joi, iunie 13, 2024

A year of war in Ukraine. What’s next: lasting peace or planetary Armageddon?

„Cred că a fost o decizie legitimă a Occidentului de a continua să-l lovească pe Putin. Mă refer la abordarea mai agresivă. Să vă spun ceva? Nu pot să spun dacă au greșit. Poziția mea la momentul respectiv pe această temă a fost că nu este interesul național al Israelului. (…) Când sunt preocupat de Israel sunt ferm. Aici nu am spus nimic. Eram doar mediatorul, dar am apelat la America în această privință. Nu am făcut cum mi-a plăcut mie. Tot ce am făcut a fost coordonat până la ultimul detaliu cu SUA, Germania, Franța. Ei au blocat acordul și părerea mea a fost că greșesc. (…) La momentul respectiv am considerat că este decizia corectă să înceteze focul, acum nu pot spune. Poate ar fi transmis un mesaj greșit altor țări, sunt lucruri în care nu vreau să intru, de ce era decizia corectă sau nu.”

Naftali Bennett, interviu online cu jurnalistul Hanoch Daum[1]

IN BRIEF

• It will soon be a year since the order given by Vladimir Putin, the president of the Russian Federation, by which the Russian army invaded the territory of the sovereign state of Ukraine, starting a war that the Kremlin described with a euphemism: a military operation intended to denazify and disarm Kiev. The operation was supposed to be over in 18 days, but the entire Ukrainian nation put up fierce resistance to the illegal Russian invasion. In this interval, the war in Ukraine resulted in about 180,000 dead and wounded in the Russian army camp and over 100,000 dead and wounded in the Ukrainian one, also killing about 30,000 civilians, according to an estimate communicated by the Norwegian army authorities at at the end of January this year, quoted by the AFP news agency.

• More than four million Ukrainians benefit from a form of temporary protection or a similar scheme in the European Union in February this year, according to Eurostat data. Most settled in Germany – 967,715. In Poland, refugee status has already been approved for 961,340 people. On the 3rd place in the ranking of those who have offered Ukrainians asylum or other form of protection is the Czech Republic, with 432,415 refugees already approved. Romania was transited by almost 3.4 million Ukrainians who fled the war in the neighboring country, and of these a little over 100,000 temporarily settled in Romania, almost half of them (47,000) being children. The number of employment contracts of Ukrainian citizens concluded in Romania after February 24, 2022 is 5,787. Bulgaria, with less than seven million inhabitants, grants temporary protection to 147,385 Ukrainians. And this is only a partial picture of the effects the war is having on the civilian population of Ukraine and the Ukrainian migration to Europe in search of support and protection.

• Moscow is regrouping its forces in eastern Ukraine and preparing to launch an offensive along five lines of attack, the Ukrainian armed forces recently announced. Kiev expects a major offensive from the east and south before February 24, the one-year anniversary of Russia’s invasion of Ukraine, five Ukrainian cities could be targeted. Before even being interested in ceasefire talks (because a peace plan is unrealistic to discuss), the Kremlin will once again try to conquer and occupy militarily, in addition to Donbass and Crimea, and at least the regions Kherson and Zaporizhzhya. Then he will do his best to freeze the conflict for a few years through negotiations, just as he did between 2014 and 2022.

• Beyond the military conflict in Ukraine, a hidden war is being waged on the invisible front: it is about espionage, sabotage, influencing political and institutional decision-makers. Where diplomacy has apparently failed, the baton has been taken up by intelligence emissaries, who negotiate hard with knives on the table. Each failure in such negotiations raises the stakes of the military conflict: Russia brings closer and closer support from China, India, Iran or North Korea. At the same time, the West is supplying increasingly powerful weapons and combat equipment to Ukraine. Who will blink first? But if neither part will blink, where do we end up? Are we in for an Armageddon?


Kremlinul este sensibil – o practică moștenită din epoca URSS-ului – la simbolismul datelor aniversare; din acest punct de vedere este destul de clar că Vladimir Putin și administrația sa vor încerca să ofere după un an de război în Ucraina, care a măcinat aproape 150 de mii de militari ruși fără mari progrese teritoriale, o nouă imagine, de dorit o ofensivă de succes pe mai multe fronturi.

Într-o logică rațională, așa cum o vede Occidentul, Kremlinul ar fi trebuit de ceva vreme să oprească acest război care nu duce nicăieri, doar că dinspre Moscova raționalul vădește altă categorie de repere. Oricât ar părea de straniu pentru o putere imperială cum este Federația Rusă, cei de la Kremlin se văd asemeni săracului Lazăr (Evanghelia după Luca, 16:19-31), în timp ce occidentalii ar fi în postura bogatului nemilostiv, care ajunge în iad măcinat de păreri de rău: Federația Rusă este invidiată, persecutată, sărăcită sistematic și condamnată să fie distrusă de un Occident violent, pătimaș, bogat și hrăpăreț.

Conflictul din Ucraina era menit de la bun început să fie unul civilizațional, indiferent dacă Kievul ar fi cedat în 18 zile și s-ar fi supus, ori dacă continuă – iată – să reziste agresiunii; indiferent de scenariu, la Kremlin Putin și ai lui sunt mulțumiți, pentru că stau față în față cu Occidentul într-un conflict ce dobândește cu fiecare zi o dimensiune globală și care va contribui în viitor în cel mai bun caz la divizarea ideologică a planetei (la fel ca în anii Războiului Rece), sau va conduce în cel mai rău caz (la fel de dorit, cât timp calea spre rai este garantată) la un Armaghedon nuclear.

Evoluția de până acum și cea viitoare a războiului din țara vecină se vede diferit din Rusia, din Ucraina sau din Occident. Iluzia unui conflict de scurtă durată ne-a părăsit și evoluăm spre un conflict de lungă durată, indiferent la risipa de resurse și explorând limitele: când una din părți va întrevedea o posibilă limită, cel mai probabil primul impuls va fi să caute o nouă escaladare și nu pacea.

O PRIVIRE SPRE CONFRUNTAREA DE PE FRONTUL NEVĂZUT

Conflictul dintre Moscova și Occident și-a declanșat ostilitățile în urmă cu 16 ani (sau 15 ani, înainte de 24 februarie 2022) și a fost purtat la nivel global, inclusiv pe teritoriul Uniunii Europene, al Marii Britanii și Statelor Unite (pe lângă conflictele militare din Georgia, Ucraina, Siria sau din diverse regiuni ale Africii).

Confruntarea de pe frontul nevăzut nu a fost totalmente ocultată pentru public, așa că au ajuns notorii cazurile de otrăvire ale lui Aleksandr Litvinenko și Viktor Iușcenko, fostul președinte ucrainean, ale Iuliei și Serghei Skripal, ori al celebrului opozant rus Aleksei Navalnîi. Lor li se adaugă cazurile documentate de intervenție a Moscovei în procesele electorale privind Brexit sau alegerile prezidențiale din anul 2016 din Statele Unite.

Un plan interesant de urmărit – când vine vorba de războiul nevăzut – este cel al decidenților politici occidentali care adoptă poziții fățiș favorabile Moscovei. O echipă internațională de jurnaliști de investigație (IStories – Rusia, Eesti Ekspress – Estonia, OCCRP – Rusia, IRPI – Italia și Profil – Austria) a expus o schemă de finanțare a mai multor politicieni europeni care au susținut agresiunea rusă în Ucraina, în 2014[2].

Investigația a pornit de la studierea corespondenței electronice a unui expert în relații publice – Sargis Mirzakhanyan -, angajat ca asistent al deputatului rus Igor Zolotov, ce a fost expusă după ce un grup de hackeri i-a accesat neautorizat expertului adresa de e-mail.[3] Fără a intra în detalii, investigația a pus în evidență faptul că au existat mai multe proiecte bugetate de influențare a unor politicieni din Germania, Austria, Italia, Republica Cehă și Polonia, la costuri între 20 de mii de euro, plus un comision de succes de până la 15 mii euro, dacă acțiunea își atingea obiectivul.

S-au căutat potențiale ținte de politicieni care să accepte colaborarea și în alte state, ca Grecia, Cipru, Letonia, Bulgaria, România sau Turcia și este foarte posibil ca astfel de colaboratori să fi fost găsiți. În Marea Britanie încă nu s-au stins ecourile unui scandal de infiltrare a spionajului rus în Partidul Conservator, pe care MI5 (serviciul intern de securitate), ar fi refuzat să-l investigheze.[4]

Acuzațiile privesc grupul denumit „Prietenii Conservatori ai Rusiei” și relația membrilor acestuia cu diplomatul rus Serghei Nalobin. Tatăl lui Serghei Nalobin – Nikolai Nalobin -, au descoperit jurnaliștii, este un fost general KGB. În august 2012, ambasadorul rus la Londra, Alexander Iakovenko, a găzduit o petrecere de lansare a grupului de politicieni conservatori la reședința sa din Kensington, printre invitați fiind și fostul ministru al culturii, John Whittingdale, precum și actuala soție a lui Boris Johnson, Carrie Symonds. Guvernul rus a finanțat, de asemenea, o călătorie la Moscova pentru unii dintre membrii grupului, printre care strategul Matthew Elliott, care a fost implicat în campania pentru Brexit.

Într-un webinar găzduit de Atlantic Council[5], Timothy Ash, senior-expert la Bluebay Asset Management, observa că Turcia a devenit nu doar un hub pentru comerțul cu Rusia (este de bănuit că, astfel, Moscova reușește să ocolească sancțiunile instituite de Occident), dar și o destinație a banilor privați scoși de refugiații ruși din țară (între 15 și 20 de miliarde de dolari, potrivit estimărilor). Ori, consideră Timothy Ash, se pune întrebarea care este prețul cerut de Moscova pentru ca aceste zeci de miliarde de dolari să rămână în economia Turciei? Nu cumva, acela al ținerii pe termen nedefinit a Suediei și Finlandei la ușa NATO? 

Este Erdogan singurul lider occidental care face jocul Moscovei? Sau putem adăuga pe această listă câteva dubii legate de cancelarul austriac Karl Nehammer[6] ori de președintele croat Zoran Milanovic[7]? Pentru că, în ceea ce-l privește pe premierul Ungariei, Viktor Orban, nu mai există niciun dubiu că face jocul lui Vladimir Putin în Uniunea Europeană și în NATO.

Într-o altă ordine de idei, ați observat cum se prezintă o evaluare făcută publică de un serviciu occidental de informații în legătură cu planurile Kremlinului privind mersul războiului din Ucraina? Să luăm un exemplu recent, oferit de Kaupo Rosin, director general al Serviciului Estonian de Informații Externe (EFIS)[8]:

„Rusia crede că timpul este de partea sa în războiul din Ucraina. Pentru moment, există încă suficient combustibil pentru a menține în funcțiune mașina de război. Rusia nu va rămâne prea curând fără carne de tun, armament din epoca sovietică sau imperialism indus de propagandă. Un salt calitativ în capacitatea de luptă a Rusiei este foarte puțin probabil.

Putin mizează pe timp, crezând că Ucraina și Occidentul se vor uza înaintea Rusiei. Putin crede că poate bombarda Ucraina până la masa negocierilor. În evaluarea noastră, Putin crede că rezistența Ucrainei și sprijinul occidental vor ceda înaintea Rusiei. Cu toate acestea, în opinia lui Putin, Ucraina nu a suferit încă în prezent suficient de mult pentru a ajunge la punctul de rupere.

Securitatea europeană pe termen mediu depinde în mod direct de voința ucrainenilor de a-și determina singuri viitorul și de unitatea occidentală în susținerea Ucrainei cu toate mijloacele necesare. Probabilitatea unui conflict militar între NATO și Rusia ar crește dacă Rusia și-ar atinge obiectivele strategice în Ucraina. Prin urmare, victoria Ucrainei în războiul împotriva Rusiei ar îmbunătăți, de asemenea, securitatea regională.”

Problema, când la public ajung astfel de mesaje puse în circulație de un oficial de rang înalt dintr-un serviciu secret, este că totul pare un truism fără valoare, fără relevanță. Dar rolul acestor evaluări nu este de a furniza elemente noi publicului – acestea rămân clasificate au o circulație strict controlată -, ci de a da un semnal destinat inamicilor, decidenților politici, formatorilor de opinie, oamenilor de afaceri și abia apoi publicului larg.

Cele mai multe mesaje care ajung în spațiul public nu poartă o „semnătură” ce poate fi atribuită unui serviciu de informații, dar oferă o bună imagine privind miza și amploarea confruntărilor subterane. Să luăm exemplul armatelor private ruse, notorii fiind Wagner, atribuită oligarhului Evgheni Prigojin și kadîroviții ceceni conduși ca o armată privată de oligarhul Ramzan Kadîrov; ambii fiind creditați ca apropiați ai lui Vladimir Putin și perfect plasați să controleze prin forță viitoarele lupte pentru succesiune.

În ultima vreme și alte facțiuni, mai mult sau mai puțin apropiate de Kremlin, își constituie și finanțează armate private: organizația Crucea Sfântului Andrei – armată privată finanțată de Biserica Ortodoxă Rusă[9]; organizația „Patriot” – finanțată de Serghei Șoigu, ministrul apărării[10] sau, mai recent, organizația de securitate „Staff Center” – finanțată de Gazprom[11].

La fel ca Wagner, noile armate private sunt formațiuni netransparente în privința statutului lor, al politicilor de finanțare, se bazează pe un cod de onoare propriu organizațiilor criminale rusești (cum sunt hoții în lege – vori v zakone) și pe angajarea de mercenari și profesioniști proveniți din serviciile de securitate și spionaj rusești.

Spre deosebire de Wagner și kadîroviți, misiunile noilor armate private nu vizează decât declarativ fronturile din Ucraina; este de bănuit, prin urmare, că rolul lor este să fie pregătite să intervină în vremurile dure post-Putin. Cu alte cuvinte, resurse importante ale statului rus sunt investite nu pentru a obține victorii în Ucraina, ci pentru a oferi diverselor facțiuni capacitatea de a se angaja cu succes într-un viitor război civil, de succesiune.

Vorbind joi, 9 februarie ac., în fața liderilor Uniunii Europene, Volodimir Zelenski a făcut deschis referire la o operațiune de spionaj în urma căreia a pus la dispoziția guvernului de la Chișinău date și documente întocmite la Moscova, care descriu planul unei operațiuni ce ar avea ca obiectiv preluarea controlului politic în Republica Moldova:

„Am interceptat un plan al serviciilor secrete ruse pentru distrugerea Republicii Moldova. Documentul arată cine, când și cum va distruge democrația Republicii Moldova și va prelua controlul asupra Republicii Moldova. Când am primit documentul și am înțeles de unde vine am avertizat imediat Republica Moldova. Nu știm însă dacă Moscova a dat într-adevăr ordin să fie urmat acest plan, dar noi l-am interceptat, l-am recunoscut și ne-am dat seama că au încercat să implementeze un plan asemănător Ucrainei.”[12]

Serviciul de Informații și Securitate (SIS) de la Chișinău a confirmat cooperarea cu partenerii de intelligence din Ucraina pe subiectul adus în discuție de Volodimir Zelenski la Bruxelles – „… atât din informațiile prezentate de partenerii noștri ucraineni, cât și în urma activității operative a Serviciului, au fost identificate activități subversive cu scopul subminării statului Republica Moldova, de destabilizare și de încălcare a ordinii publice”[13] –, în timp ce administrația prezidențială de la Chișinău a dat asigurări că va continua să coopereze îndeaproape cu Ucraina și cu partenerii europeni pentru a anticipa și preveni orice tentative de subminare a statului nostru”.

Și mai interesant este că Serghei Lavrov a ținut să amenințe cu o săptămână înainte de discursul lui Zelenski că, sub mandatul președintelui Maia Sandu, Republica Moldova va avea soarta Ucrainei[14].  Apoi ambasadorul rus la București, Valeri Kuzmin, s-a grăbit să respingă formal interpretările potrivit cărora declarațiile lui Lavrov sunt amenințătoare, reușind în schimb performanța cvasi-diplomatică de a re-formula aceeași amenințare[15].

Încă ceva: Josep Borell, înaltul reprezentant al UE pentru politica externă, declarase marți, 7 februarie ac., în urma discuțiilor pe care le purtase cu ex-premierul moldovean Natalia Gavrilița la Bruxelles, că Uniunea „respectă pe deplin integritatea teritorială a Republicii Moldova”, cu mențiunea „statutului special pentru Transnistria”; cu același prilej, Josep Borell a minimalizat declarațiile lui Serghei Lavrov, pe care le-a catalogat ca neserioase[16].

Este foarte posibil ca printre intențiile lui Volodimir Zelenski, în ceea ce privește dezvăluirea operațiunii comune cu Chișinăul (de expunere a complotului rusesc ce vizează schimbarea ordinii democratice în Republica Moldova) în plină sesiune a Consiliului European, să fie și aceea de a-i da o replică lui Josep Borell și altora care gândesc la fel, minimalizând determinarea Moscovei de a da foc regiunii în orice mod găsește de cuviință.

Acțiunile de spionaj, propagandă, influențare sau încercările de diplomație pe canalele speciale ale serviciilor (adversare) de informații se vor intensifica cu siguranță în perioada care va urma, în condițiile în care odată cu tensiunea războiului se va amplifica și incertitudinea privind viitorul acestui conflict.

William Joseph Burns, CIA. Sursa: commons.wikimedia.org

Opinez că putem credita parte ca adevărată știrea publicată de jurnaliștii de la Neue Zurcher Zeitung, privind misiunea diplomatică a șefului CIA desfășurată în ianuarie ac. la Moscova și la Kiev[17], în sensul că William Burns le-a făcut cunoscute celor două capitale o schiță de compromis și anumite limite în funcție de care Occidentul a convenit să sprijine Ucraina cu echipamente militare tot mai complexe și eficiente, pentru a împiedica Kremlinul să-și atingă obiectivele declarate.

Faptul că ambele capitale au respins schița pusă pe masă de Burns nu înseamnă că liderii occidentali își vor schimba opinia, ci că în cele două capitale nu există încă suficientă voință politică (din diverse motive) pentru a face posibil un acord bazat pe propunerile respective.

Motivele pot fi diverse, dar în esență se rezumă la faptul că actualii lideri de la Kiev nu consideră că poate fi acceptabilă o retrasare a frontierelor statului, în timp ce la Moscova se vorbește încă cu destulă încredere despre „victorie”, deci mai degrabă despre continuarea războiului (inclusiv despre escaladarea nucleară), decât despre pace.

RUSIA DUPĂ UN AN DE RĂZBOI, PREGĂTINDU-SE PENTRU MULȚI ALȚII

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, s-a întâlnit joi, 9 februarie ac., cu reprezentanți ai industriei aviatice, prilej cu care a susținut un discurs în care a reiterat că nu Rusia a început un război cu Ucraina, dar că Moscova va fi cea care va pune capăt ostilităților în final:

„Vreau să spun din nou asta: nu am început nicio ostilitate, încercăm să le punem capăt. Aceste ostilități au fost lansate de naționaliștii din Ucraina și de cei care i-au susținut, în 2014, când a avut loc lovitura de stat. Totul a început cu asta, după care au urmat evenimente din Crimeea și Donbass. Apoi au început un război. A durat opt ​​ani, în care au fost exterminați oamenii care locuiesc acolo și se simt conectați vital cu Rusia, cultura rusă, limba rusă. Cât am mai putea tolera?!”[18]

După un an, bilanțul din teren nu arată așa cum și l-ar fi dorit Vladimir Putin, așa cum și-l imagina în dimineața zilei de 24 februarie 2022, atunci când a dat ordinul de invadare a Ucrainei, într-un război de pedepsire ce trebuia să se încheie în 18 zile cu readucerea sub ascultare a Kievului, după care urma masarea amenințătoare a celor 200 de militari ruși, cu tehnica aferentă, la granița de vest a Ucrainei și transformarea Odessei în avanpost al marinei ruse (adică trecerea la faza a doua, războiul deschis cu NATO).

Așadar, schimbare de planuri din mers la Kremlin, dar subordonată unui singur principiu: victoria cu orice preț în Ucraina. Economia Rusiei nu a intrat în colaps după un an de sancțiuni occidentale, dimpotrivă: și-a crescut producția de petrol cu 2% și veniturile din exportul de petrol cu 20%, la 218 miliarde de dolari (Agenția Internațională pentru Energie); a strâns 138 de miliarde de dolari din vânzarea de gaze naturale, o creștere de aproape 80% față de 2021, prețurile ridicate compensând reducerea fluxurilor către Europa (The New York Times).

Cu venituri asigurate și reorientarea comerțului exterior către Asia, Moscova mai are nevoie, pentru a recâștiga inițiativa pe fronturile din Ucraina, de noi recruți, de mai mult armament și muniții. Recrutările au reînceput la finele anului trecut, în timp ce pentru echiparea armatei se recurge pe termen scurt inclusiv la importuri (Iran, China[19], Coreea de Nord, în principal), iar pe termen lung este puternic stimulată producția autohtonă, după modelul anilor celui de-al doilea război mondial.

Nu întâmplător, Vladimir Putin, Serghei Șoigu sau Dmitri Medvedev fac de câteva luni turul fabricilor de armament, insistând pe ideea creșterii producției. Dmitri Medvedev a declarat recent, în timpul unei vizite la o fabrică de tancuri din orașul siberian Omsk, că Moscova va crește producția de tancuri ca răspuns la livrările de arme occidentale către Ucraina:

„După cum știm, adversarul nostru a cerșit în străinătate avioane, rachete, tancuri. Cum ar trebui să răspundem? Este clar că, în acest caz, este firesc să creștem producția de diverse armamente, inclusiv tancuri moderne”, a spus Medvedev în cursul vizitei (Telegram).

Vladimir Putin vizitând fabrica de rachete Votkinsk. Sursa: commons.wikimedia.org/

Nu există nicio îndoială – sau nu ar trebui să existe – că Federația Rusă nu este pregătită ca stat, ca societate (și nici nu va fi în 2023) să accepte o înfrângere în Ucraina și, dacă va fi o înfrângere, Vladimir Putin o va plăti într-un fel sau altul, pentru că facțiuni naționaliste radicale vor încerca – prin forță inclusiv – să-și planteze un exponent la Kremlin, care să-i ia locul.

„Trebuie să fim pregătiți pentru un război lung” – crede istoricul austriac Oliver Jens Schmitt[20]. Putin pregătește o ofensivă majoră. Soarta sa politică este legată de acest război. Marea majoritate a rușilor sprijină sau tolerează războiul. În prezent, speranța unei opoziții puternice în Rusia este o iluzie a Occidentului. Ucraina se află sub o presiune masivă. Succesele ucrainene de la Harkov și Herson nu ar trebui să ascundă faptul că Rusia dispune de resurse enorme și de voința de a distruge inamicul.”

Cu toate acestea, în UE, mulți încă mai cred că acesta este un război regional la periferia Europei, care ar putea fi încheiat cel mai bine prin concesii teritoriale din partea Ucrainei – atenționează Oliver Jens Schmitt. „Fără SUA, UE ar fi în mare pericol, deoarece, cu toată solidaritatea sa, îi lipsește conducerea. Adevărul este că vecinii Rusiei și ai Ucrainei iau inițiativa, și anume Finlanda, statele baltice și Polonia.”[21]

Temerile capitalelor occidentale sunt legate de două tipuri de fenomene prezente în evaluările curente de risc și considerate, ambele, dificil de gestionat: (i) extinderea conflictului pe continent, cu Rusia atacând statele NATO de pe flancul estic, ca replică la livrarea de armament tot mai performat Ucrainei; (ii) destrămarea necontrolată a Federației Ruse și războiul civil.

Așa cum explică și Oliver Jens Schmitt, prima categorie de risc este eronat interpretată, pentru că a existat întotdeauna în planurile Kremlinului intenția de a ataca NATO după ce Ucraina ar fi fost cucerită și supusă, iar înarmarea puternică a Ucrainei este soluția pentru a menține această categorie de riscuri la un nivel minim, gestionabil.

Taras Byk – Wooden Horse Strategies LLC, Kiev – observă că există diferite perspective asupra soluției la problema imperialismului rus, unii comentatori susținând ideea unei Rusii reformate ca un stat cu adevărat federal și larg democratic în limitele sale actuale, în timp ce alții susțin că Rusia de astăzi este un imperiu agresiv și va rămâne așa până când va fi împărțit într-o serie de țări mai mici:

„Această a doua opțiune, mai radicală, îi alarmează pe mulți decidenți și comentatori occidentali, care se tem că destrămarea Federației Ruse ar avea consecințe dezastruoase pentru proliferarea nucleară și securitatea regională. Prognoze sumbre anticipează un colaps al Rusiei, care va duce la o consecință haotică marcată de ascensiunea lorzilor regionali cu arme nucleare și de o migrație necontrolată care ar implica zeci de milioane de oameni.

Mulți din Occident rămân reticenți în a lua orice măsuri care ar putea fi considerate ca promovând ideea unui nou colaps rusesc. Într-adevăr, unii susțin că discuțiile despre decolonizarea Federației Ruse riscă să legitimeze narațiunile populare de propagandă ale Kremlinului despre un complot occidental de distrugere a Rusiei. (…) În climatul geopolitic extrem de volatil de astăzi, este logic să ne pregătim pentru orice eventualitate.”[22]

Imperialismul rus s-a dovedit profund rezistent la eforturile anterioare de democratizare, explică Taras Byk. Cu toate acestea, crede el, s-ar putea să trăim în viitor momentul apariției unei Rusii democratice ca membru respectat al comunității internaționale. La fel de posibil este ca Federația Rusă să se fragmenteze într-un număr de state mai mici, dezintegrându-se ca imperiile țarist ori comunist, iar noile state să se transforme în democrații de succes.

Singurul lucru care poate fi spus cu un anumit grad de certitudine este că, dacă Rusia nu își abandonează identitatea imperială, Europa se va confrunta cu mai multe războaie în viitor. După un an de război în Ucraina, cred că nu mai poate fi aici loc de nicio îndoială.

UCRAINA ÎȘI ATINGE LIMITELE ȘI SE VA PRĂBUȘI FĂRĂ SPRIJIN OCCIDENTAL

Ucraina nu poate să-i facă față Rusiei, să-și apere statalitatea, democrația și libertățile cetățenilor săi fără sprijinul țărilor occidentale, acesta este un fapt incontestabil. Susținerea Occidentului nu este fără limite, fie că în cauză este chestiunea livrărilor de armament, muniții sau alte tipuri de echipamente militar ori sprijinul financiar pentru echilibrarea bugetului construit de guvernul de la Kiev.

Așa cum explicam, o preocupare constantă a statelor occidentale care furnizează ajutor Ucrainei este să se asigure că nu îi oferă Federației Ruse vreun pretext pentru a escalada conflictul prin atacarea unor state membre NATO de pe flancul estic european. Rusia nu s-a ferit de provocări în acest sens, ceea ce arată că preocupările occidentalilor nu sunt fără sens.

În urma unui atac masiv cu rachete în ziua de 11 noiembrie 2022, în încercarea apărării antiaeriene ucrainene de a doborî un astfel de proiectil lansat de marina rusă la granița cu Polonia a rezultat un incident transfrontalier, racheta ucraineană interceptoare ratând ținta și prăbușindu-se în țara vecină, unde a ucis doi civili polonezi și a provocat pagube materiale însemnate fermei acestora.

În 10 februarie ac., tot în urma unui atac masiv cu rachete (peste 100), ministrul ucrainean al apărării a dat publicității (prin Twitter) un comunicat în care arăta că două rachete Kalibr lansate din Marea Neagră, care au atacat ținte pe teritoriul Ucrainei, au survolat spațiul național al republicii Moldova și cel puțin una și pe cel al României, stat membru NATO.

Republica Moldova a confirmat survolul și l-a convocat pe ambasadorul rus la Chișinău pentru explicații și pentru a protesta oficial împotriva încălcării repetate a suveranității sale[23], în timp ce ministerul apărării de la București nu a confirmat informațiile făcute publice de partea ucraineană, susținând că racheta lansată de ruși s-a apropiat cel mai mult la 35 de kilometri de teritoriul nostru național.[24]

Ceea ce este evident în ambele cazuri, Moscova nu se ferește să provoace Occidentul și să fie la originea unor incidente la limită, în speranța unei reacții pripite a unei țări NATO de pe flancul estic, care să poată fi folosită ca pretext pentru extinderea conflictului în Europa. În acest joc Ucraina se află la mijloc și, într-un anume sens, nu se poate exclude că o escaladare i-ar aduce Kievului noi oportunități, eliminând ambiguitățile momentului.

La Forumul economic mondial de la Davos, Volodimir Zelenski a avertizat că lumea liberă nu trebuie să ezite să ia măsuri împotriva Rusiei, pentru că timpul pe care îl folosește ca să stea pe gânduri este folosit de statul „terorist” rus pentru a ucide; reacția lumii civilizate trebuie să fie cât mai rapidă, numai acțiunile prompte au adus rezultate, așa cum a fost acordul pentru transportul cerealelor sau cel pentru unitatea energetică.

Reacția Occidentului trebuie să depășească următoarea mișcare militară a Rusiei, a insistat Zelenski, livrarea de tancuri occidentale trebuie să anticipeze următoarea desfășurare de tancuri rusești, la fel cum livrările de sisteme de apărare aeriană către Ucraina trebuie să anticipeze atacurile aeriene rusești.

La presiunea est europenilor, a Marii Britanii și a Statelor Unite, s-a ajuns în cele din urmă la un acord de livrare de tancuri grele Ucrainei, probabil câteva sute în anul 2023, dar doar ceva mai mult de o sută până în aprilie ac. Firesc, Kievul a reluat solicitarea pentru autorizarea livrării de avioane de luptă occidentale (pe lângă MIG-urile 29 deja primite, dar care sunt depășite ca generație și eficiență) – F16, Rafale sau Gripen și singura țară NATO care a anunțat că ia în considerare să facă astfel de livrări este Marea Britanie[25].

Mult mai probabil este ca în această primăvară Ucraina să primească sisteme de apărare antiaeriană Patriot și MAMBA franco-italiene – sistem pur defensive în fond -, urmând ca deliberările în cadrul NATO privind livrările de avioane performante să mai dureze un timp, în condițiile în care acestea vor fi folosite ofensiv de ucraineni, inclusiv pentru a recuceri Crimeea (teritoriu considerat de ruși a fi parte a Federației Ruse, încă din anul 2014).

Zilele trecute la Bruxelles, Volodimir Zelenski a revenit cu solicitările de sprijin urgent cu armament – „Avem mare nevoie acum, de ieri, de artilerie cu rază lungă de acțiune, de toate tipurile de muniție de artilerie. În ceea ce privește tancurile, decizia a fost luată de mai multe state membre, dar nu avem tancuri deocamdată, acest lucru trebuie accelerat”[26] – ,insistând și pe livrarea de rachete cu rază mai lungă de acțiune și avioane de luptă.

Zelenski a adus în discuție și nevoia unui nou pachet de sancțiuni ce trebuie impus Federației Ruse, care să includă sectorul nuclear (în speță compania Rosatom, care în viziunea Kievului ar trebui acuzată de „terorism nuclear”); noul pachet de sancțiuni al Uniunii Europene ar urma să fie anunțat peste două săptămâni, în 24 februarie.

Dar cel mai important pentru Kiev la acest moment, a insistat președintele ucrainean, ar fi ca în cursul anului curent Comisia Europeană să anunțe deschiderea negocierilor de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană, eveniment care ar motiva puternic întreaga societate ucraineană, fără a lua în considerare și finanțările ce vor fi puse la dispoziție în cadrul programelor de preaderare.

Turneul european de la început de februarie al președintelui Zelenski a bifat câteva obiective importante și a provocat o reacție pe măsură din partea Moscovei, adică atacul masiv cu rachete de vineri, 10 februarie ac., la care se adaugă promisiunile lui Dmitri Medvedev că în curând armata rusă va dispune din plin de armament performant autohton, și amenințările ministrului de externe Lavrov că Republica Moldova va fi destabilizată.

Până una, alta, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, ne-a anunțat că Vladimir Putin va susține un discurs în Dumă marți, 21 februarie ac., mesajul său urmând să se concentreze pe „situația actuală”. Întâmplător sau nu, acest al 18-lea discurs susținut de Putin în fața Parlamentului va prefața simbolic împlinirea unui an de război, așadar ne așteptăm ca, dacă Kremlinul are un nou mesaj de transmis Occidentului, să o facă cu acest prilej. De preferat să fie o așteptare anticipativă din partea occidentalilor, și nu una pasivă.


NOTE:

[1] https://www.timesofisrael.com/breaking-silence-bennett-admits-mistakes-urges-government-not-to-act-power-drunk/

[2] https://www.occrp.org/en/investigations/kremlin-linked-group-arranged-payments-to-european-politicians-to-support-russias-annexation-of-crimea

[3] https://www.hotnews.ro/stiri-razboi_ucraina-26062714-politicieni-din-austria-italia-cipru-mituiti-pentru-promovarea-agendei-moscovei-romania-lista-scurta-caracatitei-rusesti.htm

[4] https://www.hotnews.ro/stiri-international-26035132-cum-infiltrat-rusia-partidul-conservator-britanic-iar-mi5-refuzat-ancheteze-cazul-avertizor-integritate.htm

[5] https://www.atlanticcouncil.org/event/countering-russian-threats-to-global-financial-security/

[6] https://adevarul.ro/stiri-externe/europa/cancelarul-austriei-se-autopropune-in-rol-de-2227036.html

[7] https://ziare.com/razboi-ucraina-rusia/presedinte-croatia-critici-tancuri-ucraina-al-treilea-razboi-mondial-1785677

[8] https://news.sky.com/story/ukraine-war-russia-will-not-run-out-of-weapons-any-time-soon-but-putin-hopes-to-bomb-kyiv-to-negotiating-table-european-spy-agency-warns-12805891

[9] https://www.rfi.ro/politica-150532-noua-companie-militara-privata-nume-biserica-ortodoxa-rusa

[10] https://www.hotnews.ro/stiri-razboi_ucraina-25991404-soigu-trimis-compania-militara-privata-concurenta-grupului-wagner-ucraina.htm

[11] https://adevarul.ro/stiri-externe/rusia/gigantul-gazier-gazprom-isi-face-propria-armata-2240505.html

[12] https://www.hotnews.ro/stiri-esential-26073080-zelenski-bruxelles-interceptat-plan-moscovei-distruge-republica-moldova.htm

[13] https://www.hotnews.ro/stiri-esential-26073276-serviciul-informatii-republicii-moldova-reactioneaza-dupa-declaratiile-lui-zelenski-privind-planul-moscovei.htm

[14] https://romania.europalibera.org/a/amenintari-lavrov-moldova-occident-ucraina/32252465.html

[15] https://newsweek.ro/international/kuzmin-explica-declaratiile-lui-lavrov-vestul-a-ales-ca-moldova-sa-urmeze-exemplul-ucrainei

[16] https://www.libertatea.ro/stiri/josep-borrell-dupa-declaratiile-lui-serghei-lavrov-despre-republica-moldova-il-discrediteaza-intelectual-4439635

[17] https://www.hotnews.ro/stiri-razboi_ucraina-26060902-pamant-schimbul-pacii-negocierea-secreta-sua-care-dus-livrarea-tancurilor-occidentale-ucraina.htm

[18] https://ziare.com/razboi-rusia-ucraina/vladimir-putin-razboi-ucraina-donbas-crimeea-1788140

[19] https://www.hotnews.ro/stiri-razboi_ucraina-26063332-china-ajuta-rusia-razboiul-sau-din-ucraina-desi-pretinde-este-neutru-beijingul-este-dat-gol-datele-vamale.htm

[20] Profesor, istoric austriac, născut în Elveția predă istorie sud-est-europeană la Universitatea din Viena

[21] https://spotmedia.ro/stiri/politica/de-ce-infrangerea-cancelarului-nehammer-nu-e-un-motiv-de-bucurie-pentru-dosarul-schengen-cat-e-despre-rusia-interviu-cu-istoricul-austriac-oliver-jens-schmitt

[22] https://www.atlanticcouncil.org/blogs/ukrainealert/is-putins-russia-heading-for-collapse-like-its-czarist-and-soviet-predecessors/?mkt_tok=NjU5LVdaWC0wNzUAAAGJ11hkKdGIHgpji2pCflfJnd2bFFf6ez87n0onyByxSioUsJ546VsrICm71KucgDNiSN1-MjC2ENAH5Bbi-bR3mPvJoK8PD9m_imSRlvhfT8u5

[23] https://ziare.com/racheta-ruseasca/ambasador-rus-chisinau-convocat-guvern-moldovean-racheta-kalibr-survolat-spatiu-aerian-moldova-1788234

[24] https://www.hotnews.ro/stiri-defense-26074818-explicatiile-mapn-privind-racheta-ruseasca-despre-care-ucraina-spune-tranzitat-ucraina-cel-mai-apropiat-punct-traiectoriei-35-kilometri-granita.htm

[25] https://www.digi24.ro/stiri/externe/marea-britanie-analizeaza-posibilitatea-de-a-livra-avioane-de-lupta-ucrainei-2245107

[26] https://cursdeguvernare.ro/cele-3-mesaje-cheie-ale-lui-volodimir-zelenski-transmise-ue-la-bruxelles.html

Distribuie acest articol

27 COMENTARII

  1. Intregul documentar realizat de autor ne arata care sunt ultimele actiuni intre participantii directi si indirecti in acest conflict. Dar nu exista limite nici de o parte fata de inarmare. Pozitia Europei este destul de vulnerabila in raport de acest conflict. Cert este faptul ca in situatia in care Ucraina castiga, distrugerile din teritoriu si pierderea ei de populatie nu se vor reface nici intr- un secol. Nimeni nu ne poate spune pana unde poate merge Putin si Zelenski pentru ca dincolo de afirmatiile oficiale exista si alte aspecte nestiute. De aceea spionajul este acum in forta de ambele parti.

  2. Pacea durabila cu Rusia, a devenit imposibila. Pentru ca propaganda regimului autocrat, care datează încă de pe vremea lui Petru cel Mare, a câștigat deja războiul cu poporul rus: a reușit sa spele creierele rușilor si sa-i aducă la un nivel de ignoranta autosuficienta pe care pana și Marele Frate al lui Orwell (din romanul 1984) l-ar putea lua ca model. În prezent, rusii, in marea lor majoritate, nu numai ca nu fac niciun efort sa se informeze corect, dar chiar și dacă ajunge la ei alta informație decât cea oficiala, nu doar ca o neglijează, ci o combat anunțând Miliția, FSB și alte autorități. Iar informația oficiala le explica constant ca întreg Vestul este rusofob, ca Rusia este urata de Vest si mai ales, a reușit sa-i convingă ca noțiunile de democrație, libertate individuala și litera legii sunt noțiuni naziste, rusofobe. Ce vreau sa spun e ca propaganda regimului autocrat rus – al cărui actual reprezentant vremelnic și nu conducător! e Putin – a creat un zid de ura între rusi și Occident, mai periculos decât zidurile ideologice create în timpul războiului rece. Pentru ca ura, mai ales când e cultivata constant, nu are decât un singur deznodământ: conflict pana la dispariția fizica a celui urât, sau a celui care urăște. Singura posibilitate de evitare a unui conflict într-o astfel de situație, ar fi ce cele doua părți sa aibă posibilitatea sa se evite total, sa nu mai împartă aceleași zone, aceleași resurse, aceleași interese. În cazul de fata, ar trebui ca ori Vestul, ori Rusia, sa plece spre alta… planeta !…
    Armaghedonul mi se pare de neevitat. Chiar dacă războiul din Ucraina se va termina cumva, fără sa se ajungă la Armaghedon acum, ura rușilor nu numai ca rămâne, dar va fi și mai exacerbata, mai ales daca li se pare ca Rusia iese în dezavantaj. Se vor simți cam ca germanii după primul război mondial. Și va urma alt conflict, si altul, pana când una din părți, dispare, doar asa se mai stinge ura, la nivelul la care a fost ridicata de acest regim, dar si de lacomia Vestului care a inchis ochii cand se cladea acest zid de ura, de dragul unor resurse ieftine care asigurau profituri frumusele. Iar acum, degeaba isi intelege Vestul greseala (desi nu pare !) ca e deja o ura autointretinuta, căci dacă, sa zicem ca Putin ar fi înlocuit de un altul mai împăciuitor, mai pro Vestic, am convingerea ca va fi înlăturat rapid de la putere sub acuzația de trădare!
    Cat despre motivațiile războiului, n-au nimic de-a face cu tendințele inperialiste ruse, e vorba tot de nenorocitul lor regim autocrat. Care, după alegerile libere din Ucraina, apoi pașii timizi făcuți de Ucraina spre UE, vedea cu groaza cum democratia, libertatea individuala și litera legii riscau sa pătrundă intr-o tara slava, în care rusii au milioane de contacte (rude si prieteni), de la care ar fi învățat cele trei noțiuni fundamentale ale UE și apărate de NATO. Și odată învățate, le-ar fi vrut și în Rusia, ceea ce ar fi pus capăt unei autocratii care datează de peste 500 de ani. Nu pentru tendințe imperialiste a pornit Putin-exponentul acestui regim, războiul, ci pentru a tine democratia departe de poporul rus, care trebuie sa vadă în tarile în care au multe legături (Ucraina sau Belarus) regimuri ca la ei în tara.
    Chiar Z-ul enigmatic ales ca zvastica, exprima asta: na Zapad, protiv Zapad (на запад против запада) = spre Vest împotriva Vestului. De altfel, în alfabetul rus, chirilic, nici nu exista sinlmbolul literei Z, de ce ar fi ales-o, dacă nu pentru noi ? (la rusi, Z se scrie З ).
    Și plecând de la premisa ca e un război contra democrației, s-ar mai putea găsi o soluție pentru acest conflict, care sa nu ducă spre Armaghedon: poporul ucrainean sa renunțe la ideea de democrație, de UE, de NATO și sa accepte pe veci un regim vasal Rusiei și implicit la fel de autocrat și corupt ca cel din Rusia. Ceea ce mi se pare la fel de realizabil ca mutarea Rusiei sau Vestului, pe alta planeta.
    Iată ca singura concluzie logica pare ca e ca Armaghedonul e de neevitat și va avea loc, mai devreme sau mai târziu. Iar asta ar trebui sa mobilizeze lumea libera sa nu mai aștepte minuni, ci sa pregătească populația pentru ce va fi după. Asigurând astfel supraviețuirea lumii libere, nu a celor care considera libertatea individuala o tendința nazista.

    • ChatGPT zice ca:
      În alfabetul rus modern, litera Z (з) reprezintă sunetul fricativ alveolar sonor /z/. Nu are o semnificație specială în afara valorii sale fonetice. Cu toate acestea, în versiunile mai vechi ale alfabetului rus, cum ar fi alfabetul slavon de biserică, litera Z era uneori folosită pentru a reprezenta sunetul /dz/.

      In ebraica de exemplu echivalentul literei Z este Zayin ( ז ). si Insemna penis si arata ca atare! :))

  3. Una peste alta, Rusia isi vede linistita de treaba, are resurse destule, economia nu s-a prabusit conform estimarilor occidentale, din contra, s.a trecut la productie de razboi, populatia tace si isi vede de treburile de toate zilele.
    Consider ca occidenteul si Ucraina sunt cei care trebuie sa mute intr-un fel sau altul, multe optiuni nu exista.
    Fie ca Ucraina este sutinuta militar, politic, economic in continuare insa la modul prea mult sa moara dar prea putin sa invinga de frica implicarii intr-un conflict deschis NATO – Rusia cu un sfarsit imprevizibil sau a acceptarii de pierderi teritorale in favoarea unei paci durabile.
    Ambele variante sunt cat se poate de nesatisifacatoare pt occident cat si pt Ucraina, timpul este de partea de rusilor iar Putin poate astepta, are rabdare si resurse atata timp cat ajutorul militar pt Ucraina nu devine mult mai masiv si consistent decat pana acum.

  4. Articol documentat. O eroare numerica s-a strecurat în primul paragraf după ce citați referința [18]. Ați scris ca s-au masat 200 militari la granița cu Ukraina.

  5. Dumneavoastră expuneți bine problemele.
    Exista o unica neînțelegere.
    Putin și întregul lui anturaj „gândesc altfel”.
    Sunt produsul aceluiași serviciu care cindva se chema KGB și acum FSB.
    Au cooptat doar persoane care provin din alte structuri militarizate ( trecuți la viața civilă dar tot cu epoleți sub haine ).
    Cu multa indulgenta și maxim control, au admis și niște civili care au dovedit aceiași gândire „revoluționară”. ( dizolvarea URSS, cea mai mare catastrofa a secolului XX )

    Rusul de rand e doar o vită de trimis la abatorul războiului.
    Statul sunt ei , restul sclavi . Care trebuie sa bată din palme și/sau să se sacrifice la nevoie pentru elita conducătoare.
    Aceiași identica mentalitate de pe vremea țarismului, socialismului. Progres zero barat.

    Cât privește occidentul, subevaluează majoritar strategia rusă.
    Care are obiectivul principal subjugarea Ucrainei. ( URSS renăscută fata Ucraina, e ca sexul farà partener. 😀 . )
    – Deci cucerirea întregii Ucraine , indiferent cum și la care preț uman și financiar e planul A.
    Cucerirea Donbas și Lugansk primul pas in acest plan.
    ( Planul inițial de război fulger a falit mizerabil pentru o țară unde milităria e coloana portanta a societății )
    – Pasul imediat următor va fi înghițirea Moldovei.
    Ofensiva Odessa Chișinău.

    Cu eliminarea Ucrainei la Marea Neagra. ( automat urmată de pretenții de renegociere a zonelor economice exclusive cu Romania. Sau nu știți de ce se trage de timp cu extracția de gaz din Marea Neagra ? )
    – Va urma pretenția unirii terestre a enclavei Kaliningrad cu Rusia.

    Aici și doar aici apare ca reală marea confruntare NATO- Rusia.

    Polonia a priceput strategia rusă. Alții NU.

    Ca măsură de ” bunăvoință” rusă, vor pretinde ( atunci) realizarea unui cordon de securitate în jurul Rusiei care a înglobat Ucraina.
    Adică statele ex socialiste sa fie date afara din NATO, retragerea oricărui contingent militar străin din aceste țări. Inclus toată tehnica militară implantată. ( radare, aviație, Deveselu, etc )
    Identică strategie ca a lui Stalin. Că nu degeaba a înconjurat granițele europene a URSS cu state satelit dar și ocupate militar.

    Iar timpul ( și nici asta nu pricepe vestul) lucrează în favoarea rușilor. Deoarece industria lor militară e intacta. A fost mobilizată sa lucreze in 3 schimburi inclus sărbători legale.
    Și asta în maxim 1 an va oferii cantități colosale de muniție, tancuri, transportoare și elicoptere armatei roșii. Care chiar cu pierderi mari, are pregătite n. ordine prezidențiale de mobilizare pentru viitorii morți.

    Deci , daca vrem sa nu ne întoarcem la RSR ( visul multor politicieni din RO ) și blocul militar est sovietic renăscut, Putin trebuie înfrânt militar în acest an. Mai târziu va fi imposibil.

    Și asta înseamnă ACUM aviație, artilerie, rachete care pot lovii Moscova și fostul Leningrad.
    Că nu există război doar unidirecțional. Unde unu lovește unde vrea și când vrea iar altul doar încasează ” să nu supărăm adversarul”.
    E o tâmpenie politica.

    Repetarea greșelii USA din Vietnam.
    Unde luptele se dădeau in Vietnamul de sud dar oricare bombardament in Vietnamul de Nord era strict interzis.
    Când s-au trezit, era prea târziu.
    ( tot acolo, piloții americani au luptat contra piloților sovietici. Că piloții vietnamezi de MIG nu se obțineau prin OUG )
    Și nimeni nu a dat cu nucleara .
    Ce declara cotidian Medvedev e doar produsul unuia care a înțeles că a greșit dar cum se cacă pe el, amenință pe toți cu războiul nuclear. Tipic de nulități politice sau bețivi și înfumurați.

    Chiar daca clica Putin crede că a depășit occidentul in arme nucleare, nu e pregătită sa accepte zeci de milioane de ruși dispăruți după un răspuns nuclear masiv al NATO la oricare explozie nucleară rusă în Ucraina sau aiurea.
    Chiar daca ei se vor salva in bunkere ultra rezistente, nu vor mai avea ce comanda.

    Că generali fata armata nu au câștigat veci nici un fel de război și nicăieri.

    Oricum, fara o răsturnare de putere la Moscova , ne îndreptăm sigur și fără urmă de îndoială la o confruntare NATO- Rusia.

    Alternativa e una singura.
    Cedarea ( din nou) a estului european către Moscova în schimbul unei păci relative.
    Și asta pe mine personal mă preocupă de ceva ani ( de când au anexat in 2014 Crimea și toți au dormit liniștiți fara să vadă , să audă , să vorbeasca)

    • Am impresia ca lipsesc elemente esentiale pentru intelegerea mai profunda a istoriei si situatiei.
      1. Putin este fiul bucatarului lui Stalin
      2. Hrusciov a facut furori cu faimosul discurs secret impotriva lui Stalin
      3. Tot pe vremea lui Hrusciov care fusese prim secretar al partidului comunist din Ucraina si la nici un an dupa moartea lui Stalin a cedat Crimeea Ucrainei.
      4. Etimologia cuvantului Putin este foarte probabil de origine … romaneasca – putina.
      5. Tot de origine evreiasca din Chisinau adica Moldova este si Yvet Liberman fostul sef de cabinet al lui Bibi si fost ministru al apararii, acum dusman implacabil al lui Bibi.

      • Poate ca nu intamplator si Hrusciov si Gorbaciov, cetateni sovietici, erau ucrainieni si au favorizat Ucraina in dauna Rusiei, incercand sa faca dreptate.

  6. „cu același prilej, Josep Borell a minimalizat declarațiile lui Serghei Lavrov, pe care le-a catalogat ca neserioase[16].” Acest lucru spune totul despre liderii UE și nu numai, în general despre liderii din statele europene vestice. Au acelasi discurs cu cei de la Kremlin, fie din frica, fie dintr-o complicitate cu liderii de la Moscova.
    Fără lideri, Europa va dispărea, iar acest lucru se întâmplă deja. Încrederea în liderii occidentali (inclusiv cel american) este la cote minime. Vom vedea ce va urma.

  7. Citatul din interviul cu Bennett este confirmarea incompetentei de politician a omului de afaceri de succes Bennett. Mai ales ca a fost doar un duo anti-Bibi cu frumuselul jurnalist Lapid ca ministru de externe.

  8. Ca de obicei fiecare incearca sa cistige cit mai mult din razboi. Pina acu, Erdogan e cistigatorul, atit economic cit si politic. Turcia e o adevarata placa turnanta a produselor afectate de sanctiuni. Pe locul doi e China. De abia pe locul trei sunt americanii. Pierzatori categorici, europenii.

    Rusia s-a bagat in toate, de altfel toate tarile incearca sa se bage peste tot. Ar trebui mentionat si finantarea de catre rusi a nenumarate organizatii ecologiste.

    • @Domnul Neamțu, scrieți așa: “ Ar trebui mentionat si finantarea de catre rusi a nenumarate organizatii ecologiste.”
      Care sunt cele mai ecologiste organizații sau politicieni? Marine Le Pen de la Front National, Strache de la FPÖ, Salvini de la Lega Nord, AfD sau Orban Viktor? Ca doar n-or fi mai verzi in cerul gurii “I belive him” Trump, Assad sau olandezul zburător Geert Wilders?
      Dumneavoastră semnalizați când faceți la dreapta sau numai la stânga?

        • Dragă duomnule Neamț, editorialul lui Bojanowski nu e din categoria “iată că”, ci din “așa cred și eu”. Duomnul Axel e formator de opinie și se poziționează împotriva activismului climatic și e bine că o face, dar nu prea aduce dovezi in sprijinul vederilor sale. O colecție de afirmații ale politicienilor nu sunt încă dovezi. Bărbaților le plac lucrurile clare, nu confuziile. In cele 7 pagini ale editorialului n-am găsit niciun nume de bun extremist de stânga care ar fi fost sprijinit de Putin și doar o singură cifră (82 milioane dolari), dar nimic despre intervalul de timp in care s-ar fi produs mituirea și nimic despre “adrisant”. 82 milioane împărțite la “nenumărate organizații” in peste doua decenii de când Putin e Putin nu ajunge nici de bannere, darămite și de clei.
          Apoi observați structura editorialului! Duomnul Axel începe arătând că Putin ar avea greutăți dacă Europa ar permite frackingul, deci el e dependent de deciziile politicienilor europeni, și sfârșește afirmând exact contrariul.

      • LOL… eventual left (apud Seinfeld)… totuși, e un sens în ce spune Herr Țiganu: rușii au încurajat der grune să oprească nuclearul și cărbunele, să aprofundeze dependența de gazul rus… dar, Putin a umilit-o pe Analena… beware of the scorned woman… aici s-a cam rupt coaliția semafor

        • @XYZ, povestea cu pepenele roșu in interior mi-e cunoscută. Era foarte la modă in anii 70-80, pe vremea lui Brejnev, Cernenko și Andropov. Ca discipolul Putin ar fi continuat mania finanțării activiștilor nu exclud, dar că aceștia ar fi protestat doar pentru că ar fi primit bani și nu din convingere, iar că politicienii europeni au renunțat la nuclear și cărbune doar de frica acestora, e speculativ.
          Până la urmă, și gazul și cărbunele stau încă la dispoziție și, dacă Germania nu mai poate să cumpere ieftin din Rusia (poziție pe care, dacă țin minte bine, nu o critica deloc Herr Neamțu altădată), se va reorienta exact așa cum îi cereau odată acuzatorii săi ca ar fi “very bad Germany”. Nimic nu e pierdut.

  9. Dupa un an ar trebui sa comasam informatiile stiute cu cele deja banuite si sa vedem daca ele se suprapun.Stim cum Ucraina a fost militarizata si pregatita de catre Occident prin intermediul SUA inca inainte de anul 2014 .Stim cum SUA reuseste sa isi vinda gazul in UE si cum UE plateste acest gaz in contrapartida cu oferirea de armament Ucrainei .Stim cum deja UE a oferit 60 de miliarde de euro Ucrainei spre a rezista in fata Rusiei .Stim cum foarte multe natiuni ofera si ei bani si armament statului Ucraina .Stim care sunt planurile si costurile reconstuctiei Ucrainei ,Putem astfel banui cum Pen .Crimeea a fost oferita fara lupta Rusiei ca dealtfel ca si in cazul partilor separatiste din Donbas .Acum aflam si de ce Rusia a invadat Ucraina avind in mod cert (nu ii putem banui de idiotenie ) informatii ce aratau atasamentul cetatenilor fata de invazia in cauza .Asta a fost al doilea mare bluf occidental atunci cind capcana a functionat perfect si armatele Rusiei au fugit mincind pamintul cind au vazut ce patesc pe drumul triumfal spre Kiev .. Coruptia atasata ne-a aratat si ea cum scriptele nu corespundeau cu cantitatile si nici cu calitatea armamentului din teren . Pina si numarul soldatilor era cumva diferit de scriptele militare la zi .O serie intreaga de corupti au murit in ciudatele conditii aratate noua in Media .Tot acum intelegem si neamestecul UE in alegerile pierdute de doamna Clinton(Clinton avea cel putin 3 mil de voturi avans)si cistigarea lor de catre Trump ce a reusit a opreasca 4 ani ceea ce acum se intimpla .Acum stim mai toate implicatiile militare si politice prin care Rusia a dorit sa controleze Occidentul .Toti factorii politici si non politici ce au marsat (probabil datorita promisiunilor si avantajelor materiale de felul de forma refacerii unor teritorii asa cum a fost cazul Ungariei dar sa nu ne miram daca nu cumva oferta a fost facuta si altora ceea ce ar fi insemnat impartirea Ucrainei) ) sunt acum cunoscuti si aproape toti au pierdut alegerile din tarile lor de origine totul culminind cu pierderea alegerilor de catre Trump in SUA. Venirea lui J.R.Biden la putere in SUA modifica dramatic interventia Occidentului , ca un intreg , in Ucraina .Sa ne referim doar la beneficii : SUA vinde si pozitioneaza armament si trupe in tarile foste comuniste ale caror echipamente militare de sorginte sovietica sunt distruse in Ucraina ultima reduta fiind chiar oferirea de avioane F16 in locul celor MIG ce vor fi oferite Ucrainei . In paralel UE face acelasi lucru si vinde in est armament sofisticat dar totodata reuseste sa dubleze fortele NATO ce sunt detinute de SUA in Europa .O armata europeana este pe cale sa apara acum cind , contrar tuturor fostelor cutume , Germania se poate inarma si poate deveni o forta nucleara de ultima generatie .In plan militar ,toate deciziile sunt luate de catre NATO tarile membre devenind doar niste simple executante ele neavind capacitatea singulara de raspuns in acest razboi .In Plan socio- juridic si economic deciziile se muta la Bruxelles acolo unde toate natiunile din UE au semnat punerea in miscare a tuturor obiectivelor definite ca prioritare la Bruxelles .Si aici Guvernele nationale nu mai capaciteaza forta deciziei totale ele find obligate sa se alinieze la standardele europene .Ce ne rezerva viitorul ?Rusia incearca cartea ofensivei totale dar rezultatele nu par a fi incurajatoare .Daca Rusia si armata ei ,aflata in ofensiva ,pierde centrele de comanda (acum stim ca ucrainienii le pot lovi ) si panica se instaleaza atunci totul se transforma intr-un cosmar pentru trupele Rusiei ce evident nu par a fi pregatite pentru asa ceva . Daca, urmare a aparitiei pierderii razboiului din Ucraina statele satelit ale Rusiei sau gruparile ce devin tot mai puternice si mai dornice de putere politico- miltara se vor razvrati , atunci pentru seful statului Rusia lucrurile se complica .Razboiul nuclear , aparitia lui , este o iluzie .Ordinele nu vor fi ascultate iar Occidentul poate lovi oricind mai toate tintele nucleare ale Rusie ba chiar si cele aflate pe submarine ale caror comandati stiu foarte bine ca daca lovesc nuclear ei nu au unde se mai intoarce ca sa nu mai vorbim de toti reprezentantii politico – economici si cultural , de marca, ce nu vor accepta asta niciodata . .Putini vor fi cei care vor asculta astfel de ordine si probilitatea ca Occidentul sa aiba cunostiinta de ei este foarte mare .Ne vom intoarce mereu , fara sa vrem,la zicerile de inceput ale doamnei der Leyen si ale lui J.RBiden :? Federatia rusa nu poate ramine in aceasta formula de acum inainte si nici nu stie ce il asteapta .

  10. Felicitari, pentru prezentarea totala a conflictului!
    Dupa cum toata lumea a vazut, elita rusa vrea sa devina o putere mondiala, din nou.
    Ridicolul situatie e ca nu are cu ce.
    Economia nu se ridica la nivelul dorit si fara sprijin Occidental nici nu se va ridica. Va ramine undeva intre Evul Mediu si jumatatea sec. XX.
    Armata Rosie e in colaps de multa vreme si nu isi poate reveni.
    Singurul atu al rusilor a fost reprezentat de serviciile secrete. Si manipularea rezervelor de gaz/petrol.
    In plus, intre armata si serviciile secrete exista o frictiune eterna. Tipica statelor dictatoriale. Lupta a fost pierduta de armata din anii ’80 ai secolului trecut… E greu de crezut ca vor reveni si isi vor lua revansa. Ofiterii slab pregatiti si tehnica invechita data armatei sunt si efectul unei lupte interne, intre cele doua institutii fundamentale ale Rusiei.
    Putin a gresit fundamental cand a mizat pe armata.
    E clar ca elita rusa e intr-u moment de prefacere. Nu stim ce va rezulta, dar deocamdata, sunt intr-o criza profunda. Si asta se vede pe front.
    Lumea civiliizata trebuie sa sustina militar,economic si diplomatic Ucraina si sa vina cu un plan de pace reciproc acceptabil. Nu este interesul nimanui sa continue un razboi de uzura, care poate declansa un conflict mondial oricand. E bine sa se testeze armele partilor, dar Putin trebuie sa inteleaga faptul ca nu lupta doar cu Ucraina. Sa-si aduca aminte de Coreea si Vietnam… S-au inversat pozitiile.
    P.S. Pentru cultura mea generala: cum poate o racheta lansata din Crimeea sau de pe mare sa treaca pe deasupra Romaniei si sa loveasca U? (Doar daca sunt rachete ce-si schimba traiectoria…….; merita studiate, inainte de un potential conflict.)

    • Rachetele balistice au traiectorie fixa, nemodificabilă.
      Cu cât se înalță mai mult în spațiu, cu atât ” cade” mai departe. Și se poate calcula cu precizie unde o sa „cadă”.

      Rachetă în discuție a fost de croazieră. Adică una care zboară ca un avion. Ruta de zbor e programabilă.
      Modelul e numit Kalibr . E varianta rusă a omologului american numit Tomahawk. Ambele deviază de la clasica linie dreapta și după cum e stabilità ruta in memoria rachetei. Suplimentar zboară la joasă înălțime. Și modificarea traiectoriei e obligatorie pentru a nu se ciocni cu dealuri, blocuri, etc.
      Iskander e o alta rachetă rusă dar supersonica. Pornește cu traiectorie balistica dar coboară la o înălțime mai mica și face „figuri”. Adică modifica traiectoria.
      Aceasta racheta e lansată de pe lansatoare terestre.

      Kalibr din discuție a fost lansată de pe ceva navă sau submarin rus aflat pe apa sau sub apa cam la 100 si ceva de km sud Crimea.

      • Nici macar Tomahawk urile nu au o precizie chirurgicala.
        …desi pot accidental scalpa pe cineva… rezultatul nu e satisfacator.
        (ce sa mai vorbi de alea rusesti!

    • Livrarea tancurilor mult trambitate se impotoleste, deocamdata nici o tara avand tancurile undeva gata sa fie incarcate, multe fiind inca in stadiul de conservare sau chiar defecte rau, instruirea soldatilor abia incepand.
      Rusii au pornit ofensiva, scrie in presa.
      NATO se plange de lipsa munitiei, sunt tari ale caror stocuri ar ajunge pt cateva zile in caz de conflict !!!
      Sunt declaratiile politicienilor incepand cu Manfred Weber si pana la Jens Stoltenberg.
      Ucraina tine piept eroic asalturilor rusilor cu arme invechite iar cu munitia trebuie sa faca economie, munitie pt tancurile antiaeriene gepard ale nemtilor fiind pe terminate, Elvetia blocheaza livrarile iar nemtii abia incep productia acum pt a putea fi livra in vara !!!
      Industria de armament europeana ar putea reincepe productiile, lipsesc comenzile din partea statului, rusii in schimb au trecut la productie de razboi !
      Pana cand va putea rezista Ucraina ? fara aportul american tara ar fi fostd e mult cucerita de rusi.
      Cam astfel stau lucruile cu europenii !! vorbe, vorbe is iar vorbe iar soldatii si populatia civilia din Ucriana sufera si sufera si sufera !!! E tactica rusului, asteapta pana cand Europa va fi epuizata iar americanii au alte treburi cu China in Pacific.

  11. In acest moment situatia este critica, niciunul dintre beligeranti nu poate sa ceara pace deoarece ar echivala cu recunoasterea infrangerii.
    Probabil ca asteapta rezultatul ofensivei de iarna cu blindate, cat e solul inghetat, caci la primavara nu mai misca nimic decat pe sosele, care pot fi blocate. Invinsul va avea scuza tactica si va face ce trebuia facut de la inceput. Eventual va mai fi o ofensiva la vara, pe canicula, cu infanterie. Acolo va fi rolul tancurilor cerute de VZ (daca va sti sa le foloseasca).
    Este interesant si faptul ca doua armate atat de mari si de puternice se sprijina pe voluntari si mercenari, deci nu prea se vede sprijinul populatiei in ansamblul sau. Nici nu se poate compara cantitativ cu situatia din RM2. Desi calitativ ar fi ceva asemanari.
    Dar pana una alta eu imi fac griji pentru RM care va fi probabil victima colaterala. Daca s-ar uni cu tara, ar beneficia de protectie NATO, dar ce vor face cu Transnistria?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cristian Felea
Cristian Felea
Doctor în ştiinţe inginereşti, domeniul: „Mine, Petrol şi Gaze” - Universitatea din Petroşani. Ofițer SRI în rezervă Colaborator al publicaţiei „Revista Minelor”

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro