Într-o perioadă în care întreaga Europă se bazează mai mult ca oricând pe transformarea digitală, atât ca pilon fundamental al redresării economice în urma pandemiei, dar și ca motor al inovației, Comisia Europeană a publicat oficial, în data de 15 decembrie, mult așteptatele propuneri pentru Actul legislativ privind serviciile digitale (Digital Services Act – DSA) și pentru Actul legislativ privind piețele digitale (Digital Markets Act – DMA). Cadrul legislativ determinat de cele două viitoare regulamente reformează normele cu privire la platformele digitale, și introduce noi reguli care vizează în special giganții tehnologici.
Cele trei obiective urmărite ale Actului legislativ privind serviciile digitale sunt:
- Modernizarea normelor care guvernează serviciile digitale în întreaga Uniune Europeană, lăsând neatinse principiile de bază și asigurându-se că platformele și întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) se pot extinde pe Piața Unică Digitală
- Necesitatea clarificării conceptelor de răspundere, introducerea unor responsabilități clare și standarde de transparență, pentru a face Internetul mai sigur pentru utilizatori, un loc unde drepturile și libertățile fundamentale sunt respectate
- Creșterea responsabilității și facilitarea unei mai bune supravegheri și a unei cooperări administrative eficiente și receptive între autoritățile competente din statele membre
Propunerea pentru Regulamentul privind serviciile digitale revizuiește măsurile prevăzute în Directiva privind comerțul electronicadoptată în anul 2000, și introduce noi reglementări pentru conținutul publicat de intermediarii de servicii online, stabilind standarde pentru răspunderea platformelor, moderarea conținutului, partajarea datelor și obligațiile de monitorizare și supraveghere. În timp ce Directiva privind comerțul electronica fost adoptată într-o perioadă în care Facebook, YouTube, Twitter sau Instagram încă nu existau, cei 20 de ani care au urmat au creat oportunități semnificative pentru utilizatori și pentru inovația digitală. Însă platformele digitale au fost și abuzate pentru a distribui conținut ilegal sau pentru vânzarea de bunuri și/sau servicii ilegale online. Având în vedere că unele platforme foarte mari au fost percepute ca spații “quasi-publice”, în care fluxurile de informații care ajung la utilizatori nu sunt întotdeauna veridice, propunerea dorește să găsească soluții pentru a proteja drepturile utilizatorilor în mediul online și asigurarea unui mediu concurențial și transparent pentru actorii din industria platformelor digitale.
Propunerea este un act orizontal, care stabilește un cadru legislativ comun și care va fi completat de legislația sectorială precum Directiva privind serviciile media audiovizuale, Directiva privind drepturile de autor, Acquis-ul privind protecția consumatorilor sau Propunerea de Regulament privind prevenirea diseminării de conținut terorist online, fără a înlocui sau modifica aceste acte legislative.
Acest articol își propune să rezume principalele elemente propuse de Comisia Europeană și să analizeze impactul asupra mediului de afaceri și a utilizatorilor. În prima parte, vom expune obligațiile prevăzute și sistemul de guvernanță, după care vom discuta impactul asupra societății și vom evidenția criticile aduse la adresa acestei propuneri.
Obligații prevăzute pentru platformele online
Propunerea legislativă cuprinde un set de obligații care se aplică în manieră cumulativă, în funcție de tipul de intermediar: platforme foarte mari, platforme online, servicii de stocare – hosting sau obligații aplicabile tuturor intermediarilor. Tabelul de mai jos rezumă obligațiile prevăzute, precum și aplicabilitatea lor în funcție de tipul de serviciu.
Sistem de guvernanță
Conformitatea va fi asigurată de Statele Membre în cooperare cu Comisia Europeană. Statele Membre vor numi una sau mai multe autorități competente, iar una dintre autorități va avea calitatea de Coordonator pentru Servicii Digitale, ce va fi responsabil pentru aplicarea și executarea Regulamentului, precum și supravegherea platformelor.
Se va înființa un grup consultativ independent numit Consiliul European pentru Servicii Digitale, ce va fi compus din Coordonatorii Serviciilor Digitale, în cadrul căruia se va asigura cooperarea între State Membre. Comisia Europeană va prezida Consiliul fără a avea drept de vot, iar responsabilitatea organizației va fi de a consilia Coordonatorii pentru Servicii Digitale și Comisia Europeană.
Comisia Europeană va fi instituția care decide în cazuri de dispute transfrontaliere și se va asigura că obligațiile sunt respectate. În cazul disputelor transfrontaliere complicate, vor fi posibile investigații comune efectuate de Coordonatorii Serviciilor Digitale.
În cazul nerespectării obligațiilor de diligență (“due dilligence obligations”), vor fi prevăzute sancțiuni de către Statele Membre. Suma maximă a sancțiunilor impuse nu poate să depășească 6% din venitul anual sau cifra de afaceri a furnizorului de servicii intermediare. Sancțiunile pentru furnizarea de informații incorecte, incomplete sau înșelătoare nu poate să depășească 1% din venitul anual sau cifra de afaceri a furnizorului în cauză, indiferent de mărimea platformei.
Impact
Propunerea constituie o modernizare a regulilor care guvernează serviciile digitale în UE, printr-o armonizare a Pieței Unice Digitale. Odată cu dezvoltarea exponențială a industriei big tech, piața unică a suferit un dezechilibru între marii jucători, care ajungeau să aibă o poziție dominantă de piață (“gatekeepers”) în raport cu competitorii lor, și de cealaltă parte având start-up-urile și afacerile mici și mijlocii din zona de tehnologie. Stabilirea conceptelor de răspundere juridică, care prevăd criterii clare de transparență și responsabilitate și asigurarea drepturilor și libertăților utilizatorilor în mediul online sunt câteva dintre aspectele fundamentale ale propunerii legislative.
Pentru cetățeni, propunerea legislativă dorește să asigure un mediu online mai sigur, având în vedere că obiectivul urmărit este eliminarea produselor neconforme vândute online sau a conținutului ilegal diseminat – de exemplu cel terorist, discursul instigator la ură, dezinformarea, hărțuirea online, încălcarea drepturilor de autor etc. Acest obiectiv va fi atins prin acordarea de instrumente utilizatorilor pentru a raporta conținutul ilegal și impunerea de obligații asupra platformelor pentru a prelucra raportările. De asemenea, utilizatorii vor avea acces la mai multe informații asupra metodelor de moderare a conținutului de către platforme și la o procesare mai eficientă.
Creșterea transparenței practicilor platformelor digitale a fost un deziderat constant al utilizatorilor, atât în ceea ce privește publicitatea online și direcționarea anunțurilor personalizate pe baza intereselor acestora, cât și transparența moderării conținutului sau a termenilor și condițiilor. Observăm că există deja biblioteci virtuale și rapoarte – Facebook Ads Library și Google Transparency Report – care oferă informații despre felul în care platformele transmit reclame personalizate utilizatorilor. Actul legislativ pentru serviciile digitale vine în completarea acestor demersuri și instituie obligații care prevăd informarea utilizatorilor cu privire la sursa reclamelor primite.
Utilizatorii profesionali precum întreprinderile care vând prin intermediul platformelor de comerț electronic vor trebui să acorde platformelor pe care le folosesc detaliile necesare pentru identificarea și verificarea identității acestora, conform Articolului 22, altfel platformele vor fi nevoite să le suspende activitatea. Utilizatorii profesionali care săvârșesc încălcări repetate ale Regulamentului vor fi sancționați prin suspendarea contului, în urma unui avertisment prealabil. În schimb, aceștia vor putea beneficia de remedii în cazul eliminării nejustificate a conținutului legal, prin reguli care vizează oportunitățile și mecanismele de reclamații, precum și detalii specifice privind motivele pentru care conținutul a fost dezactivat sau eliminat. Aceste proceduri vor oferi mai multă certitudine, însă pericolul cenzurii conținutului legal nu este cu totul înlăturat.
Platformele vor beneficia în continuare de scutirea de răspundere civilă atunci când furnizorul nu are are cunoștință despre activitatea sau informaţia ilicită. Dar atunci când află despre astfel de activități nepermise, au obligația de a acționa prompt pentru a elimina informaţiile sau pentru a bloca accesul la acestea. Exonerarea de răspundere se va aplica inclusiv atunci când platforma se angajează în măsuri voluntare cu intenția de a elimina conținutul ilegal. Interdicția obligației generale de supraveghere a conținutului va fi în continuarea aplicabilă. În schimb, în funcție de tipul de serviciu oferit și de dimensiunea platformei, un număr semnificativ de obligații vor fi mandatate. Acestea pot duce la costuri semnificative de conformitate privind moderarea conținutului și cerințele de raportare și transparență.
Microîntreprinderilor și întreprinderile mici din sectorul tehnologic nu vor fi supuse unor obligații prescriptive, dar vor trebui să adopte un punct de contact unic, să aibă un reprezentant legal în cazul în care compania nu are sediu în UE, să includă în termeni și condiții metoda de moderare a conținutului, să publice un raport de transparență anual privind moderarea conținutului și să adopte un mecanism de notificare și eliminare a conținutului ilicit. De asemenea, în urma unei decizii privind eliminarea conținutului, IMM-urile vor trebui să transmită o expunere de motive utilizatorului al cărui conținut a fost procesat.
Organizațiile cu expertiză în detectarea și raportarea conținutului ilicit, cum ar fi ONG-urile sau proprietarii mărcilor înregistrate, vor putea aplica pentru a primi statut special (“trusted flagger”), iar platforme online vor putea prioritiza notificările primite de la aceste organizații.
Critici
Pe lângă reacțiile pozitive de care a beneficiat Actul privind serviciile digitale, au existat și critici, atât din partea companiilor de tehnologie, cât și a mediului non-guvernamental care susține protecția drepturilor omului în sfera digitală. Afirmându-se că reglementarea excesivă poate dăuna inovației digitale, precum și faptul că aceste noi măsuri direcționate către platformele foarte mari vor avea consecințe negative asupra modelelor de afaceri care operează în Europa (având în vedere că marile companii de tehnologie sunt americane), extinderea start-up-urilor ar putea fi descurajată iar consumatorii din UE pot fi dezavantajați. Alte îngrijorări sunt semnalate de industria dezvoltatorilor de software, care remarcă faptul că în ecosistemul platformelor, mediile dinamice de afaceri care susțin inovația pot fi afectate de propunerile legislative care nu prevăd cu claritate potențialele efecte negative ale acestor noi obligații.
De asemenea, există critici aduse și din perspectiva respectării drepturilor fundamentale, prin faptul că măsurile care restrâng libertatea de exprimare trebuie să fie clar prescrise de lege, în timp ce singurul decident cu privire la legalitatea conținutului ar trebui să rămână instanța de judecată.
Concluzii
Actul legislativ privind serviciile digitale și Actul legislativ privind piețele digitale sunt cu siguranță cele mai importante propuneri adoptate de Comisia Europeană în mandatul 2019-2024 în domeniul politicilor digitale. Actul privind serviciile digitale va încerca să mențină pietrele de temelie ale Directivei privind comerțul electronic, inclusiv imunitatea condiționată de răspundere și interzicerea monitorizării generale. În același timp, Actul va introduce un set de obligații care vor responsabiliza și transparentiza procesul de moderare a conținutului online, astfel încât conținutul ilicit să fie redus, în funcție de tipul și mărimea furnizorilor de servicii.
În ceea ce privește pașii următori, Comisia va transmite propunerea legislativă către Parlamentul European și Consiliul UE, lansând procedura ordinară legislativă. Se preconizează că negocierile asupra propunerilor vor dura în jur de 3-4 ani până instituțiile vor ajunge la un acord.
Notă: Opiniile exprimate de către autori sunt strict personale și nu implică în niciun fel poziția altor entități.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
„…..vor responsabiliza și transparentiza procesul de moderare a conținutului online…”
Cel mai intransparent loc si cele mai complicate procese sunt cele digitale, in afara unor initiati, 95 % din utilizatori nestiind ce se intampla in spatele ecranelor ei neavand nici cea mai mica sansa sa intelega ceva.
Cu acesta directiva UE intra in conflict direct cu cele mai mari si puternice firme care au monopolizat piata mondiala, Google, Amazon, Facebook, IBM, etc cele care incearca sa impuna modelul economic al capitalismului de platorma dupa modelul gandit in Sillicon Valley fara a intreba pe nimeni daca este dispus sa-l accepte.
Este prima reactie de anvergura de acest gen si va dati seama fara o UE n-ar fi fost posibila o asemena reactie, fiecare tara in parte neavand nici cea mai mica sansa impotriva marilor giganti care nu le convine sub nici o forma aceste demersuri europene.
In SUA exista la fel de mari preocupari cu aceste firme dominante, sunt planuri care merg pana la spargerea acestora cu toate ca in SUA nu exista nici o legislatie similiara europeana de protectie a datelor.
Doamna Margrethe Vestager, comisarul european care se ocupa de acest domeniu si-a „pus in cap” o armata de lobbyisti, juristi, politicieni care vor incerca prin toate mijloacele sa opreasca acest demers, respectiv sa.l amendeze intrat incat sa devina extrem de diluat si lipsit de consecinte majore.
S-a luat de big data,i si-a pus in cap big money, big army cu toate ca sunt multi care mai cred ca doar prin schimbari ale unor sloganuri de genul „don’t be evil” in „do the right thing” corporatiile se vor retrage din proiecte gen MAVEN.
Efectele desruptive ale digitalizarii le vom resimti cu totii, cu sau fara acest act legislativ care incerca sa mai salveze ceva din „old economy” care nu prea mai merita investii serioase in fata furiei digitalizarii fortate.
Daca pana acum progresul technologic a produs bunastare generala, de acum inainte nu se mai stie cui va fi in folos aceasta transformare radicala in intregii economiei capitaliste, aparitia unui nou „Lumpenproletariat digital” dependet de net si aplicatiile sale.
Probabil vor aparea curente noi, in sensul dezinfectarii digitale care ne cuprinde vietele precum acest virus nenorocit iar daca politicul nu va reusi sa sa tina in frau fortele disruptive ale digitalizarii vom avea probleme majore insasi cu actulul sistem democratic, exista planuri in acest sens, crearea unor paradisuri digitale undeva pe insule artificiale in ape internationale precum paradisurile fiscale, capitalismul este inventiv daca e vorba de castigat multi bani.
Toate astea sunt de bun simt si existau si pana acum. Doar ca trecem la urmatorul pas, le facem obligatorii si le verificam prin birocrati.
M-as astepta la nivel european sa mearga un pas inainte, de exemplu sa mai scapam de birocratia de zi cu zi. Chestii simple, gen carte de identitate, pasaport, adeverinta de nastere, taxe si impozite, diplome, permise de conducere, asigurari, sa nu mai plimbe atatea hartii, cozi, etc.
Scaparea de birocratie prin digitalizare este o iluzie, n-ar fi mai simplu sa reducem mai intai din prea multa birocratie ?
O data furata ,manipulata identitatea digitala incepe adevaratul calvar birocratic si nu stiu cat de fericiti vor putea fi oamenii despuiati si transparentizati complet.
Vad ca interesul fata de aceasta tematica este nesemnificativ comparativ cu alte teme, marginale care nu ne afecteaza vietile direct.
Sa nu existe expertiza suficinta in spatiul nostru ?
@ Hans 18/12/2020 At 23:00
Va propunem sa vedem cum beneficiaza “poporul” caruia candidatul-politician ii promite tot binele din lume in special in campania electorala. Despre cei numiti in diverse functii de coducere/executie sunt alesii politicienilor exista destul comentarii pe media si cred ca-s edificatoare.
Va rog sa aveti rabdare sa cititi cele scrise mai jos cu privire la modul practic de „digitalizare” in Romania care evident a inceput cu „primul pas” transmiterea si rezolvarea prin e-mail a cererilor.
Locuiesc in America de Nord (fus orar – sapte ore diferenta fata de ora Romaniei).
In 20 august 2020, am trimis – prin email – la o agentie guvernamentala romaneasca, despre care se spune ca este avansata in domeniul digitalizarii, o cerere (cu un document atasat) desigur cu date de identificare (nume, prenume, adres, tara, etc).
Prin aceasta cerere am rugat analizarea situatiei si un raspuns: (a) daca sunt indreptatit si daca da, (b) un termen de rezolvare.
Mi s-a dat un prim raspuns prin e-mail cu un numar de inregistrare si am fost informat ca s-a transmis cererea mea unui serviciu spre rezolvare.
Dupa vreo doua luni am revenit si am fost asigurat ca acelui serviciu i s-a reamintit de cererea mea.
A mai fost inca o revenire dar n-am avut noroc de un raspuns.
Recent, in 15 decembrie2020, am primit un e-mail (copy-paste):
“MAILUL D-VOASTRA A FOST DIN NOU REDICTIONAT CATRE SEF SERV STABILIRI.
PT. MAI MULTE LAMURIRI VA RUGAM SA NE CONTACTATI LA 031XXXXXXX.”
N.B. N-am publicat numarul complet de telefon dar pot furmniza la cerere.
M-am supus indicatiilor si am incercat citeva zile la rand, la diferite ore (intre 14:00 si 17:00) dar nimeni n-a raspuns la acel telefon.
Dupa cateva „ring”-uri a intrat automat voice mail (casuta de mesaje ???) urmatorul mesaj (bilingv):
„Abonatul nu raspunde. Va rugam reveniti / The customer you’re trying to call doesn’t answer. Please try again later”.
Acest mesaj este repetat de cateva ori – in timp ce se incearca noi „ring:-uri dupa care convorbirea se termina cu „Goodbye”.
Aici, dupa acest mesaj, clientul poate lasa un mesaj cu numarul de telefon unde poti fi contactat. Asa se intampla in aceasta tara ca “afara”.
Desigur in e-mailul meu de raspuns am relatat aceasta defectiune tehnica (si desigur de aroganta, superioritate si dispret fata de clienti/petenti).
Observati referirea la “abonat” si [“customer”] este relativ la contractul dintre firma de telofonie si abonat si ar trebui inlocuit cu un mesaj din partea agentiei guvernamentale (cu pecificarea numelui si prenumelui si/sau serviciul, doar ca exemplu : Pile, Cunostinte si Relatii: pardon STABILIRI asa cum se scrie ie e-mail) adresat petentului/clientului (el fiind “customer”).
Asta ar fi un prim pas de schimbarea mentalitatii functionarului bugetar care ar trebui sa inteleaga ca este platit sa serveasca clientul si nu este un stapan.
Altfel digitalizarea va continua cu: Va rugam sa depuneti o cerere on-line la ghiseul 5 de la etajul 2 si cu mesajul de mai sus : “….contactati-ne la tel……….” unde nu raspunde aproape niciodata nimeni Deci nu va exista proba privind calitatea profesionalismului “amploiati” care-s in crestere odata cu “digitalizarea” si cu salarii mai bune si sporuri de high-edge technology.
P.S. Bazat pe coresponenta mea am observat ca “Mail” in lb. romana, transmisa electronic/on-line/Internet, este “e-mail” in engleza (Americana). “Mail” (engleza Americana) este de fapt scrisoare/corepondenta pe hartie adusa de Posta Romana.
Aparent comentariul meu nu este foarte legat de subiectul articolului dar cu siguranta, este legat de digitalizare la nivelul utilizatorului final (end user).
Sper pentru publicare si multumesc pentru orice comentariu.
Nu are legatura exclusiva cu functionarul public, in mediul economic din Romania asemena practici le-am intalnit frecvent cand am incercat sa contactez o firma romaneasca sau o persoana, sa nu mai vorbim de politicieni, nu a raspuns nimeni.
Are legatura cu cu mentalitatea respectiv cu structurile hierarhice, subordonatul roman avand libertati si puteri de decizie foarte reduse, munca responsabila si independenta nefiind sustinuta.
Pentru ce avem nevoie de institutiile statului atata ca persoana privata ca si juridica ? daca gasim raspunsuri la aceste raspunsuri putem discuta si despre digitalizare si prelucrarera datelor.
In Estonia parca fiind nevoie de prezenta fizica a cetateanului doar in 3 cazuri in fata autoritatilor, la cum
Digitalizarea intradevar poate fi eficienta daca institutiile statului sunt interconectate astfel incat rezolvarea unor cereri sau altele sa fie rezolvate eficient si in timp scurt. PT aceste proceduri este in primul rand nevoie de o legisaltie foarte clara si simpla pt ca procedeele digitale trebuie sa respecte legea.
Cum poate functiona un stat cu o infrastructura digitala eficenta putem studia pe exemplul Estoniei, de prezenta fizica in fata institutiilor fiind nevoie in 3 cazuri, casatorie, divorti si dodandirea unui imobil.
SUA a fost supusa timp de luni de zile de atacuri cibernetice din partea unor hackeri , secretarul de stat american Pompeo arantand in directia Rusia.
Mai grav. nu au fost depistati si au putut infiltra ministere si alte institutii, pagubele produse si datele sustrase fiind in caz de avaluare.
Digitalizare apoate fi intradevar benefica daca este controlata si supravegheata de institutii independete si nu lasate pe mana pietii libere, altfel ea va lucra impotriva intereselor noastre ca cetateni si nu va lasati orbiti de indivizi ca Zuckerberg, Blin, Page, Bezos si altii de teapa lor, sunt cei care vor un capitalism feudal modern, monopolist, controlat de cativa ca. 1 % , respectiv 99 % fiind doar subordonati si executanti/useri.
@Hans 20/12/2020 At 12:07
In primul paragraf ati sintetizat totul. Fara masuri radicale adica legi clare si cu sanctiuni clare incluse in corpul legilor nu in alte acte normative (HG, ordin de ministru etc.) sau instructiuni de aplicae nu se vor obtine rezultatele asteptae.
Am participat la niste cursuri de analiza/programare calculatoare (oficial numite SPAD – sistem de prelucrare automata a datelor) pe vremea cand se incerca utilizarea Main-Frames (IBM360, IRIS50/Felix C-256) si ni se dadea exemplul SUA: s-a hotarat ca toate documentele completate manual sa fie reproiectate incat sa indice coloanele corespunzatoare din cartele (de 80 coloane) ce urmau a fi perforate si citite de un periferic numit „card reader”.
Cu toate ca angajarea se facea prin concurs si toti salariatii au fost scolarizati, unii continuau sa foloseasca vechiul sistem vechi (manual, dublare). Desigur acestia au fost eliminati din acele functii/pozitii.
Credeti ca, in situatia din Romania unde majoritatea bugetarilor sunt angajati pe baza de PCR (Pile, Cunostinte pe cineva, Relatii), vor putea fi eliminati la fel ca in SUA ?
Eu sunt pesimist si cred ca dimpotriva vor fi promovati in functii si mai mari astfel blocand si mai mult.
Dupa unele definitii pesimistul este un optimist informat.
Aa dori sa fiu contrazis de fapte si cat mai curind adica in 3-5 ani.
@ Hans 20/12/2020 At 12:07
Update.
Ieri am primit (21.12.2020) prin e-mail urmatorul mesaj:
„Va instiintam ca la 16.12.2020 a fost emis un raspuns cu privire la cererea Dvs.inregistrata sub nr. xxx.xxx din 20.08.2020.
si a fost expediat recomandat cu confirmare de primire.”
Numarul scris mai sus cu xxx.xxx este diferit de cel dat la 20.08.2020 cand, initial, am trimis primul e-mail cu crererea mea.
CURAT DIGITALIZARE, COANE FANICA !!!
Trimiti prin e-mail (posta electronica) si primesti raspuns prin mail (posta clasica).
P.S. Astept cu nerabdare scrisoarea si sper sa nu fie un raspuns adresat altcuiva , apropo de cele doua numere de inregistrare amintite mai sus.
Initiativa asta UE este:
a) recunoasterea implicita a inapoierii tehnologice (10+ ani daca nu mai mult) ceea ce inseamna ca UE a pierdut orice sansa pe termen lung in fata Americii si Chinei
b) dovada abordarii de natura totalitara prin amenzi si pedepse nu prin facilitarea dezvoltarii tehnologice
c) interferenta de natura totalitara in domeniul comercial in loc de facilitati pentru start-up-uri si simplificarea birocratiei.
d) dovada urii viscerale a binomului francezo-german fata de lumea anglo-saxona condusa de US si intr-o masura semnificativa de UK (acum in ultima faza a descotorosirii (Brexit) de UE, o institutie politica construita initial cu un scop bun (comercial) si pe urma transformata intr-o constructie pur politica si esentialmente protectionista).
e) o modalitate de a stoarce bani nemunciti pentru proiectele de vanitate ale UE
Din pacate sunt inca foarte multi care nu inteleg ce inseamna pentru tarile din estul UE acest tip de initiative nocive si fara rezultate altceva decat tensiuni politice si culturale trans-atlantice si asta in conditiile in care UE din pdv militar este total dependenta de US, UK si NATO in fata agresivitatii Rusiei, Chinei, Turciei, Iranului etc
Efectiv eurocratia „taie in mod accelerat craca” pe care se afla!
Asta nu inseamna ca marile companii americane sunt niste ingerasi. Chiar deloc.
Dar UE a devenit din ce in ce mai nociva pentru cetatenii UE.
Criza Covid este doar exemplul cel mai bun de „solidaritate UE”.
90 % dintre start-up-uri nu produc nimic. Daca UE ar fi fost intrat de inapoiata n-ar fi fost prima in cadrul careia au fost gasit primul vaccinul anticovid, nicaieri in lume densitatea robotilor industriali nu este atat de mare ca in Europa, Germania fiind pe primul loc in Europa.
Nu avem Google si nici Facebook, nici Uber sau alt mare concern din lumea digitala care de fapt nu produc nimic, in schimb aduna date, le stoceaza, le comercializeaza, traiesc din reclama si servicii.
UE doreste prin aceste masuri sa ne apare cat se poate sfera privata si datele personale care de pe acum apropae nu mai sunt aclusiv ale noastre.
In lumea anglo-saxona nu exista siguranta datelor personale, Londra spre exemplu fiind una din cele mai supravegheate elctronic din capitale din lume, prima democratie a lumii, aplica metode totalitare.
Sa-mi fie cu iertare, securitateta romaneasca sau STASI-ul german sunt mici copii pe langa ce se intampla acum in numele si spre binele nostru, aveti incredere ?
Sa explic in speranta ca va veti documenta.
1. „90 % dintre start-up-uri nu produc nimic” – este adevarat; chiar mai mult 95-99% nu au succes. Dar … inovatia si progresul omenirii vin din incercari repetate si ratate.
Capitalul international vaneaza agresiv start-up-uri. Va sfatuiesc sa va uitati si in Romania ce se intampla pe https://start-up.ro/. Potentialul IT romanesc este foarte mare. Nu este deloc intamplator ca marile concerne americane sunt prezente masiv in Romania.
Cativa banuti alocati prin procese de verificare birocratice UE sunt a) mult prea putini comparativ cu capitalul international b) verificarea este strict formala spre deosebire de scrutinizarea detinatorilor de capital asupra start-up-urilor c) coruptia nu este o problema ca in cazul mecanismelor guvernamentale sau supra-statale (UE).
2. Cred ca faceti o confuzie grava intre economia mecanizata si automatizata (la care Europa este lidera in domeniul robotilor) si economia secolului XXI a informatiei si inteligentei artificiale. Firmele germane de automobile au cumparat sisteme de navigatie din Israel de exemplu. Si acum Tesla (care sperie prin rapiditatea de executie) infiinteaza o fabrica in Germania.
3. Abordarile radicale de interpretare ale GDPR din Europa continentala de vest sunt doar incercari legale jalnice de a resuscita modelul de viata medieval european – datele cetatenilor erau doar in posesia primariei si bisericii si bineinteles a statului atotputernic si totalitar (mult prea des) in comportament. Iar rolul hackerilor (si deseori cu fake-news) era in sarcina celor asezati/asezate pe bancute si prispe in fata caselor!
4. Dpdv tehnologic solutiile IT pentru protejarea datelor NU se produc in UE ci in America, Israel, India, Japonia etc
5. Economia secolului XXI este digitala par excellence.
6. Statele UE se bazeaza in exclusivitate pe companiile gigant americane pentru infrastructura digitala dar UE creeaza noi bariere, ia decizii (ECJ) politice si in general isi manifesta frica de tavalugul stiintific prin metode punitive insotite de aroganta si o asa-zis „superioritate morala” care este total contrazisa de faptelem ideile si filozofia continental europene nu numai din ultimele doua secole.
7. Siguranta datelor stocate in UK este mult mai mare decat a cele stocate in UE.
8. Politistii in UK, spre desosebire de toate tarile europene NU poarta arme ca sa induca frica in cetateni. Politia „face politie” prin consens cu cetatenii. Camerele de supraveghere sunt controlate de catre primarii si politie impreuna – Controlori de date in terminologie GDPR.
9. Justitia anglo-saxona este mult mai robusta si de dorit comparativ cu ceea ce s-a produs in Europa post-napoleoniana, asa ca, DA, am incredere mult mare in sistemul judiciar din UK decat din UE.
1. Suntem pe aproape, capitalul privat vaneaza aceste start-up-uri, de ce ? chiar credeti ca fiecare aplicatie sai inovatie isi are rostul si priviti cine sunt clientii si benefeciarii acestor investitii, aceasi.
Este un cerc in care se invart banii, capitalul de risc este investit in domenii care promit castiguri mari din domeniul financiar, de comunicatii vezi supraveghere finantat cu multi bani publici si multe altele, n-am vazut mult capital de risc insa in domeniul energetic, cum va explicati ?
Cum va puteti explica cum firme cu cativa angajati, Whatsapp sau Instagram sa fie cumparate cu peste 1 miliard de dolari, transferurile din fotbal fiind intardevar „ridicole” fata de sumele platite pe cap de angajat din firmele respective, sunt sute de milioane.
2. Fara economia cum o numiti mecanizata nu putem fabrica nici cel mai banal biscute iar robotii industriali , dronele si multe altele fara suport digital raman doar un morman de fier vechi.
3.Considerti ceva „medieval” daca statul, cine este oare statul ? are controlul asupra datelor noastre private si nu va-ti pus intrebarea ce se intampla cu datele ajunse o data in mina unei piete libere. necontrolate ?
Luati modelul chinez de stat si incercati sa vi-l imaginati intr-o piata libera necontrolata.
4. Aveti dreptate, Europa s-a lasat pe mainile altora, acum incercarile de a controla sunt intradevar restranse iar propriile incerari firave, ex. Galileo fata de GPS, Qwant fata de Google etc.ect.
5. Daca economia sec. 21 este va fi par excellence una digitala, cine produce hartie igienica ? va fi greu sa ma sterg la fund cu un stick sau telefon mobil.
6. este punctul 4
7. Aici nu pot pronunta insa UK pana acum a facut parte din UE
8. Toti politistii din UE inclusiv cei din Romania poarta toti arme si e corect a fie asa, dupa model american, statul fiind singurul care are monopolul puterii, intr-o event. Europa unita nu va fi altfel.
Politia poarta arma in primul rand pt propria aparare si cum poate sa se protejeze daca este insasi atacata cu arme de tot felul ? scoate pistolul cu apa ?
9. Nu sunt jurist si nu ma pot pronunta intratat de absolut cum o faceti si n-am auzit sau citit undeva despre superioritatea sistemului judiciar englez fata de cel european , evenimentele care vor urma, cu sau fara Brexit vor demostra acesta ipoteza.
1. Nu este treaba/grija mea cum isi cheltuiesc unii (indivizi sau Venture Capital) banii. Dar problema in UE si mai ales in zona euro este din abordarile fiscale de casnica a doamnei Merkel. Frica politicienilor din Germania de o a doua Republica de la Weimer cu inflatie galopanta (model mai recent Zimbabwe) este adanc inradacinata.
Consecintele pentru tarile din sudul Europei (tarile PIGS) au fost si au ramas dezastruoase. Bancile si fondurile de pensii din Germania, Franta dar si Elvetia s-au imbogatit pe spinarea cetatenilor din tarile astea prin obligatiuni cu dobanzi spoliatoare de 8-10%. Somajul a ramas inacceptabil de ridicat 15-20% si mai ales tinerii nu au de lucru si emigreaza masiv. Din fericire Romania nu este in zona euro.
Firmele cu putini angajati dar cu un software bun merita banii si de multe ori cand sunt cumparati firmele sunt „pe pierdere”. Acum mai mult de 20 de ani se folosea un messenger exceptional facut in Israel – ICQ, Skype nu exista si oricum nu au ajuns vreodata la nivelul lor. AOL i-au cumparat si au abandonat dezvoltarea software-ului pentru ca nu se potrivea cu planurile lor, dar si au vrut sa nu fie achizionati de concurenta.
2. Nu sunt ingrijorat de loc de cine o sa produca fiare noi, plastic, biscuiti sau vin sau hartie igienica. De exemplu vinurile din Romania, Chile, Australia, Africa de sud sunt foarte bune asa ca nu numai francezii, italienii sau spaniolii au vinuri bune. Incercati sa verificati la cel mai apropiat supermarket ce vinuri au.
Succesul industriilor mecanizate in viitor o sa fie rezultatul robotizarii si capabilitatilor de agilitate si executie in viteza si AI la un nivel pe care Europa nu il concepe inca.
3. Incercati sa acceptati ca exista tari ca UK sau US in care nu exista buletine/carti de identitate. Si tari precum Estonia, faimoasa e-Estonia care dupa atacurile KGB-iste si-a plasat centrele de backup ale datelor guvernamentale in … Luxemburg sub o jurisdictie straina. In caz ca ar fi ocupati prin neglijenta/duplicitatea tarilor (visceral anti-saxone) UE poate ar avea inca datele cetatenilor pentru un guvern in exil.
8. In America exista al doilea amendament si cetatenii au voie sa aiba arme. Chiar si in tarile UE cetatenii au dreptul sa aiba arme.
9. Magna Carta, Habeas Corpus – toate drepturile cetatenesti sunt scrise/inventate in Anglia. Si de 800 de ani nu a fost nevoie sa se rescrie constitutii, sau modele de guvernare – republica a 1,2, …n. De ce? Pentru ca legile fundamentale sunt corecte si necesita doar mici adaptari/evolutii nu constitutia tov. Iorgovan si nici pe modelele politice schimbatoare franceze/germane.
Pana si notiunea de republica in sensul original, europenii continentali au stricat-o.
Fiecare e liber sa traisca unde doreste, nici un model de tara nu este perfect, poate acceptati aceasta varianta.
Si inca ceva , articolul lui Liiceanu a adunat 100 de comentarii pe o tematica veche de cand lumea si la care nu s-a gasit raspuns.
Astazi lumea de transforma sub ochii nostrii cu efecte pe care inca nu le putem anticipa corect iar daca „cotim gresit” intradaver doar al De Sus nu poate eventual ajuta, respctiv sa credem mai mult in dansul decat in ce ni se intampla acum si pe viitor.
M-asi fi dorit pe acesta tematica 100 de comentarii. inseamna ca nu intereseaza, nediscutarea si ignorarea subiectului putand de veni periculoasa si sper ca SUA va face primul pas, Google este luat in vizor.
In lumea academica romanesca am impresia ca se „bat campii” pe lucruri mai putin importante decat cele legate de viitorul nostru si de cum vom trai.
„Banca Transilvania a fost amendată cu 100.000 de euro după ce un angajat a publicat pe Facebook o scrisoare a unui client. Potrivit unui comunicat dat de Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu caracter personal, investigaţia a fost demarată în urma primirii unor sesizări cu privire la încălcarea confidenţialităţii şi securităţii datelor personale şi a fost finalizată în data de 26.11.2020, constatându-se încălcarea dispoziţiilor art. 32 alin. (1) şi (2) coroborate cu art. 5 lit. f) din Regulamentul General privind Protecţia Datelor. Operatorul Banca Transilvania SA a fost sancţionat contravenţional cu amendă în cuantum de 487.380 lei (echivalentul a 100.000 euro).
„S-a constatat că a avut loc dezvăluirea în spaţiul public (on-line) a declaraţiei solicitată de operator unui client al său cu privire la modul în care intenţiona să utilizeze o anumită sumă de bani pe care acesta dorea să o ridice din contul său. Această declaraţie a fost distribuită între câţiva angajaţi ai Băncii Transilvania pe adresele de e-mail de serviciu. Unul dintre angajaţi a listat e-mailul ce conţinea declaraţia clientului, precum şi e-mailul ce conţinea conversaţia internă între angajaţii operatorului.”
Cam atat despre siguranta datelor personale.
Digitalizarea in Ro este ineficienta cu softuri ne
performante. Atat firme private dar si institutii publice, pornind de la sistemul de sanatate si ajungand la banci. Majoritatea isi trateaza clientii ca pe niste potentiali hoti. Astfel Bitdifender, dupa ce cumperi produsul din magazin, pentru codul de activare, iti cere sa ai cont la ei, cu parole, cand de fapt programul antivirus trebuie simplu reactivat cu noul cod numeric. La fel, BCR, cu sistemul George, cu e Token iti da numar de utilizator, apoi, cod OTP, sa ai pusa si amprenta palmara sau faciala, parole, de te si lipsesti sa mai folosesti acest mod de plata. Ar trebui ca toti care fac fraude financiare pe internet sa primeasca cel putin 10-15 ani de puscarie ca sa le treca cheful de hotii on line. Iar sistemele digitale mai simple si pragmatice.