vineri, februarie 7, 2025

Abuz. Nu, mulțumesc!

Scriu aceste rânduri ca reacție personală la mărturiile cutremurătoare dar pline de curaj ale Teodorei, Alexandrei, Cristinei, Elenei, Iuliei, Victoriei, Aurorei, Ilincăi, Mirelei, Adrianei și ale altor supraviețuitoare nenumite încă pe care le puteți citi, vedea și auzi aici. Scriu aceste rânduri în primul rând pentru a îmi exprima public încrederea în mărturiile lor și admirația pentru curajul de a expune public trauma care le-a fost produsă. Scriu aceste rânduri pentru fiica și fiul meu care vor trăi într-o lume sper mai sigură și datorită acestor mărturii. Datorită anchetei penale aflate în desfășurare, precum și a demersurilor interne ale universității, acest punct de vedere este personal și nu reprezintă în niciun fel comunitatea universitară sau organizația a cărui angajat sunt.

Curajul

Expunerea publică a abuzatorului este un moment de forță, de putere, în care victima unui abuz își demonstrează independența față de abuzator și devine o supraviețuitoare. Astăzi femeile abuzate de Bulai, Alfred sunt libere, abuzatorul nu mai are niciun fel de putere asupra lor. Eu vă cred. Sunteți mult mai curajoase decât mulți alți oameni. Oamenii care v-au susținut și vă susțin sunt oameni excepționali și personal aș vrea, ca părinte, să am curajul și puterea lor.

Instituțiile

Abuzul sexual în universități nu este o descoperire nouă. Există numeroase cazuri recent expuse în diferite materiale publicate (aici sau aici și altele). Mereu știm sau auzim diferite “povești”, “vorbe”, “bârfe” despre diverse persoane. Este însă dificil adesea să ai o poziție publică, chiar limitată la interiorul organizației, în absența unei narațiuni a victimei. Acum narațiunea există, este publică, este audio, este video este peste tot și nu poate fi negată sau pusă la îndoială în niciun fel. Acum există o referință. Scuza că ”nu am știut” nu mai există, iar poziționarea publică a fiecăruia dintre noi, oamenii care am eșuat până acum să protejăm studentele de prădătorii sexuali este obligatorie.

Relațiile dintre profesori și studenți sunt relații de putere. În mod normal puterea ar trebui să fie legitimată prin autoritatea epistemică a persoanei care predă sau ghidează învățarea. Ideal, aceasta are un nivel de pregătire științifică recunoscut de comunitatea academică, cunoscut public și care poate fi dovedit prin publicații, prin artefacte profesionale sau alte obiecte specifice domeniului de expertiză. Dar mai e ceva. Cunoașterea trebuie să fie însoțită de un nivel avansat al competențelor generale și specifice domeniului de activitate. Acesta este nivelul la care ești capabil să îi înveți pe alții să exercite o anumită competență pe care deja tu o deții. Să presupunem că știi și poți să scrii o compunere, dacă reușești să îi înveți și pe alții să facă același lucru, cu succes, înseamnă că deții această competență la un nivel superior altor oameni.

În interacțiunile dintre profesori și eleve / studente apar uneori disfuncții. Abuzul este o manifestare a acestora. De la atitudini, comportamente și expresii verbale jignitoare sau umilitoare, până la forme grave de abuz fizic, sexual și psihologic. Adesea oamenii sunt impostori, ocupă poziții fără să dețină nivelul avansat al competențelor de a-i învăța pe alții să facă ceva și nici cunoașterea necesară poziției ocupate. Unii dintre ei confundă autoritatea epistemică, conferită de excelența științifică, cu cea deontică, fundamentată cred ei, de poziția ocupată în cadrul organizației. Există unele cazuri în care oamenii tind să confunde autoritatea cu un fel de popularitate sau rol social (de exemplu acela de analist politic). Acești impostori se simt atotputernici, cred ca pot controla ce fac alți oameni. Uneori, în cazuri patologice, consideră că autoritatea și puterea nu pot exista fără sa fie exprimate manifest. Abuzatorii nu pot exista fără a atrage și tortura victime. Abuzurile lor provin din exercitarea  unei puteri greșit înțelese cu intenția de a prejudicia, de a răni o altă persoană, fie din rea voință, fie din impostură, fie o combinație a acestora. Abuzul este mereu intenționat, premeditat și, indiferent de forma de manifestare, o faptă repugnantă.

De-a lungul timpului, pentru protejarea oamenilor și siguranța interacțiunilor dintre aceștia au fost create reguli, legi și organizații care le aplică și asigură funcționarea lor. Unele astfel de reguli vizează prevenirea și combaterea hărțuirii sexuale și a violenței de gen îndreptate împotriva femeilor. Împotriva abuzurilor avem legi, coduri de etică, regulamente, dar și procurori, avertizori, comisii care asigura aplicarea acestor reguli. Acestea sunt imperfecte și mereu, atunci când eșuează trebuie revizuite și îmbunătățite. Din nefericire pentru supraviețuitoarele ale căror mărturii le-am vazut și ascultat pentru prevenirea acestor situații încă nu avem structuri formale, instituții adecvate și funcționale.

Abuzul trebuie însă permanent expus, reclamat și penalizat. Simpla afirmare publică a abuzului este o penalizare a abuzatorului fiindcă îi știrbește autoritatea deontică, el nu mai este atotputernic. Ceilalți îl văd drept cine este de fapt, un impostor care nu are cunoașterea și nici competențele de a fi cu adevărat personajul sau rolul pe care îl joacă în societate. Nu este profesor, nu este analist, nu este sociolog, nu este om de știință, este un abuzator. Victimele abuzului nu pot și nu trebuie să poarte singure responsabilitatea dezvăluirii.

PERSONAL

Profesional m-am reîntâlnit cu unii dintre cei mi-au fost “profesori”. De altfel formal sunt colegul lor acum. Dezvrăjirea lumii pentru mine a fost brutală. Am considerat că dacă la activitățile educaționale pe care le coordonez și apoi la cursurile pe care le-am coordonat creez un spațiu sigur, în care toată lumea să se poată exprima și să poată vorbi liber… aceasta a fost minciuna pe care mi-am creat-o.

Unul dintre ei a fost expus public, în sfârșit. A abuzat verbal, psihic și sexual studente, folosind în mod voit greșit puterea și autoritatea conferite de statusul și rolul său. “Dezbracă-te!” nu este nicăieri, în niciun manual, în niciun articol, un îndemn științific. Nu ajută cu nimic sa îi înveți pe alții să facă ceea ce tu știi sa faci. Nu există nicăieri în lume un exercițiu sau context de învățare în care aduci în camera ta femei și le constrângi să îți dezvăluie corpul lor, detalii despre corpul lor sau despre viața lor sexuală. Nu există nicio justificare pentru aprecierea corpului, a comportamentului sau a oricăror caracteristici personale, biologice sau nu, ale unei persoane cu care te afli in relații de putere. Așa ceva este doar abuz și împotriva acestuia există instituții, legi și organizații care trebuie să judece și să emită verdicte. A susține public că astfel de comportamente sau exprimări sunt aplicații, contexte de învățare este impostură academică și demonstrează fără echivoc premeditarea abuzului.

Furia si revolta pe care le simt sunt însă orientate spre trecut, spre propria vinovăție că nu am făcut mai mult. Putem cu ușurință să ne ascundem în spatele lui ”nu am știut, nu au existat plângeri formale, nu poți să declanșezi proceduri pe baza unor zvonuri”. Mă uit însă cu încredere in viitor.

Comunitatea academica din care fac parte a reacționat prompt si fără echivoc. Instituțional procedurile interne dar și penale sunt în curs pentru analiza și formularea unui verdict, cu respectarea legislației. În cazul anterior, al lui Stănciugelu, reacția a fost la fel de promptă și în limitele prevederilor legale în vigoare. Cu siguranță urmează consolidarea și îmbunătățirea regulilor, care s-au dovedit ineficiente până azi. Cu siguranță, va fi elaborat și implementat un cod și proceduri eficiente de prevenire a hărțuirii sexuale. Cu siguranță va fi adoptat planul pentru egalitate de șanse la nivelul universității. Cu siguranță vor exista proceduri simple și cunoscute pentru raportarea acestor situații. Sunt pe deplin convins că răspunsul, întârziat din păcate pentru supraviețuitoarele de astăzi, comunității noastre academice va fi unul profesionist și neechivoc.

Pentru mine personal decizia este una simplă, acest om nu mai face in niciun fel parte din comunitatea academică, lipsa lui cu siguranță nu va fi resimțită. Sunt absolut convins că acesta este doar începutul și că doar prin povestirea curajoasă a supraviețuitoarelor vom putea expune public abuzatorii…nu doar pe cei de la SNSPA!

Distribuie acest articol

21 COMENTARII

  1. Pe acest Bulai l-am vazut de cateva ori la tv. In paralel, aparea si sotia sa la alte emisiuni si straluceau in ceea ce romanii sunt campioni olimpici la toate categoriile -datul cu parerea. Nu mi-au lasat decat impresia unor mediocritatii agresive de care canalele tv sunt pline, si altceva nimic.
    Acum nea Bulai se vrea rapid la pensie, e suspendat din multiplele sale functii si atributii. Curajul…unul din subiectele principale ale articolului. Se poate intreba cineva de ce aceste fete nu au dat fuga la procuratura,la politie,imediat ce fapte s-au petrecut? Oroarea ,scarba le-au impiedicat. Si ce sa spuna? Ce dovezi aveau? Mai nimic. Si erau date pe usa afara. Apoi daca se afla ca s-au plans la politie , le era teama ca vor fi luate la ochi de profesori la examene, colegii le vor ocoli ca turnatoare.
    Asa ca nea Bulai si-a continuat activitatea cu diverse tinere mult prea mult timp.
    Asadar fara suportul universitatii,colegilor care acum se dau toti indignati si etici,singurul suport real a venit de la presa. Si presa este o institutie care ne apara libertatea zi de zi si bine face. Sigur exista fel de fel de presa, dar presa de calitate asta face. Bravo!

  2. Politrucii și politizarea tuturor instituțiilor statului sunt cauzele decăderii extreme din viața societăți românești.
    pe ”HotN”, un comentator critica faptul că acest profesor își arată opinia acum, după dezvăluirile SNOOP…
    Ei bine, eu am depus nenumărate plângeri împotriva nemernicilor din sistemul de învățământ, dar fără prea mare succes; ”sistemul/jegul” are protecție pe toate straturile, pentru că de aceea șefii sunt numiți, în poliție, în justitie, în parchete, la ”protecția copilului”, în inspectoratele școlare etc
    Fiecare structură politizată are grijă să tergiverseze, să amâne, să protejeze ipochimenul vinovat și instituția, să ia în bășcălie sesizarea, să descurajeze prin șantaj și sau agresivitate, ori prin instalarea în funcții de decizie a unor indivizi limitați dar slugarnici, datori mafiei politice.
    Toți cățeii politici care, începând cu grădinița au grijă să ascundă realitatea și abuzurile au avansat în funcții prin fraudă, susținere politică sau pupincurism ori vânzare fizică.
    În majoritatea cazurilor, doar mediatizarea mai sperie corupții din sistemul bugetar, indiferent de zona de activitate; dar au grijă parchetele și injustiția să-i scape de răspundere, pentru că infiltrații numiți se găsesc peste tot.

  3. Aici se vorbeste despre un istoric al agresiunilor de minim 20 de ani. Cred ca multi tremura – acum exista un antecedent foarte vizibil, perdeaua anilor se misca, risca sa se dea la o parte. Si alti multi isi dau seama ce au validat prin tacerea lor.
    Nu ele, fetele cochetele de 19-21 ani, sunt cele care trebuie blamate, in logica „ele provoaca, ele vor note, ele sar pe bietii, sunt disperate dupa cariere”. De fapt e vai de steaua lor. Nu! – acesti manipulatori care lucreaza la limita pedofiliei sunt singurii vinovati. Si stiu sa isi caute victimele – le aleg cu penseta, le miros. ca niste pradatori care sunt. Odata ce si-au pus farul pe aceste fete, ele devin blamate, marginalizate – de catre colegii lor, de catre colegii profesorului, Barfa, ironia, privirile atotcunoscatoare transmit tot ce e de transmis. Totul se transforma intr-o flama care creste exponential. Cand se asterne cat de cat linistea, ele sunt izolate, si-au pierdut increderea in ele, se simt folosite, uzate, slutite, abandoneaza, au tentative de suicid, se marita repede numai sa scape de toata rusinea si presiunea pe ele, ridica ziduri ca sa poata merge mai departe, descopera amarnic ca povestile cu printi si printese citite in copilarie erau niste porcarii, lumea e mult mai cruda si mai rea. Si totul pentru ca un idiot avea nevoie de jocuri de putere ca sa se valideze, iar ceilalti au intrat in jocul lui. El stie ca o astfel de victima nu prea are curajul sa vorbeasca, asa ca opereaza in siguranta.
    Sper sa apara o discutie publica cat mai ampla si coerenta pe tema asta, sa se inteleaga fenomenul cat mai bine. Cu multe relatari despre inghesuieli vechi si noi, fie intr-un compartiment de tren in drum spre vreo conferinta, cu sticla de vin rosu Lacrima lui Ovidiu aparuta de nicaieri, fie o camera de hotel in care profesorul pregatea studenta pentru prezentare orala, fie despre negocieri din categoria – te iau studenta la master sau doctorat, te fac asistenta etc daca ne bucuram putin impreuna – de fapt despre orice moment care a frant si a intimidat in numele poftelor carnale ale unor astfel de indivizi dezaxati. Indiferent daca se refera la cei acum oale si ulcele (de morti numai de bine?), sau mosnegi pe care ii salutam respectuos (nu-i asa?) sau din contra – experimentati verzi cu prestigiu academic & politic de iti ia ochii.

    • Și femeile aflate în poziții de putere se comportă la fel, în UK s-a demonstrat din plin. Obțin favoruri / avantaje sexuale pe baza poziției lor de putere. În UK sunt mai multe cazuri de cadre didactice femei, aflate astăzi în închisoare, pentru că au profitat de elevii minori. Cazurile care implică elevi sau studenți majori sunt mult mai multe, dar acelea nu mai ajung în instanță. Fetelor majore li se recunoaște / proclamă statutul de victimă, însă nu și băieților majori.

      România fiind mai înapoiată, femeile aflate astăzi în poziții de putere au fost totuși educate mai sever în copilărie și adolescență. Dar generațiile de femei născute după 2000 se vor comporta la fel, atunci când vor ajunge în poziții de putere, dar vor fi depășit vârsta atractivității naturale.

  4. Niste scarbosi libidinosi, care isi foloseau autoritatea si functia de prof univ pt a ademeni, a vraji si a seduce studente. Niste ne-oameni. Asa ceva e interzis in SUA si Vestul Europei inca de prin anii ’80-’90. Hartuirea sexuala si cea verbala in general sunt strict pedepsite in SUA si Canada de exp.
    Niste nulitati astia din SNSPA, o adunatura de „iexperti” in nimic, vorbarie goala, tot apareau pe la tv cu aere de mari specialisti, sondorii lu’ peste – niste invartitori de vorbe… Vroiau prospaturi, obsedatii sexual…

    SNSPA-ul si in general inv romanesc ar trebui reformate profund si de la zero, de la clasa 1 pana la doctorat. Pus pe niste baze clare de competenta stiintifica in primul rand, cu reguli clare si zero toleranta la hartuiri, intimidari, etc. Schimbati rectorii/sefii de departamente/decanii, maxim 2 mandate, nu fara numar ca acum.
    Date mult mai multe fonduri pentru proiecte de cercetare in competitii cu evaluatori internationali. Schimbata balanta puterii dinspre administrativ spre stiintific.
    Promovari pe criterii clare stiintifice, recunoastere internationala, publicatii, citari, nu pe cumetrii, relatii si quid-pro-quo.

  5. Bravo, Bogdan! Aș fi preferat ca acest text sau unul similar să fie asumat și semnat de mai mulți profesori din SNSPA. Dincolo de măsurile și comunicarea instituțională, mulți care am fost studenți acolo – mai ales supraviețuitoarele – așteptam o susținere publică și personală din partea profesorilor, mai ales că față de unii am fost foarte atașați. Până acum, inițiativa ta e singulară…

  6. Din relatările din investigația Snoop, am impresia că este un caz de instruire prin Ego-Stripping, o metoda cel puțin controversată de pregătire, care poate se justifică pentru anumite profesii de mare risc (armată, servici secrete), dar nici într-un caz pentru studenți, și mai ales nu ar trebui utilizată fără testări psihologice prealabile.
    Este un caz foarte grav de încălcare a normelor etice universitare, si fără îndoială un abuz.

  7. Această vehemență mi se pare ipocrită. Păi oricine a trecut printr-o formă a învățământului primar, gimnazial, liceal și universitar a trecut, într-o formă sau alta, prin așa zisul bulling profesoral, în care autoritatea educațională se transformă în autoritate administrativă sau psihologică. La limita, existența autorității se transformă în abuz, uneori chiar sexual, atât la nivelul minorilor dar și al fetelor/femeilor. Dar chiar nu se știe asta? Ba eu cred că se știe, dar aprioric se acceptă. Ar trebui un cod de moralitate și bune practici pentru TOATE cadrele didactice de la toate nivelele. Cu pedepse pe măsură….

  8. Au existat abuzuri sexuale şi pe vremea lui Ceauşescu. În anii 70 cineva mi-a povestit că la Timişoara exista un prof (cel puţin) care le pica la examenul său pe studentele care nu aveau chef să se culce cu el. Şi nimeni nu zicea nimic, cu toate că toată lumea ştia.

    În vara lui 1978 am fost la pregătirea în vederea examenului de admitere tot la Timişoara, la Facultatea de Construcţii. Eram cu viitoarea mea soţie, pe ultimul rînd al amfiteatrului. Era matematică. La finele celor două ore după la revedere proful a apărut în faţa uşii (în timp record la celălalt capăt al amfiteatrului, acolo unde ieşeau potenţialii studenţi şi studente). Exact cînd am ieşit şi noi. Ea mi-a spus: Ai văzut ce repede a ajuns? A făcut un pic de efort să mă vadă. A fugit un pic, altfel nu reuşea… Logoc, nu?

    Şi era clar că se uita la ea, nu la mine.

    Nu exagerez. Doar că viitoarea mea soţie n-a mai vrut să dea la facultate…

    • Ne referim la o drama și o coplesitoare ruṣine nationala ai căror responsabili sunt pedagogii, justitia, staborul, media, medicii, preotii.
      De ce le este interzis clericilor sa predice despre păcatul abuzării minorelor, despre păcatul preacurviei ?
      Pentru ca oricând se poate întâmpla ca un creștin sa aducă în discutie ” cazul
      Loth”.
      De ce preotii accepta sa oficieze căsătorii între minori rromi, bărbați majori și fetite de 11, 13 ani?
      De ce medicii ginecologi nu denunta cazurile de deflorare barbara a copilelor arvunite clanurilor?
      Sociologii în discuție, profesorii meditatori care si-au pipăit elevele, studentele, își vor găsi un job de consultanta aiurea prin lumea larga .
      Numele de Dragu Traian Atanasiu, spaima facultatii de Mathematica și a studentelor götheborgeze da flori de groaza multor inocente victime.
      Suntem un popor salbaticit de comunism.

  9. Teoretic macar, ar trebui sa exprimati de-o maniera `gender neutral` situatiile de abuz sexual si psihologic. Pot exista si pradatoare, nu numai pradatori!

  10. … și își va vedea, liniștit, de pensie. Iar celălalt, Pieleanu, va nega totul, și va continua să facă ce știe el.

  11. Cum adică reacția în cazul Stănciugelu a fost ok? Omul nu este pe un post de cercetare în cadrul SNSPA?

    Ne jigniți inteligența, pe bune?

    Demisia conducerii. Imediat.

  12. Este curios faptul ca sociologii cei mai guralivi din mass media romanesti sunt Bulai, Pieleada&Palanu si Buble…Dezvaluirile din ultimul timp ar putea explica si dependenta caselor de sondaje de piata politica (de unde si expresia “sociologul de casa al partidului xxx”) si nivelul de acuratete deplorabil al pietei sondajelor politice din Ro.

  13. Cu siguranta … :

    ” Comunitatea academica din care fac parte a reacționat prompt si fără echivoc. Instituțional procedurile interne dar și penale sunt în curs pentru analiza și formularea unui verdict, cu respectarea legislației. În cazul anterior, al lui Stănciugelu, reacția a fost la fel de promptă și în limitele prevederilor legale în vigoare. Cu siguranță urmează consolidarea și îmbunătățirea regulilor, care s-au dovedit ineficiente până azi. Cu siguranță, va fi elaborat și implementat un cod și proceduri eficiente de prevenire a hărțuirii sexuale. Cu siguranță va fi adoptat planul pentru egalitate de șanse la nivelul universității. Cu siguranță vor exista proceduri simple și cunoscute pentru raportarea acestor situații. Sunt pe deplin convins că răspunsul, întârziat din păcate pentru supraviețuitoarele de astăzi, comunității noastre academice va fi unul profesionist și neechivoc. ”

    Serios ?! :) ) Dupa 35 de ani ?! :) )

  14. Dincolo de scandalul despre hartuiri si agresiuni sexuale nu prea înțeleg de ce avem nevoie de aceasta instituție. Am desființat Ștefan Gheorghiu, care forma activiștii de partid si am creat o nouă instituție, cu rang universitar (măcar cei de la Ștefan Gheorghiu nu pretindeau așa ceva) care sa fie trompeta PSD si PNL si sa dea diplome de doctorat șefilor si sefisorilor acestor grupări politice.
    Asta de la rector (mai ales) pana la lector. Un exemplu sunt poziționările si comentariile politice bizare ale actualului rector.
    Exista deja o structură paralela la Universitatea București cu oameni poate mai capabili.

  15. ” Există unele cazuri în care oamenii tind să confunde autoritatea cu un fel de popularitate sau rol social ”
    „Haina face pe om”; o convingere dintotdeauna a romanilor, cu rol categoric de stabilire a valorii individului. Reformulata aceasta confuzie se refera la identitatea – de cele mai multe ori nejustificata – dintre autoritate – notorietate si valoarea individului. In Romania se aud foarte des precizari exprimate cu adanc respect, referitoare la diverse categorii profesionale: domnul director, doamna inspectoare, domnul presedinte, domnul profesor, domnul colonel, domnul decan, doamna deputat, domnul consilier. Si pentru a-si marca teritoriul si valoarea socio morala fata de restul profanilor tentati sa cada in eroarea egalitarismului, alesii destinului isi monteaza cate o placuta pe usa cu mentiunea referitoare la fotoliul pe care-l ocupa, ca de ex; prof dr doc …escu.

  16. Orice firma trebuie să ai un regulament de ordine interioară, o fișă a postului prin care se impun anumite reguli de conduită profesională în baza căreia angajații pot fi avertizați, sancționați sau chiar să le fie desfăcut pe contractul de muncă. Poate fi cel mai expert și profesionist dintre toți dar dacă comportamentul său sunt afectate relațiile dintre colegi sau mai rău relațiile cu terțe persoane sau din vecinătățile firmei.
    Foarte bună remarca domnului Sergiu. Este însă o realitate cruntă.
    ”Serios ?! :) ) Dupa 35 de ani ?! :) )”
    După 60 de zile se va reveni încet dar sigur la „normalitatea” celor 35 de ani.
    Va apare eventual un fel de OUG84 pentru combaterea drogurilor prin care și persoane complet nevinovate se pot alege cu dosar penal.
    În bătălia asta de combatere a consumului și traficului de droguri, prin încercare de modificare a OUG 84, diverși specialiști vin cu propuneri halucinogene cum că trebuie totuși ținut cont de faptul că dacă s-au consumat droguri in zile anterioare, acestea pot fi depistate la teste, adică consumul substanțelor halucinogene psihoactive (folosite in acest scop) au un caracter legal.
    Și dacă acest consum a evoluat până spre clasele primare, nu ne mai poate mira faptul că va apare și o lege favorabilă hărțuirii.
    Un mic exemplu, acum nu mai trebuie alcool, acum este mai simplu ca intr-o cafeluță sau suc să fie introdusă o pastilă, un praf pentru ca unii să-și dovedească „masculinitatea” în „cucerirea” unei femei.

    Din câte rețin și la capitolul violuri au mai tăiat prin lege vârsta de la 18 la 16 ani. Vedem însă faptul că există atât de multe metode de reducere la tăcere, de siluire și de învinovățire a victimelor nu a agresorilor.
    Se poate observa că în evoluția legislativă, legislația nouă mai degrabă vine în sprijinul agresorilor decât să sprijine victimele și să combată agresiunile.
    Mai un pic se va ajunge la situația in care țara va fi plină de silnicii perfect legale.

    Vedem rezultatele crâmpeiele legislative ale tragediei de la 2 mai, la ce ne mai putem aștepta in continuare prin acest caz?

  17. In anii 1994-1996 dl Bulai nu se manifesta astfel…mi-a fost profesor (atunci poate asistent) la seminarul de Sociologie la UB; atunci stătea la catedră și făcea discuții fascinante, interactive de sociologie cu noi, studenții. In acei ani nu am auzit vreo colegă să se plângă de Bulai. Ceva s-a întâmplat cu dânsul după, poate în preajma anilor până la divorț (se știe că anii „răi” precursori unui divorț pot fi … mulți). E uluitor sa aud asemenea libidinoșenii insa e foarte credibil ce spun fetele. Posibil ca și gustul puterii și faptul de a fi curtat de alte univ decât UB (la SNSPA mă refer) să îi fi declanșat o asemenea ruptura de realitate care îl făcea să ia aceste oribile atitudini ca pe ceva normal, daca tot era „la îndemână”. Îmi pare rău pentru ce au trăit fetele iar colegii lui care au tăcut își merită oribilul sentiment de vinovăție a martorului mut….incredibil, printre ei și feminista dna Miroiu….sunt curioasă cum va ieși în final ancheta asta…sperăm nu cu prescrierea faptelor…

  18. Este cert ca situatia „abuzurilor sexuale” din invatamant nu este mai rea decat in general in societatea romaneasca de azi, ba poate chiar mai buna avand in vedere calitatea oamenilor.
    Discutati cu cineva care vrea sa se angajeze la stat sau la privat si poate veti afla cum trebuie sa cotizeze cu bani si/sau sex ori alte favoruri.
    Ca sa nu mai vorbim de functii publice, de decizie ori politice (e suficient sa privim stirile la TV). Ca un exemplu concret, folclorul medical prezinta si sumele necesare corespunzator postului dorit (iata de ce avem in permanenta interimari si deficit de incadrare).
    Probabil ca pentru a-i apara pe toti ceilalti (mult mai importanti calitativ si cantitativ) s-a dat ordin sa fie anchetat domeniul invatamantului, iar noi toti sa fim linistiti ca justitia lucreaza. Si poate ca nu e doar coincidenta cu anul electoral 2024….

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Bogdan Florian
Bogdan Florianhttp://contributors
A absolvit Facultatea de Științe Politice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), specializarea științe politice, toate nivelurile. Din anul 2011 detine si titlul științific de doctor în științe politice, datorita unei teza care analizeaza din perspectiva institutionala evolutia universitatii ca urmare a interactiunilor cu reformele implementate prin diferite politici educationale de catre stat. De asemenea, din anul 2007 este cercetător științific la Institutul de Științe al Educației, în cadrul laboratorului de Politici Educaționale. Acolo a făcut parte din diverse echipe de cercetare și implementare a unor proiecte de cercetare științifică, cu finanțare națională și internațională.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

Un nou volum semnat de Mihai Maci. Îl puteți achiziționa de aici

Foarte rar mi-a fost dat sa citesc o carte atat de neinduratoare cu realitatea imediata, in acelasi timp atat de logica si de riguroasa in demonstratii. Da, Mihai Maci n-are solutii pentru impostura generalizata din sistemul universitar romanesc sau din cercetare; dar o vaneaza splendid si necrutator in toate cotloanele unde se ascunde si o fotografiaza impecabil, aratandu-i originile si semnificatia sociala. Da, recunoaste ca nu stie cum ar trebui recuplata cultura de invatamant, nu mai spera ca s-ar putea ingradi dezastrele produse limbii romane de utilizarea device-urilor digitale, nu poate decat consemna declinul ireversibil al culturii inalte, dar si al satului traditional si al „familiei traditionale”: dar cat de magistral si, mai ales, lipsit de complezenta sentimentala completeaza fisele sociologice ale principalelor mutatii sociale si culturale din ultimele decenii! Ce-i de facut, totusi? Atata (si e deja mult), crede el: sa privim drept in ochi dezastrul si sa-i punem interogatiile esentiale: „Inainte de-a da raspunsuri, se cuvine sa punem intrebarile”. – Andrei Cornea

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro