„Credem că Marea Neagră are un potențial semnificativ pentru producția de gaze naturale, iar Neptun Deep este un proiect strategic pentru OMV Petrom și pentru România. Este în centrul Strategiei noastre 2030 și va avea un rol esențial pentru securitatea energetică a României. Plănuim decizia finală de investiție pentru jumătatea anului 2023, producția urmând să înceapă în anul 2027.”
Christina Verchere, CEO OMV Petrom
Conform datelor publicate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, sunt estimate pentru anul 2023: o producție internă de gaze naturale de 7,61 milioane tep (în creştere cu 2,1% față de 2022) și importuri de 2,185 milioane tep (în scădere cu 6,2%).[1] Adică în anul 2023 estimăm că va trebui să importăm 22,3% din gazele naturale de care avem nevoie, ceea ce înseamnă dependență de importuri oricum am formula concluzia.
România și Republica Moldova evaluează propuneri comune de proiecte pentru interconectarea rețelelor de gaze naturale și energie electrică din cele două țări vecine, sens în care s-a elaborat un draft de Memorandum de înțelegere[2]; citez câteva fraze din textul memorandumului:
Din perspectiva securizării rutei de aprovizionare prin sud (…), odată cu operaționalizarea interconectorului care leagă Grecia de Bulgaria, se deschid noi oportunități de aprovizionare a Republicii Moldova, prin tranzitarea României. Din punct de vedere al resurselor de hidrocarburi de la Marea Neagră, în contextul unei decizii favorabile de investiții în cel mai scurt timp, acestea vor juca un rol important la nivel regional, astfel încât gazele naturale din Marea Neagră ar putea fi valorificate atât pe piața din România, cât și pe piețele din regiune, inclusiv către Republica Moldova, prin gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău.
Mai departe: Mass Global Energy Rom – o companie înființată în martie 2022 în România de omul de afaceri iordanian Ahmad Ismail Saleh – și-a adjudecat la licitație în august anul trecut activele fostei termocentrale Mintia din cadrul Complexul Energetic Hunedoara.
În septembrie 2022, reprezentanții Mass Global Energy Rom au avut o primă rundă de discuții cu oficialii Transgaz și și-au formulat solicitările: un necesar de 2,5 miliarde mc gaze naturale anual, pentru a alimenta o termocentrală de 1700 MW. Cum România a extras circa 9 miliarde mc anul trecut, ar rezulta că cei 2,5 miliarde mc solicitați ar reprezenta aproape 28%.[3] Investiția de la Mintia ar urma să fie finalizată în anul 2026.
Doar trecând în revistă cele două exemple anterioare, rezultă că în 2027 România trebuie să satisfacă din producția proprie sau din import alte circa 3,5 miliarde de mc de gaze naturale, peste consumul actual. De unde? Nu sunt multe variante. Producție onshore Romgaz posibil crescută cu 0,8 – 1 miliard mc și – eterna mare speranță – cele 6 sau 7 miliarde mc de gaze pe care asocierea OMV Petrom – Romgaz ar urma să o extragă din zăcământul „Neptun Deep”.
Dar cum în Marea Neagră certă la această oră este doar producția BSOG din zăcămintele de mică adâncime „Ana” și „Doina” (perimetrul XV Midia)[4] și vechile zăcăminte de mică adâncime ale OMV Petrom, a căror exploatare a început în anul 1987, pare fie că dorim să creștem foarte mult dependența de livrările din Azerbaidjan și vindem în același timp pielea ursului din pădure cu zăcământul „Neptun Deep”.
O ISTORIE CARE NE DUCE CU GÂNDUL LA LECȚII PROBABIL NEÎNVĂȚATE
În primăvara anului 2015, Rainer Seele este desemnat să preia jobul de CEO al OMV Grup. OMV Grup este deținut în proporție de peste 30% de statul austriac, prin compania de acțiuni Österreichische Beteiligungs – ÖBAG, care are primul și cel mai greu cuvânt de spus în angajarea unui CEO. Cine era la acel momentul managerul german de 54 de ani Rainer Seele? Era fostul CEO al Wintershall Holding (2009 – 2015) și președinte al Camerei de Comerț Rusia – Germania (din martie 2012).
De ce a fost preferat germanul Rainer Seele pentru acest job, ce promitea el? Ei bine, în foarte puține cuvinte, a fost preferat pentru că promitea statului austriac să îi aducă profituri importante din afaceri cu rușii, după o rețetă pe care o știa foarte bine de la Wintershall și care i-a încântat pe cei de la ÖBAG (se numea ÖIAG[5] în acel moment), mai ales după ce se despărțiseră „dezamăgiți” de fostul CEO, Gerhard Roiss, al cărui plan de investiții nu a dat „randamentul scontat”.
Odată instalat în biroul său de la Viena, Rainer Seele a demarat planul de integrare deplină al OMV Grup în rețeaua complicată de afaceri cu Rusia: zăcăminte arctice de gaze, Nord Stream 2 etc. Din acea sferă înaltă în care se afla, Rainer Seele nu credea, de exemplu, că merită să investească în divizia din România a holdingului, iar chestiunea asocierii OMV Petrom cu ExxonMobil din 2008, pentru deschiderea zăcământului Neptun Deep din zona economică extinsă a României în Marea Neagră, i se părea o pierdere de bani.
Lui Seele i-a picat mănușă enervarea lui Liviu Dragnea, care a decis să pedepsească cele două companii modificând prevederile proiectului legii offshore, pentru că i-a oferit pretextul ideal să pună pe hold proiectul Neptun Deep: A decis, în 2019, Exxon Mobil să se retragă din asociere? Cu atât mai bine, nu era problema sa, era problema românilor; din perspectiva sa, OMV Grup făcea afaceri bune cu Rusia și austriecii erau mulțumiți.
Apoi a venit februarie 2022 și Vladimir Putin – care în septembrie 2018 l-a decorat pe Rainer Seele cu „Ordinul Prieteniei”[6] și i-a făcut cinstea de a-l numi prieten personal – a dat ordinul ca armata rusă să invadeze Ucraina. Europa a înțeles de această dată că inamicul de veacuri al Occidentului a pornit războiul și că a putut-o face pentru că i-a oferit resursele de care avea nevoie prin politici oarbe, binecuvântate de Angela Merkel: să facem afaceri cu rușii și astfel îi vom îmblânzi.
Brusc, austriecii s-au trezit față în față cu consecințele modului hazardat în care Rainer Seele pariase la OMV Grup totul pe o singură carte: rușii. Consiliul de Supraveghere al OMV a demarat de urgență o investigație privind neglijențele sale în jobul de CEO; formal investigația s-a axat pe trei puncte: (i) posibile încălcări ale obligațiilor ar fi putut proveni dintr-un acord suplimentar cu un director al grupului OMV, (ii) un acord de sponsorizare cu clubul de fotbal Zenit Sankt Petersburg și (iii) un acord adiționat de furnizare de gaze cu Gazprom Export[7].
În vara anului 2022, rezultatele investigației, dar și negocierile de despărțire cu Rainer Seele erau finalizate. Consiliul de Supraveghere a parcurs materialele și a decis să dea publicității următoarea concluzie, prin vocea președintelui Mark Garett: Consiliul de Supraveghere urmează recomandarea experților juridici și, așa cum stau lucrurile astăzi, nu va iniția acțiuni în justiție, dar va propune viitoarei Adunări Generale Anuale ca fostul Președinte al Directoratului să fie eliberat din funcție.
Și partidul de guvernământ de la Viena – ÖVP – a inițiat în toamna anului trecut o investigație parlamentară asupra riscurilor care planează asupra OMV Grup, după ce a fost plasat de Rainer Seele în poziția de remorcă a rușilor, și l-a convocat la audieri și pe fostul CEO, Gerhard Roiss, care a declarat, printre altele[8]:
Strategia sa la OMV Grup, după izbucnirea războiului din Libia (Primăvara Arabă), unde se aflau câmpurile petroliere cele mai profitabile ale companiei, a cuprins investiții de 3 miliarde de euro în zăcăminte norvegiene, alături de investiții în zăcăminte din România, Austria și Rusia. Dar, la acel moment OMV a mizat mult și pe proiectul Nabucco, care trebuia să aducă gaze din Azerbaidjan în Europa, un proiect care a eșuat. Așa că președintele de atunci al ÖBAG (ÖIAG; n.m.), Siegfried Wolf, i-a cerut demisia.
Prin urmare, strategia sa se axase pe achiziția de gaze din Norvegia și a evitat un angajament extins în relații comerciale cu Rusia, însă, după ce a părăsit postul, succesorul său, Rainer Seele, a respins această strategie. Ca urmare, OMV nu a construit nicio strategie alternativă de asigurare a aprovizionării cu gaze, fiind dependentă de Rusia.
ÎNTOARCERE PE MALURILE DÂMBOVIȚEI, ÎN „SLOW MOTION”
Cel mai comod pentru opinia publică, dar mai ales pentru politicienii nărăviți la obiceiuri dâmbovițene, este să arate cu degetul spre „străinii lacomi”; în cazul de față spre austriecii de la OMV. Da, este destul de ciudat cum austriecii se simt în pericol dacă Spațiul Schengen se extinde cu România și Bulgaria, dar au permis cu ochii închiși unui trepăduș rusofil cu aparența unui manager profesionist să le compromită securitatea energetică legând cu lanțuri groase destinul companiei lor petroliere de planul Kremlinului de a folosi energia ca armă împotriva Europei.
Însă nu problemele austriecilor trebuie să ne preocupe, ci vulnerabilitățile pe care noi înșine le provocăm economiei României, prin decizii eronate sau lipsa de decizie, nepricepere, politicianism ori populism coroziv. Asocierea pentru exploatarea zăcământului „Neptun Deep” din zona economică extinsă a României a fost semnată de OMV Petrom cu compania americană ExxonMobil în anul 2008, adică în urmă cu 15 ani.
Zăcământul „Neptun Deep” se întinde pe o suprafață de aproximativ 7.500 kmp cu adâncimi ale apei care variază între 100 și 1.700 metri. În anul 2012, Domino-1, prima sondă de explorare în ape de mare adâncime din România, a confirmat existența unui zăcământ de gaze naturale. În ianuarie 2016, s-a încheiat cu succes a doua campanie de foraj de explorare în apele de mare adâncime din zona românească a Mării Negre, cu șapte sonde săpate. Majoritatea dintre ele au descoperit acumulări de gaze naturale.
De atunci până astăzi au trecut 7 ani. Peste 1,5 miliarde de dolari au fost investiți în explorare și evaluare în blocul Neptun între 2008 și 2016. Activitățile de explorare au inclus și două campanii de achiziție de date 3D precum și două campanii de foraj de explorare, cu opt sonde de explorare și evaluare forate.[9]
Încă din anul 2008 au început primele discuții pe tema emiterii unei legi care să reglementeze activitățile de extracție offshore, dar primele drafturi ale proiectului de lege au fost redactate abia 5 ani mai târziu, în anul 2013. Ținta asumată la acel moment era ca legea să treacă prin Parlament și să fie promulgată până în anul 2016.
Dezbaterile pe marginea legii, dar și multe poziții asumate public de diverși observatori, comentatori sau chiar experți au abordat tematica mai ales în cheie populistă, culminând cu supărările lui Liviu Dragnea, după marile proteste din prima parte a anului 2017, pe care fostul lider PSD le-a pus pe seama intereselor concernelor multinaționale, care ar fi finanțat protestatarii ieșiți în stradă.
În octombrie 2017, Liviu Dragnea o impune, la început provizoriu, pe Sevil Shhaideh (care fusese și propunerea sa pentru funcția de premier, respinsă însă de Palatul Cotroceni) în Consiliul de Supraveghere al OMV Petrom, apoi pentru un mandat întreg din aprilie 2018. La începutul anului 2018 proiectul legii offshore trecea de Senat într-o formulă oarecum echilibrată.
Ajunsă la Camera Deputaților, însă, legea a încăput pe mâinile pricepute ale lui Iulian Iancu (astăzi numit pentru o sinecură de consolare la ANRE, în Comitetul de Reglementare, cu leafă bună) și, după mai multe amânări, a ajuns la promulgare într-o formă care le impunea petroliștilor o serie de obligații de piață și fiscale destul de dure, plus o lipsă de predictibilitate.
Această apreciere nu-mi aparține doar mie, ci legislatorilor care au decis ulterior modificarea formei adoptate în 2018 a Legii 256, care pedepsea investitorii, așa cum și-a dorit Liviu Dragnea. Din păcate, în 2019, ExxonMobil a decis să renunțe la acordul pentru exploatarea „Neptun Deep” și (deși s-au vehiculat public tot felul de motive pentru această decizie a concernului american, care nu a dat prea multe explicații publice) realitatea certă este că a cântărit foarte greu ostilitatea guvernării de la București față de titularii proiectului.
Abia în mai 2022 liderii actualei coaliții de guvernare au decis modificarea legii offshore, pentru a restabili condițiile în care investitorii să fie stimulați să revadă calculele privind decizia de exploatare comercială a zăcământului, și asta doar pentru că la ușa noastră era deja de trei luni război, declanșat de Rusia lui Putin, iar energia era una din armele pe care le folosea atât împotriva statului invadat Ucraina, cât și împotriva Europei.
Revăzând această desfășurare a evenimentelor, mă tem că între anii 2016 și 2022 guvernanții de la București au făcut erori similare celor pe care omologii lor de la Viena le-au făcut între anii 2015 și 2022, mizând pe calul troian Rainer Seele, care ne-au costat și încă ne costă menținerea dependenței față de importuri.
Lucrurile sunt destul de limpezi: nu a existat voință politică ca acordul comercial din 2008 încheiat de OMV Petrom și ExxonMobil să producă rezultate înainte de 2020. Că este așa, o dovedește situația Turciei, care în aprilie 2023 a reușit să aducă la țărm primele cantități de gaze din Marea Neagră[10], deși a declarat descoperirile din zăcămintele pe care astăzi le exploatează abia în anul 2020 (opt ani după România).
O NOUĂ ASOCIERE PENTRU MAREA NEAGRĂ, ACELEAȘI INCERTITUDINI
Partidul AUR – condus de un șef de galerie de fotbal[11] și avându-l ca ideolog pe Sorin Lavric, un misogin patetic[12] – și-a făcut public deunăzi programul de guvernare, un document în care evocă naționalizarea unor companii, inclusiv a pachetului de acțiuni deținut de OMV Grup la OMV Petrom: Pachetele majoritate de acțiuni OMV-Petrom și ale altor companii strategice vor fi recuperate treptat, prin intermediul unor despăgubiri corecte, după ce se va verifica îndeplinirea tuturor obligaților contractuale, inclusiv a celor de vânzare.[13]
După ce s-a reușit cu mare dificultate anul trecut revizuirea Legii 256, în decembrie 2022 Guvernul e emis pe fondul sărbătorilor de iarnă Ordonanța 186, care instituia o taxă de 60% aplicată pe diferența de profit între anul 2022 și media profitului anilor 2018-2021 drept contribuție de solidaritate. Atât OMV Petrom cât și Romgaz – companii asociate pentru dezvoltarea proiectului „Neptun Deep” – ar fi urmat să vireze bugetului de stat ca venituri fonduri importante, diminuând astfel resursele cu care ar putea finanța investiția în exploatarea gazelor din Marea Neagră.
Foamea bugetului este mare, pe măsura populismului afișat de partidele din coaliția de guvernare, și doar intervenția Palatului Cotroceni a mai limitat daunele, prin retrimiterea legii în Parlament. În cele din urmă, în 12 mai ac., forma finală a Legii 119, prin care s-a aprobat Ordonanța 186 din 2022, a fost publicată în Monitorul Oficial într-o variantă care reduce de circa 3 ori valoarea contribuției pe care vor trebui să o achite OMV Petrom și Romgaz. Ambele companii au anunțat că se vor conforma.
OMV Petrom a anunțat că decizia finală de trecere la exploatarea comercială a zăcământului „Neptun Deep” va fi luată la jumătatea anului 2023.[14] Pe de altă parte, compania de proiect Romgaz Black Sea Ltd. anunță că a bugetat pentru anul 2023 un program de investiții total aprobat în valoare de 736.199 mii lei, din care suma de 599.943 mii lei este aprobată ca buget contingent, depinzând de decizia finală de investiție.[15] Ce nu știm încă este dacă vom avea o decizie la mijlocul acestui an sau măcar în acest an, ori dacă asocierea celor două companii o va amâna încă o dată, eventual pentru anul 2024.
Așa că nu ne rămâne decât să punem pe masă certitudinile de acum, doar că nu avem prea multe: o listă scurtă de reorganizări, formalități, proceduri și „declarații ceremoniale”; anumite documente depuse pe la autorități și câteva aprobări date. Practic, luând în calcul obiectivul major final, nu avem mare lucru.
Tranzacția dintre Romgaz și ExxonMobil pentru achiziția ExxonMobil Exploration and Production Ltd. înregistrată în Bahamas a fost finalizată (abia) în vara anului trecut (trei ani după anunțul companiei americane privind retragerea din acord). Cu câteva luni înainte de finalizarea acestei tranzacții, Christina Verchere, CEO-ul OMV Petrom declara:
Înainte de decizia finală de investiție, mai sunt câteva etape. În primul rând, încheierea tranzacției dintre Romgaz și ExxonMobil pentru preluarea participației în cadrul Neptun Deep. În al doilea rând, așteptăm finalizarea procesului legislativ pentru amendarea Legii Offshore. Este crucial ca varianta finală a legii să asigure o stabilitate puternică, să garanteze mecanisme pentru o piață liberă și un cadrul fiscal și de reglementare stabil. Ulterior, putem începe analiza economică a proiectului. Dacă modificările potrivite la Legea Offshore vor intra în vigoare până la finalul acestei sesiuni parlamentare, cu prevederi care să încurajeze valorificarea gazelor din Marea Neagră, estimăm că putem ajunge la o decizie finală de investiție în prima jumătate a anului 2023.
Ne aflăm în pragul deciziei finale de investiție, chiar dacă, între timp, a fost nevoie să se depășească și delicata chestiune a taxei de solidaritate impusă prin Ordonanța 186. Acest moment a fost pregătit de următoarele etape:
•OMV Petrom și Romgaz au depus la Agenția Națională pentru Resurse Minerale în decembrie 2022 declarația oficială privind comercialitatea zăcămintelor descoperite în perimetrul Neptun Deep, necesară pentru a face trecerea de la stadiul de explorare la cel de exploatare a concesiunii și care constituie etapă premergătoare înaintea deciziei finale de investiție;
•Declarația de descoperire comercială privind zăcămintele de gaze naturale de pe perimetrul offshore „Neptun Deep” din Marea Neagră a fost confirmată de Agenția Națională pentru Resurse Minerale în februarie 2023;
•În martie 2023, cei trei CEO ai Transgaz, OMV-Petrom și Romgaz au semnat declarația ceremonială privind încheierea contractelor de transport al gazelor naturale.
CÂND D.N.A. ÎNTREABĂ, PÂNĂ LA URMĂ CINEVA VA RĂSPUNDE
De ce este pernicios să găsești ideea de naționalizare în programul unui partid politic – parlamentar! – cum este AUR? La urma urmei, s-ar putea spune, și alte guverne din Europa fac la fel. Nu mai departe de anul trecut, guvernul francez a decis să naționalizeze integral Électricité de France (EdF), o companie energetică simbol nu numai pentru Franța, ci și pentru Europa. La noi de ce nu s-ar putea face la fel cu OMV Petrom sau companiile de distribuție de energie electrică și gaze naturale?
Primul răspuns pe care l-aș da, ca să-mi susțin ideea, este că propunerea apare în programul politic a unui partid ca AUR, care mobilizează în sprijinul ideilor comasate în documentul său personaje extrem de controversate din politica românească a ultimelor decenii: Mircea Diaconu, Norica Nicolai, Petrișor Peiu, Gheorghe Piperea[16] – ca să dau doar câteva nume dintre cele vehiculate în presă -, care înțeleg eu că ar garanta soliditatea și fezabilitatea propunerilor din respectivul program.
Guvernul francez a decis să răscumpere acțiunile EdF pentru a o recapitaliza, în condițiile în care compania are pierderi și a pus pe masă un program de reechilibrare și de investiții masive în refacerea capacităților de producție[17]; ori, în cazurile vizate de AUR, naționalizarea ar ținti companii profitabile și pachete de acțiuni deținute de companii străine (europene) – adică motivul nu ar fi unul economic, ci ideologic (cu certă încărcătură populistă).
Oricum, guvernul actual a înființat la finele anului trecut o structură nouă – Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice –, integrată în Secretariatul General al Guvernului, care va coordona în curând cele mai importante companii ale statului (Romgaz este inclusă[18]), ca parte a reformelor impuse de negocierile de aderare la OECD. Formal, scopul este de întărire a guvernanței corporative în companiile de stat și mai buna protecție a avuției statului, în fapt rămâne de văzut cu ce ne vom alege.
Ori – dacă ne întoarcem la planurile AUR – întrebarea este de ce am vrea să naționalizăm companii profitabile? Ca să le aducem în sapă de lemn, așa cum se întâmpla înainte de privatizarea lor? Sau cum încă se mai întâmplă acolo unde statul este acționar majoritar – vezi articolul publicat recent de Cosmin Gabriel Păcuraru[19]?
În data de 15 mai ac., prin hotărârea 55 a Consiliului de Administrație al Romgaz, Răzvan Popescu, Aristotel Jude și Gabriela Trâmbițaș sunt numiți în funcții pentru noi mandate de 4 ani. A doua zi, presa vuiește: DNA a cerut Romgaz documentele privind achiziția ExxonMobil Exploration and Production Ltd., care a devenit ulterior Romgaz Black Sea Ltd., în asocierea pentru exploatarea zăcământului „Neptun Deep”.
Adevărul este că – așa cum bine observă Cosmin Gabriel Păcuraru -, dacă aș fi procuror DNA și aș avea în sertar o mapă cu documente privind Romgaz Black Sea Ltd. și aș decide că trebuie să înregistrez formal o lucrare pentru a investiga speța, după care aș face oficial o cerere de furnizare de documente companiei Romgaz având totuși anumite rețineri privind finalitatea demersului meu, apariția hotărârii 55 a Consiliului de Administrație m-ar liniști complet: da, sunt pe drumul cel bun!
Evident, conducerea actuală a Romgaz va ajunge la un moment dat să se victimizeze: nu suntem lăsați de DNA să lucrăm la prețiosul proiect Neptun Deep, care și așa a întârziat prea mult… etc. Cunoaștem, am mai văzut astfel de situații în trecut și nu o dată.
În realitate, proiectul trenează pentru că avem politicieni ca Liviu Dragnea, partide ca AUR și manageri în companiile de stat ca cei de astăzi. Lor trebuie să le mulțumim că, deși am început în urmă cu 15 ani demersurile pentru „Neptun Deep”, adică cu 12 ani înaintea Turciei, noi suntem tot în stadiul genunchiu’ broaștei, iar turcii aduc deja gazele la țărm.
NOTE
[1] https://economedia.ro/romania-a-importat-mai-putine-gaze-in-primele-doua-luni-din-2023-productia-a-crescut-cu-72.html
[2] https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/romania-si-republica-moldova-vor-sa-extinda-gazoductul-iasi-ungheni-chisinau-si-sa-integreze-piata-de-energie-de-peste-prut-in-cea-romaneasca-21126551
[3] https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/noua-centrala-de-la-mintia-are-nevoie-de-inceperea-extractiei-din-zacamantul-neptun-deep-din-marea-neagra-ar-consuma-peste-un-sfert-din-productia-actuala-a-romaniei-20970108
[4] https://www.blackseaog.com/ro/pe-scurt/
[5] Österreichische Industrieverwaltungs AG
[6] https://financialintelligence.ro/vladimir-putin-l-a-decorat-pe-seful-omv-cu-ordinul-prieteniei/
[7] https://www.energyvoice.com/oilandgas/europe/pipelines-europe/442765/omv-seele-russia-misconduct/
[8] https://thestoriest.com/opinion/97476.html
[9] https://www.omvpetrom.com/ro/activitatile-noastre/explorare-si-productie/neptun-deep-ro
[10] https://www.economica.net/turcia-aduce-primele-sale-gaze-din-marea-neagra-la-tarm-in-cateva-zile-rezervele-ar-fi-uriase-710-miliarde-de-metri-cubi-cu-o-valoare-de-peste-500-de-miliarde-de-dolari_661002.html
[11] https://www.g4media.ro/george-simion-seful-aur-e-lider-de-galerie-de-fotbal-si-a-provocat-scandaluri-internationale-cu-pozitionarile-xenofobe.html
[12] https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/discurs-halucinant-al-unui-senator-aur-despre-dreptul-la-avort-femeile-se-razbuna-pe-barbatii-negravizi-vor-detronarea-barbatilor-2354671
[13] https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/aur-prezinta-oferta-de-guvernare-cu-garcea-tribunale-ale-poporului-care-sa-solutioneze-procesele-colective-sau-de-clasa-2344497
[14] https://financialintelligence.ro/omv-petrom-se-asteapta-la-un-progres-in-proiectul-neptun-deep-catre-decizia-finala-de-investitie-estimata-pentru-mijlocul-anului-2023-daca-toate-conditiile-prealabile-sunt-indeplinite/
[15] https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/romgaz-si-a-bugetat-investitii-de-peste-730-milioane-lei-in-gazele-din-marea-neagra-21126148
[16] https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/aur-prezinta-oferta-de-guvernare-cu-garcea-tribunale-ale-poporului-care-sa-solutioneze-procesele-colective-sau-de-clasa-2344497
[17] https://cursdeguvernare.ro/franta-nationalizeaza-integral-electricite-de-france-una-dintre-cele-mai-mari-companii-energetice-din-europa.html
[18] https://www.profit.ro/stiri/economie/lista-peste-200-de-companii-pot-ajunge-in-subordinea-directa-a-guvernului-de-la-hidroelectrica-romgaz-nuclearelectrica-la-institute-si-societati-mici-21118345
[19] https://www.contributors.ro/incep-achetele-dna-in-energie/
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Momentul e trecut deja; independenta energetica a Romaniei nu se va obtine prin gaz. Rascumpararea de la Exxom a fost si va ramane o greseala scumpa. OMV isi va face intotdeauna propriile jocuri, intotdeauna in favoarea poporului si statului austriac. Ar fi o minune ca pana se decid ai nostrii sa investeasca sa nu fie deja golit zacamantul de catre turci; fiind destul de apropiate zonele de extractie. Dar poate avem noroc aici. Oricum viitorul este electic, bio… gaz-ul este materia prima a secolului trecut. Vorbim de el ca de tutun; il mai folosim o perioada, dar e pe duca.
Cea mai rapidă și eficientă cale de a exploata zăcămintul ar fi retragerea concesiunii către omv și contractarea unei firme specializate în construirea puțurilor (BP, Technip etc) pe cheltuiala statului român și cu exploatare exclusiv românească prin Romgaz. E clar pentru toată lumea, cu excepția celor orbi, că austria ne este inamic, a lăsa resursele naturale pe seama inamicilor este o tâmpenie.
@alien: cred ca avem acelasi transponder !
Bravo! O analiza pertinenta pe care toti trepadusii populisti ar trebui sa o citeasca.
Problema pe care o vad in Romania este nuvelul IQ ului. Nu neaparat la politicieni, cu toate ca nici astia nu sunt fabulosi, cat a celor prostiti cu sloganuri populiste gretoase! Si sunt multi din pacate!
Toata suflarea romanesca stie foarte bine care este problema cu zacaminutul Neptun Deep mai sus mentionat .Ideea nastrusnica cu recuperarea (nationalizarea ) elimina total formula prin care acest zacamint poate fi pus in valoare .Este stiut faptul ce ne arata cum sub o anumita adincime Marea Neagra este sulfuroasa iar perspectivele de a deveni si mai sulfuroasa sunt deja certificate de catre oamenii de stiinta .Costurile de transport ale gazului devin astfel foarte mari conductele speciale ce transporta aceste zacaminte fiind foarte scumpe .Uitati de Neptun Deep el va sta in conservare si datorita situatiei cu razboiul din Ucraina pozitionarea lui geografica impiedicind deocamdata investiitle .Romania a inteles de mult care este solutia inlocuirii nevoilor de gaz ceea ce acum ne arata si statistica acolo unde vedem o diversitate atunci cind ne pronuntam facind referire la obtinerea si consumul resurselor energetice .
in primul rand, Olanda are nivelul de trai de acum in principal din redeventa de 51% din pretul de piata al gazelor extrase. Hai sa aplicam si noi asta.
2. Tradatorii din guvern au prelungit licenta OMV, gratis…
3. de banii de submarine, construiam noi 2 platforme si apararea antinava necesara, Romania este folosita din nou sa i se fure resursele, cheltuie bani sa ii apere pe hoti, se alege cu datorii…
@dl.Felea: cred ca trebuie sa avem in vedere obiectivele strategice, deci, pe termen lung.
In art. dvs., f. bun de altminteri, dar care reuseste sa enerveze din nou pe unii cititori, prin neputinta noastra demonstrata, ar trebui facuta corelarea/consistenta/congruenta acestor 2 probleme de mai jos (citez din articolul dvs.):
1. ”…pare fie că dorim să creștem foarte mult dependența de livrările din Azerbaidjan și vindem în același timp pielea ursului din pădure cu zăcământul „Neptun Deep”….” (DECI, NE TREBUIE GAZUL NU-i ASA ?)
2. ”…întrebarea este de ce am vrea să naționalizăm companii profitabile? Ca să le aducem în sapă de lemn, așa cum se întâmpla înainte de privatizarea lor?…” (PENTRU CA NE TREBUIE GAZUL, NU-I ASA ?)
Decit sa fiu eu dependent de gaz, (o pierdere viitoare uriasa !), mai bine ”sacrific” profitul mic de azi, al unei companii profitabile…mai ales austriaco-Schengenoase
Argumente:
– Adica, (eu subsemnatul, nefiind membru AUR sau orice alt partid politic.) ca simplu om de afaceri, as cauta orice mijloace de a avea acces la acea resursa, in primul rind eu si apoi altu (scap naibii de redevente si alte prostii dastea dar, as institui corect ”guvernanta corporativa!…care din pacate habar n-avem de ea, intr-adevar)
– daca as lua eu gazul, nu prea vad cum ”le-as aduce in sapa de lemn” ?! …sa vreau sa-l falimentez si tot n-as putea…ce Romgazul, Trasgazul, Hidroelectrcia, sau, exploatarea gazului sunt falimentare pe undeva ?!…si, ii iau resursa companiei, nu iau compania ! (NA. legal, dupa consultari cu niste lawyeri, s-ar putea ataca intreg procesul de privatizare Petrom !….nu mai zic si de alte ”optiuni”, daca chiar vreau)
As putea face o prognoza: Neptun Deep are mai multe sanse sa nu se realizeze decit sa se realizeze.
De ce ? Pentru simplul motiv ca OMV nu are interes sa le exploateze !
De ce ? Pentru ca Neptun Deep este cea mai mare si mai buna Banca a OMV (asseturile Neptun Deep intra in Balance-Sheetul lor si au accest al finantare oricind/oricit si de oriunde avind acest collateral…este echivalent cu rezervele de aur)
De ce ar investi miliarde ca sa exploateze, sa scada volumul deci si valoarea assetului ?….cind poate cistiga nefacind nimic ?
De ce ar strica iremediabil relatia cu Rusia unde la Yamal cel mai mare zacamint de gaze (?!) are participatie cu Gazprom ?…deci, deocamdata tragere de timp pina in 2027, si om vedea ce-o mai fi (ori cistiga Rusia ori cistiga Ucraina, ei se asigura ca nu pierd in nici un scenariu !)
Deci, fundamental, as vedea OMV(cu statul austriac actionar – ”portavionul spionajului si influentei rusesti in UE”), mai degraba un dusman decit macar ”neutral” de NATO cum se declara, si un vehicul ideal de slabire a flancului S-E al Nato si chiar de slabire economica a RO….la urma urmei, ce beneficii mari a adus OMV vs COSTURI pt economia RO ? (ar fi util sa se publice aceasta analiza macroeconomica existenta COST/BENEFICIU)…si azi, NATO pazeste gazele Neptun Deep ale OMV
Extirparea escrescentelor OMV din toate institutiile si companiile de stat din Romania ar fi o actiune benefica, de securitate energetica, in ciuda opozitiei ”free marketeer” -ilor
Rusinea si umilinta cea mai mare pentru Romania este situatia in care am ajuns – sa ”tranziteze gazul” din Grecia catre Republica Moldova…si noi sa asteptam 2027 sa vedem ce va face OMV….pina si moldovenii se uita chioris la noi, cit de impotenti suntem , daca nu si rid de noi …cita baza ar putea pune pe noi ?…nu cumva si de asta nu vrea OMV sa traga gazele ?…n-as putea sa judec si asa ? …Doamne Dumnezeule !?!
Cam asa s-ar putea vedea intreaga situatie si din alt unghi…cred…poate gresesc, dar ”humanum est”
nea Catalin, sunt sigur ca ai dreptate, desi nu prea am inteles ce spui. Spune-mi, te implor, pe bune, de ce nu se poate, totusi, exploata niste amarite de gaze, care totusi, sunt cumva proprietatea Romaniei?
Sau altfel spus, ce ar trebui facut ca se fie posibila aceasta. E oare nevoie de o noua revolutie? Nu-i bai, o facem si pe asta.
nea neamtule, i-am raspuns mai sus lui Alien la ceea ce a comentat d-sul, ca, se pare ca avem acelasi transponder…in fapt, ar fi potrivit sa spun ca si matale se pare ca ai acelasi transponder cu noi…fapt nemaintilnit in aviatie,,,ne indreptam spre revolutie ? (in aviatie bineinteles…).
La cita minte (mai) am, cred ca e nevoie de un catalizator care ar fi vointa politica !
Daca e vointa politica, orice este posibil, constientizind ca A este mai degraba ”inamic” decit ”amic”, si care lucreaza ca un inamic politic (cazul Schengen) si ca un inamic economic (nu mai zic de ce ca se stie).
Cancelarul lor zise ca emigratia din Ro e o problema de securitate a Austriei…so be it
Razboiul de la granita noastra e o problema de securitate pentru RO si Moldova si UE
Metode de scoatere a A din joc (din accesul la resursele RO) sunt citeva, incl. legale (sunt si opinii juridice in acest sens !), dar, exista o speta interesanta (cum matale ai simtit instinctiv ca oarecum, gazele sunt ale Romaniei)- ce s-ar intimpla daca miine o companie romaneasca- cu garantia statului- contracteaza 1-2 platforme de exploatare a gazului din Neptune-Deep, din motive de securitate nationala si m-apuc sa le exploatez !? pt. ca vreau eu sa le dau Moldovei, de ex. ca sa-i scot de sub presiunea Rusiei..ce o sa zica OMV ?…ar fi foarte interesant !?…nu vor fi de acord ?!
vrea despagubiri ?…nici o problema…ii dau ceva gaze (la pretul pietei /
bursei Baumgarten)…pentru ca- dau gazele de fapt din gazele lui…vrea sa trimita portavioanele austriece pe Dunare sa-si pazeasca perimetrul ?..sau ce altceva…?! …au avut 10 ani timp sa scoata gaze si acum, ii ajutam noi pe A sa fie in linie cu UE in sprijinul Moldovei pe drumul sau europen, nu-i asa ?!….nu suna frumos si nu e corect politic ?…este cam zicea dl Alien mai sus, numai ca, nici nu m-as mai obosi sa nationalizez ceva…incalcarea grosiera a reg. UE vs Schengen este mult mai rau decit extragerea a ceva gaz in avans, ”incalcind” ce ???
Totul e sa vrei !
Diplomatie energetica…sper sa mi se publice articolul propus deja, pe aceasta tema…daca nu, nu…
PS. – bottom line #1 – judecind ”dupa ce se vede” nu dupa ” ce nu se vede” (care asta e si mai important !) : deci, numai ”dupa ce se vede” – cum naiba isi poate imagina cineva ca statul al carui ministru de externe, atunci cind ii pica amocul pe maritis, il invita pe Putin la sindrofie (cu dar, fara dar ?!) la un schnaps pe malu Dunarii, sa vrea apoi sa contribuie la dezvoltarea economica si cooperare politica / ”parteneriat strategic” cu RO – ce-mi place cum suna asta !?…sau cum aceeasi tara il imbratiseaza la pieptu-i cald si moale, pe trimisul lui aurescu si johannis cel molcom- Hurezeanu -care ”cere ajutorul Austriei” pentru admiterea in Schengen…apoi il retrag…il las sa-si traga sufletu dupa cazne… si-l trimit inapoi, pe acelasi hurezeanu, in pozitia de ”mai trage odata”, de parca nici usturoi n-a mincat nici gura…penibil… sa-si ia cafeaua cu apfelstrudel in continuare p,acolo prin stefan-platz…daca era ambasador, trebuia sa stie !…si la fel inapoi si in sus pe scara ierarhica…who is accountable for the failure ? cum zic anglo-saxonii…and how to fix it ?
Bottom line #2: sa raspundem la intrebarile: cit de importanta este Austria pentru România ? si…cit de importanta este România pentru Austria ?
cam de p,acilea m-as pozitiona in vreo formulare a vreunei pozitii…daca as vrea… sau daca as intelege…restul sunt vrajeli diplomatice subtiri, pe care noi astialalti needucati nu le intelegem subtilitatea
Naționalizarea s-ar putea face foarte simplu: la preluarea concesiunii omv s-a obligat să-l da în exploatare. Se constată că nu și-a îndeplinit obligațiile, se retrage concesiunea, end of story. Aș fi chiar amuzat să văd cum austria și-ar putea trimite, nu „portavioanele de Dunăre” ci chiar avioane de-a binelea împotriva unui stat NATO! Am putea să testăm, în deplină legalitate, sistemul Patriot împotriva Eurofighter Typhoon! Și evident să cerem activarea art. 5!
Joking aside, principala problemă pe care o văd este într-adevăr factorul politic, s-a văzut clar după 8 decembrie către cine se îndreaptă loialitatea locatarului de la Cotroceni…
@alien- n-as cere activarea art.5…ar trebui o confruntare barbateasca, fata-n fata…doar sa le trimitem un desant de trupe speciale care sa le manince lebedele ramase de data trecuta si se vor preda ei singuri…
Independența energetică implică schimbarea echilibrul macropolitic in Estul Europei, înseamnă schimbări majore în fluxurile financiare. Cine este atât de naiv încât să creadă că alții nu vor cheltui zeci, sute de milioane, nu vor trage sfori diplomatice, nu își vor însărcina atașații economici să pună bețe în roate acestui proiect și altora asemănătoare. Chiar credeți că România nu avea bani să termine celelalte reactoare la Cernavodă? ;) Avea și un corp de ingineri cu experiență.. între timp pensionați sau emigrați. România are lejer potențialul de a deveni exportator net de energie sau măcar să își înlocuiască consumul de combustibil fosili. Ce guvern nu și-ar dori asta pentru propria țară?..
O mică problemă: noi nu avem nici președinte nici guvern care să guverneze propria-i țară.
Avem un gauleiter și o administrație colonială puși să facă jocurile metropolei.
Dacă nu am fi avut gauleiter ci ȘEF DE STAT, am fi boicotat la nivel de stat austria și am fi tras la răspundere de la nivel de stat companiile austriece…
Dacă nu am fi avut administrație colonială ci GUVERN NAȚIONAL, am fi renunțat la închiderea termocentralelor la ordinele metropolei și ne-ar fi preocupat în primul rând asigurarea independenței energetice a României și românilor și nicidecum mofturile verzi ale unor străini!
„A la guerre comme a la guerre”.Nu se pot face analize obiective în condiții de criză continuă globală din 2019 încoace.
Exxon Mobil se poate să fi ieșit din proiect din cauza „nebuniei” Covid…și „astăzi ” totul se semnează „pe repede înainte” pentru că Vestul Europei nu are soluții la criza energetică.
Austria nu mai are nicio credibilitate după refuzul „Schengen”…relația economică „intimă” cu România devine o colaborare între proști și tâmpiți…