O posibila interventie a statului pentru reglementarea comentariilor pe internet poate fi si un rezultat al lipsei autoreglementarii in presa, spune intr-un interviu pentru HotNews.ro Vlad Georgescu, online editor la BBC World Service Future Media. Deputatul PSD Lia Olguta Vasilescu a anuntat recent ca intentioneaza sa depuna la Parlament un proiect de lege care urmareste sa opreasca comentariile injurioase, amenintarile si obscenitatile postate pe site-urile de stiri. Monitorizarea acestora ar urma sa fie facuta sub supravegherea unei institutii de stat iar prevederile proiectului ar urma sa fie inspirate din legislatia internationala.
Rep: Doamna Vasilescu incearca sa reglementeze activitatea utilizatorilor de forumuri sustinand ca incearca sa protejeze astfel copiii. E asta o problema atat de mare incat sa necesite interventia statului? Si nu ma refer doar la Romania ci si la Marea Britanie si orice alt stat al lumii civilizate.
Vlad Georgescu: Protectia copiilor este o problema majora pentru orice institutie care are activitati online. Nu stiu insa daca poate fi utilizata ca un argument exclusiv si suficient care sa poata genera initierea unei legi de asemenea natura. Cred ca aici e vorba mai degraba o reactie a clasei politice la o combinatie de probleme care submineaza mass-media din Romania. Politicienii sunt probabil frustrati cand vad ca presa nu are regulile sale proprii privind indepartarea comentariilor cu caracter obscen sau calomnios de pe paginile de internet. De aceea fac eforturi sa reglementeze ei insisi situatia, impunand o schimbare care tine mai degraba de politica interna a redactiilor.
Rep: Cum se procedeaza la BBC? Cum va feriti de comentariile rautacioase sau amenintatoare?
V.G. BBC, ca si majoritatea institutiilor mari de presa din lumea occidentala, are reguli clare legate de moderare a comentariilor, asa-numitele „house rules„. Obscenitatile, afirmatiile cu caracter rasist, spam-ul sau reclamele nu ajung pe paginile de internet ale institutiilor mass-media deoarece sunt filtrate de moderatori. La fel sunt respinse si afirmatiile cu caracter calomnios – nici o institutie de presa nu vrea sa ajunga prin tribunale, in solidar cu autorul unei afirmatii care defaimeaza o terta parte.
Moderarea e de doua tipuri si starneste multa nemultumire printre utilizatori. Cea activa prevede blocarea tuturor comentariilor care se abat de la linia editoriala, inainte de publicare. Exista unele platforme, cu teme mai putin controversate si utilizatori inregistrati, unde se practica moderatia pasiva. Comentariile sunt publicate automat, in momentul cand sunt trimise de utilizatori, dar un editor tine pagina sub observatie si le indeparteaza imediat pe cele care incalca regulile platformei respective.
Rep: S-ar putea spune ca tentativa asta de reglementare este si un rezultat al faptului ca administratorii de site-uri dau mai mare importanta traficului decat calitatii publicului?
V.G. Desigur ca, mai ales in mediul comercial, traficul este foarte important. Daca insa un site este plin de obscenitati si afirmatii calomnioase e greu de crezut ca acesta va aparea ca o platforma credibila pentru firmele care isi fac reclama prin internet.
Rep: Nu exista riscul ca acest proiect sa fie doar un inceput pentru o monitorizare mai drastica a internetului romanesc (sa nu uitam suntem in tara care aproape a legiferat obligativitatea difuzarii de stiri pozitive)?
V.G. Intotdeauna exista riscul ca orice incercare de reglementare de acest fel sa fie perceput ca un inceput de cenzura. De regula initiatorii unor astfel de proiecte de lege sunt constienti de un astfel de risc, pe care si-l asuma mai mult sau mai putin voit. E imposibil de spus daca legea va lasa loc pentru abuzuri sau interepretari atat timp cat nu exista textul sau.
Rep: Presupunand ca proiectul Vasilescu devine lege, nu e cumva inutil? Cata vreme netul e „neutru”, ieftin si usor de folosit, ce m-ar impiedica sa imi mut pur si simplu site-ul pe un host extern, in afara controlului statului roman?
V.G. Fara indoiala ca administratorii de site-uri isi pot muta oricand domeniile in „paradisuri informatice” pentru a scapa de ceea ce ele considera cenzura. In statele occidentale e insa greu de crezut ca institutiile de presa cu greutate, care sunt parte integranta a sistemului mediatic din regiunile respective, ar alege o astfel de solutie. E mult mai plauzibil ca vor face eforturi pentru a obtine o schimbare facand lobby in plan local.
