marți, aprilie 23, 2024

Actori

1.O nouă carte despre Gheorghe Dinică

Gheorghe Dinică “ Marele singuratic”, volum apărut în 2023, sub semnătura lui Ion Moldovan la editura clujeană Ecou transilvan este a patra carte consacrată marelui actor. Ea vine după cele ce i-au fost dedicate de excelentul teatrolog care a fost  Constantin Paraschivescu (Gheorghe Dinică –Histrion de cursă lungă),vde Dan Liviu Boerescu (Gheorghe Dinică și legenda Șarpelui Roșu) și de Mia Pădurean (Un actor pentru eternitate). Cea de acum e construită în principal pe interviurile cu mari personalități ale culturii românești. Care nu doar că au avut ocazia de a-l cunoaște, de a-i fi  fost marelui actor colegi de facultate, de scenă, de platou de filmare sau de înregistrări pentru teatrul radiofonic, ci care chiar au ceva de spus despre Gheorghe Dinică.

Volumul se deschide cu o discuție cu d-na Gabriela Dinică, soția și discretă, și inteligentă, și dotată cu un exemplar bun simț, care e evident că știe și ce, și cum, și cât să spună despre cel ce i-a fost partener de viață și continuă cu interviuri cu artiști din diferite generații. De la nonagenarul Constantin Dinulescu la Simona Bondoc, Dorina Lazăr, Adela Mărculescu, Coca Bloos, Ioana Pavelescu, Virginia Rogin și Ovidiu Cuncea. Lor li se adaugă o foarte interesantă conversație cu regizorul Nicolae Mărgineanu care deapănă amintiri și spune lucruri substanțiale despre felul în care fost realizat filmul Explozia căruia domnia-sa i-a fost director de imagine și cu criticul de film Irina Margareta Nistor.

Cu toții aduc nenumărate argumente în favoarea seriozității esențiale a actorului. Nimic, nici pregătirea unui rol, nici transpunerea lui scenică seară de seară, nici filmările, nici dublele ce s-au impus câteodată a fi repetate nu au fost private cu superficialitate, cu lehamite, cu enervare de actor. Nimic nu a fost pentru  Gheorghe Dinică o povară. Pe scenă ori pe platourile de filmare Gheorghe Dinică nu adopta superiorități inhibatoare, nu agrea atitudini de genul mie mi se cuvine totul fiindcă sunt mare. Relevantă în acest sens mărturia celui mai tânăr dintre intervievați, actorul Ovidiu Cuncea.

Două mi se par a fi meritele principale ale cărții lui Ion Moldovan. Primul e acela că ni-l prezintă pe Gheorghe Dinică în principal ca un foarte bun actor de teatru. Care s-a manifestat ca atare încă din spectacolele din primii zece ani de carieră, la loc de frunte fiind legendarele Umbra, Nepotul lui Rameau, Rinocerii, Troilus și Cresida, Capul de rățoi până la cele din urmă. Cum au fost Azilul de noapte,Take, Ianke și Cadîr, Ultima oră. La Teatrul de Comedie, la Bulandra, la Teatrul Mic, la Odeon, Gheorghe Dinică a făcut roluri memorabile în regia lui David Esrig, Radu Penciulescu, Ion Cojar, Horea Popescu, Sanda Manu, Liviu Ciulei, Cătălina Buzoianu, Mihai Măniuțiu. A fost un obișnuit al teatrului radiofonic, a apărut și în câteva producții ale Teatrului tv. Din  vremurile lui bune. Când regiile erau semnate de Ion Barna, Petre Sava Băleanu, Nicolae Motric, Dinu Cernescu, Letiția Popa.  Firește, nu sunt uitate rolurile din filme, multe dintre ele antologice.

Cel de-al doilea merit e că Gheorghe Dinică. “Marele singuratic…” subminează, grație interviurilor conținute, legende precum aceea că Dinică ar fi fost dificil, antipatic, ciufut, inabordabil. Era, a fost, cum spune titlul cărții, un mare singuratic, atunci când trebuia să fie, era însă și încântător de vesel, sociabil, plin de spirit. Când trebuia și cu cine merita asta.

Cartea dispune de o consistentă parte de Anexe. Găsim în ele rolurile în film, în teatru, la Radio și la felurite televiziuni ale actorului.

Ion Moldovan –GHEORGHE DINICĂ- Marele singuratic” Editura Ecou Transilvan, Cluj-Napoca, 2023

2.Mari actori la Teatrul Radiofonic

În urmă cu ceva timp, mai precis în 2020, în contextul unor manifestări aniversare legate de împlinirea unui număr de ani de la înființarea veșnic tânărului Teatru Ion Creangă, Ion Moldovan o provoca la dialog pe Alexandrina Halic. Indubitabil, actrița-emblemă a instituției. Așa s-a născut volumul Actrița Poveste în care protagonista ne împărtășea cele mai importante momente din evoluția ei profesională. Împlinită pe scena Teatrului aniversat ca și pe aceea a altor Teatre, dar și la Radio și Televiziune. În aceste din urmă locuri îndeosebi în vremea în care în ceea ce astăzi se numește grila de program existau un număr consistent de emisiuni dedicate celor mai tinere generații.

Or, dacă ceea ce se astăzi se cheamă Societatea Română de Radiodifuziune încă nu i-a uitat pe cei aflați la vremea primilor pași în viață, cu totul astfel stau lucrurile la tot mai însingurata și mai năpăstuita Televiziune Română. Care nu știu să mai aibă nici o emisiune pentru copii și adolescenți, care nu mai produce de ceva vreme spectacole de teatru, care în ceea ce privește divertismentul trăiește din ceea ce se mai găsește prin arhivă. TVR a uitat că a produs odată nu doar celebra 1001 de seri,  ci și seriale cu Căpitanul Val Vârtej, adică cu actori de mare clasă precum Nicolae Gărdescu, Tudorel Popa, Septimiu Sever sau Dem Savu, și Cosmin Fiul Zimbrului al cărui cap de afiș era Florin Piersic, emisiunile cu Așchiuță și Daniela Anencov ori cele prezentate de Ion Lucian sau Alecu Popovici. Că avea redactori,  realizatori și regizori specializați precum Erika Petrușa, Tatiana Sireteanu sau Eugen Patriche. Tot TVR nu mai produce, cum spuneam,  nici măcar un spectacol de Teatru tv mulțumindu-se să dea din arhivă munca de odinioară a unor mari actori coordonați de regizorii angajați, așa cum erau Petre Sava Băleanu, Ion Barna, Nicolae Motric, Cornel Todea, Cornel Popa, Letiția Popa, Eugen Todoran, Domnița Munteanu, Titi Acs, Olimpia Arghir ca și a colaboratorilor de talia unor Lucian Pintilie, Andrei Șerban, Cătălina Buzoianu, Dinu Cernescu și mulți, mulți alții. Unii dintre ei cu ucenicia făcută chiar în studiourile din Molière sau, ceva mai încolo, din Calea Dorobanților 191.

Ca o continuare a cărții din anul 2020, însă, cred, și ca un omagiu odus continuității de preocupări și țeluri a instituției din strada General Berthelot, Ion Moldovan i-a propus Alexandrinei Halic să facă împreună o a doua carte. Dedicată lumii magice a teatrului radiofonic.  Cartea a apărut în anul 2023 la editura clujeană Ecou transilvan, iar în ea Alexandrina Halic vorbește mai puțin despre ea, cât mai ales despre emisiunile pentru copii și tineret, despre spectacolele de teatru radiofonic din a căror distribuție a făcut parte, despre spectacolele pe care doar le-a ascultat, despre colegii ei actori care dimineața la ora 8 se întâlneau în studiourile T1 și T2, despre regizorii artistici, unii de-a dreptul legendari precum Mihai Zirra sau Ion Vova, ori despre cei mai apropiați de zilele noastre, precum  Titel Constantinescu, Dan Puican, Cristian Munteanu, Mihai Lungeanu, Vasile Manta ori ceva mai tânăra Diana Mihailopol,  despre regizorii de studio precum Crenguța Manea (fiica marii actrițe Natașa Alexandra, din păcate azi uitată), despre redactori precum Eugenia Țundrea, despre regizorii muzicali Timuș Alexandrescu, Romeo Chelaru sau George Marcu. 

Stimulată de întrebările lui Ion Moldovan, el însuși radioascultător de cursă lungă,  care s-a prezentat la discuție extrem de informat și care a avut și excelenta idee de a insera în corpusul cărți necesare note biografice. Alexandrina Halic reface cu emoție și eleganță o istorie. O face, e foarte adevărat, din perspectivă personală, fără egolatrii și fără pretenții de omnisciență. O face cu un extraordinar bun simț știind, așa cum numai marii actori știu, că, vorba lui Prospero, suntem plămada visurilor noastre, numai că aceste vise, spre a se împlini, au întotdeauna nevoie și de alții.

Ion Moldovan- ALEXANDRINA HALIC. Lumea magică a teatrului radiofonic. Editura Ecou Transilvan, Cluj Napoca, 2023

Distribuie acest articol

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro