofere tribuna.
    Chiar e jenant ca in 2022 sa mai auzim de 1907 in legatura cu Maniu si Mihalache, de tampeniile lui Calinescu, despre care stie toata lumea ca nu avea nicio urma de caracter si ca a fost rau de tot compromis cu comunistii, etc. Intelectuali trambiteaza aceeiasi ura si aceleasi minciuni aduse cu armata rusa de ocupatie acum 70-80 de ani si ne mai miram de aurolaci

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Cristi Danilethttp://cristidanilet.wordpress.com/
Cristi Danileţ este judecător din anul 1998, iar în perioada 2011-2016 a fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Este promotorul educației juridice în școli și licee www.educatiejuridica.ro si membru fondator al asociației Voci pentru Democrație și Justiție www.vedemjust.ro

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro