luni, iulie 22, 2024

Adevăruri, minciuni și statistici

Numeroase[i] comunicate și declarații din zona guvernamentală din ultimul timp m-au dus cu gândul din ce în ce mai des la formularea[ii] de mai sus.

Este, cred, important de conștientizat că statisticile pot fi foarte utile, dar pot și distorsiona destul de mult realitatea, mai ales dacă sunt prezentate fără a fi furnizate și elemente de context și dacă nu sunt analizate mai atent.

Baza unor calcule, modul de calcul, perioada de referință și cea cu care se compară, termenii folosiți, definiția legală a acestora (față de sensul intuitiv pentru un om obișnuit neavizat), amestecul de concepte, citarea trunchiată, modul de prezentare a rezultatului statistic etc pot, astfel, duce la percepții destul de diferite față de ce se întâmplă de fapt.

Pentru a ilustra mai bine ce vreau să spun, mă voi referi mai jos la 3 exemple recente (abordate simplificat pentru a surprinde esența, fără a lungi prea mult textul și nici folosi termeni artificial complicați).

1. Se spune că ar fi scăzut inflația în 2023

Probabil că mai toți românii au auzit afirmația de mai sus în ultimele luni. Este adevărată doar într-un sens parțial. Pentru a se înțelege partea care este în neregulă cu ea, este util de avut în vedere următoarele:

a. Inflația arată, în esență, creșterea prețurilor de la un an la altul, raportat la un coș de consum (inclus în IPC – Indexul Prețurilor de Consum) considerat mai relevant pentru populație. Practic, este vorba de scumpiri ale unor bunuri sau servicii de folosință largă, scumpiri care reduc volumul a ceea ce poate o persoană să mai cumpere într-un an dacă salariul/venitul îi rămâne același cu cel din anul anterior.

b. Ca o paranteză, inflația nu se întâmplă pur și simplu, cum sugerează numeroase declarații oficiale la noi, ca și cum ar fi vorba de vreo molimă apărută din senin. Este un fenomen care ține în mare parte de politici guvernamentale ce implică o suplimentare exagerată de bani (masă monetară). Pe durata raportării lirei sterline la aur, în Marea Britanie nu a fost deloc inflație timp de sute de ani.

Desigur, unele creșteri de prețuri nu se întâmplă din vina statului (cum e cazul energiei importate) și nu toată creșterea de masă monetară se regăsește în inflație (aceasta fiind calculată, după cum menționam mai sus, pe baza unui coș specific de produse, pe când masa monetară totală (M3), include, de exemplu, și banii în depozite la termen).

De asemenea, în economii relativ deschise, cum sunt cele ale țărilor membre UE, volumul de bani disponibil efectiv nu este controlabil cu totul și tot timpul (și diferențele între cantitățile de bani disponibile imediat și cele care sunt blocate în instrumente cu diverse termene contează și ele în practică).

Nicio inflație mai mare nu ar putea avea, însă, loc dacă statul respectiv nu ar fi luat decizii care să o faciliteze conștient, inclusiv prin emiterea unor sume suplimentare mari de bani, deconectat de productivitate și de creșterea reală de bunuri și servicii.

c. Revenind la problema afirmației de mai sus, rata inflației pentru 2023 este estimată la 10.7%[iii], ceea ce o face, într-adevăr, mai mică decât cea din 2022 când a fost de 13.8%[iv]. Este un aspect pozitiv.

Este, însă, parțial înșelător de spus că a scăzut chiar inflația (și nu doar rata ei anuală), pentru că nu este aceeași inflație.

Astfel, inflația fiind calculată ca o evoluție față de anul anterior, o inflație de 10.7% în 2023 nu înseamnă deloc că a scăzut cea de 13.8% din 2022 la 10.7%, ci că la aceea din 2022 s-a adăugat una în 2023, doar că ceva mai mică.

În bună parte, asta înseamnă că s-au tipărit/emis în continuare mulți bani fără acoperire în valoarea adăugată reală și că s-a împrumutat mult.

De altfel, conform datelor BNR[v], cantitatea totală de masă monetară suplimentară în 2023 a fost mai mare decât cea suplimentară din 2022 (doar o parte fiind, însă, relevantă pentru calculul inflației), iar masa totală monetară (M3) a ajuns în 2023 în România la un nivel cu aproximativ 33% mai mare decât cel din 2020.

De asemenea, datoria externă a României a crescut cu aproximativ 50 de miliarde de dolari în ultimii 4 ani.

d. Mai trebuie înțeles că atunci când se vorbește de o inflație pentru anul 2023 de 10.7%, ea se raportează la punctul atins anul anterior și în privința bazei de calcul a procentului. Adică, este de 10.7% din 113.8% – deci este, de fapt, de aproximativ 12,18% dacă ne raportăm la același nivel de plecare – cel din 2021 – și nu la cel deja crescut în 2022 de inflația din acel an.

În concluzie la acest punct, în 2023 a scăzut rata inflației (ceea ce este bine), dar nu inflația ca atare, nefiind aceeași inflație. Costul coșului de consum a continuat să crească destul de mult (semnificativ peste nivelul mediu din zona Euro, de exemplu).

Aceasta s-a întâmplat, în principal, din cauza lipsei reformelor.

Cei câștigați sunt politicieni iresponsabili și, în diverse grade, cei care au supra-beneficiat de creșterea foarte mare a cheltuielilor statului din ultimii ani. Păgubiți sunt majoritatea românilor.

2. Treaba cu deficitul bugetar al României de 6.3%[vi] în 2022 și de (cel puțin) 6% în 2023 …din PIB

Și referirile la cifrele de mai sus au fost numeroase în spațiul public în ultimul timp.

Pentru 2022, cifra procentului deficitului bugetar al României de mai sus (de 6.3%..din PIB) este cea stabilită deja oficial.

Pentru 2023, cifra nu este încă finalizată, dar se estimează larg că deficitul a fost de cel puțin 6%…din PIB.

Trebuie înțeles, în primul rând, în privința acestor date, că o situație de deficit bugetar înseamnă că Guvernul cheltuiește mai mult decât încasează din taxe, impozite și alte venituri bugetare obișnuite.

Diferența de bani de cheltuit vine din împrumuturi (de exemplu, din îndatorare externă, obligațiuni de stat către proprii cetățeni etc).

De asemenea, este important de conștientizat că procentele sunt foarte mari în sine – locul 2 din 27 țări UE în fiecare din ultimii 2 ani[vii]

Dar dincolo de aceste aspecte, modul de prezentare a statisticii de mai sus în spațiul public românesc este frecvent înșelător în cel puțin 3 privințe:

a. De multe ori, afirmația la televizor sau în presă nu merge până la capăt, omițându-se să se precizeze că procentul de deficit bugetar este calculat, de fapt, raportat la …produsul intern brut (PIB).

Majoritatea românilor, chiar dacă ar fi atenți la formulare, nu ar avea, astfel, cum să-și dea, seama că Guvernul a cheltuit în 2022 și 2023 cu peste 20% mai mult decât a avut venituri proprii, nu „doar” cu 6.3/6%.

Astfel, pentru că bugetul de stat din România reprezintă aproximativ 30% din PIB, un deficit bugetar egal cu 6.3/6% …din PIB, este echivalentul unui deficit bugetar de peste 20% din…buget).

b. Chiar și atunci când se mai precizează în declarații că este vorba de o cifră calculată, de fapt, ca procent din PIB, mintea noastră nu sesizează, de obicei, șmecheria pentru că se vorbește de deficit …bugetar, foarte mulți români nefiind informați în școală, oricum, cu privire la ce înseamnă produsul intern brut (sau chiar acronimul PIB).

Suntem, astfel, tentați în mod destul de natural și logic, să legăm procentul de buget, nu de PIB (de vreme ce se vorbește de deficit …bugetar, iar statul cheltuiește din buget nu din PIB).

Frumos ar fi să se prezinte sistematic procentul de deficit bugetar din…buget sau măcar și unul și altul, nu o cifră foarte înșelătoare pentru marea majoritate a românilor.

c. Relevanța deficitului bugetar este și ea mascată atunci când se compară cu alte țări.

Pentru că deficit bugetar înseamnă îndatorare și datoria trebuie plătită la un moment dat, cât ai de plată procentual contează. În plus, datoriile plătindu-se din buget, nu din PIB, marja de manevră viitoare a bugetului contează și ea mult.

Or, una este să ai un deficit bugetar de 6.3% din …PIB când marea majoritate a bugetului se duce pe salarii, față de o situație cu mult mai multă marjă. Relevanța este, de asemenea diferită și în funcție de ponderea bugetului în PIB (mai mică decât media UE în cazul României).

Costul finanțării este și el mai mare pentru România față de numeroase alte state UE, ponderea în buget a dobânzilor de plată anual pentru datoriile acumulate fiind în plin proces de creștere etc.

Nu în ultimul rând, pentru că bugetul de stat se cam reflectă în mare parte în PIB, deficitul bugetar excesiv generează o creștere economică cam artificială în măsura respectivă, mai ales având în vedere că o mare parte a creșterii de cheltuieli s-a dus pe angajări și creșteri de salarii deconectate de productivitate. Voi detalia acest aspect ceva mai mult mai jos

În concluzie la acest punct, referirea la procente din PIB când vorbim de deficit bugetar este înșelătoare. Deficitul bugetar în ultimii ani în România a fost iresponsabil de mare – de peste 20% (din bugetul anual). Cifra are o relevanță negativă și mai mare decât pare din cauza marjei reduse de cheltuieli non-structurale, ponderii mai mici a bugetului în PIB, și folosirii ineficiente a unor sume foarte mari.

3. România ar fi avut o creștere economică de 2,2%[viii] în 2023

Este tehnic adevărat, dar înșelător pentru ce deduce omul neavizat de aici.

Astfel, când se vorbește de creșterea economiei, de fapt, se vorbește de creșterea produsului intern brut (PIB).

PIB-ul este, în prezent, principalul indicator de măsurare a unei economii naţionale şi este definit ca valoarea tuturor bunurilor şi serviciilor produse în economie mai puţin valoarea acelor bunuri sau servicii folosite în crearea lor.

Deși produsul intern brut (PIB) se referă la …produs – ducând cu gândul la producție – de fapt, PIB-ul poate fi calculat utilizând 3 metode –  metoda producției, metoda cheltuielilor și metoda veniturilor – nu doar una.

Mai mult decât atât, ca și în alte țări UE, produsul intern brut e calculat de Institutul Național de Statistică prin metoda … cheltuielilor.

În esență, formula este: PIB = consum (atât sector privat, cât și public etc) + investitii + exporturi – importuri.

Deci, creșterea economiei este, de fapt, creșterea PIB-ului și aceasta este, de fapt, creșterea cheltuielilor brute (fără variația de preț).

Deși creșterea cheltuielilor dintr-un an reflectă, de obicei, o creștere de bogăție la nivelul unei țări (și de produse și servicii disponibile), dacă aceasta este cu adevărat o creștere de bogăție proprie reală și sustenabilă sau e mai mult o aparență temporară depinde de mai multe aspecte.

Unul foarte important este tocmai deficitul bugetar de care am vorbit în exemplul anterior.

Pentru că PIB-ul este dat de cheltuială/consum și aceasta include și cheltuiala statului pe bunuri finite și servicii (inclusiv cheltuielile cu personalul administrației publice)[ix], cu cât unele instituții publice își cresc aiurea cheltuielile respective – de exemplu, angajând și oameni care nu fac nimic sau plătind 500 de euro pe o mătură, cu atât crește PIB-ul.

Or, Guvernul nu doar că s-a dovedit în ultimii ani „campion” la crescut cheltuielile statului, dar a făcut-o într-un procent mare prin deficit bugetar și am văzut mai sus că deficitul înseamnă bani împrumutați.

Dacă deficitul bugetar pe 2023 a fost de 6% …din PIB, iar creșterea PIB-ului a fost de 2.2%, e mai aproape de adevăr să spui că economia reală a scăzut în 2023 decât să spui că a crescut.

Este adevărat că și în 2022 deficitul bugetar a fost cam la fel de mare, dar, măcar, creșterea a fost atunci dublă față de cea din 2023 (cele de mai sus aplicându-se și anului respectiv, dar într-o măsură mai redusă).

În concluzie la acest punct, mai potrivit ar fi să se spună că în 2023 a crescut consumul, nu economia reală românească („cumpărându-se” creștere pe datorie și cu folosirea ineficientă a unor sume mari).

Raportat la toate cele 3 exemple de date/afirmații de mai sus, folosirea unor statistici cu potențial înșelător nu se întâmplă doar în România.

Multe concepte și formule sunt, în mare măsură, chiar armonizate la nivel internațional.

Doar că la noi e o supra-utilizare pe fondul slabei informări economice a populației, iar potențialul de distorsiune e mai mare din cauza numeroaselor politici publice greșite, lipsei transparenței pe datele de context și tupeului cu care unii politicieni proclamă că am evolua ca țară la superlativ.

Unele poziționări nici măcar nu ar fi cu adevărat necesare ca atare. De exemplu, afișarea unei creșteri economice a devenit un fel de prioritate politică (nu doar la noi), dar nu e neapărat necesar să crești în fiecare an ca să o duci mai bine. Astfel, cineva care are un salariu de 15000 de euro pe an timp de 10 ani și cheltuie doar 10000 de euro pe an, va deveni mai bogat cu zeci de mii de euro fără să „crească” în vreun an.

Dar dacă cheltui mai mult decât ai, poți să crești și cu 10% pe an și nu devii mai bogat, ci mai sărac/vulnerabil. Cam la fel este și cu bugetul unui stat, mai ales pe termen ceva mai lung.

Până la modificarea abordărilor (nu se va întâmpla în an electoral), este, cred, de reținut că statisticile, mai ales cele de la noi, trebuie analizate mai atent și în context.

De asemenea, trebuie înțeles că atât echilibrarea politicilor publice din România legate de exemplele de mai sus, cât și echilibrarea modului de prezentare a realității, vor fi foarte importante pentru felul în care mulți români vor percepe și se vor raporta la contractul social din țară în anii cu destule oportunități, dar și foarte complicați, care urmează.


Note:

[i] În plus de sursele specifice citate, unele aspecte pot să reflecte mențiuni și informații din cărți/analize ale lui Mervyn King, Milton Friedman, sau Thomas Pikkety.

[ii] Nu este sigur cine a folosit-o primul (fiind și mai multe variante, una – lies, damned lies and statistics – fiind atribuită lui Mark Twain care se pare că o cita de la Benjamin Disraeli). Personal, cred că am auzit prima dată formularea respectivă la cursul de tehnici cantitative.

[iii] https://www.imf.org/external/datamapper/PCPIPCH@WEO/LTU/EURO/EU/ROU

[iv] 13.8% conform datelor Institutului Național de Statistică https://insse.ro/cms/ro/content/ipc%E2%80%93serie-de-date-anuala

[v] https://www.bnr.ro/Masa-monetara-M3-si-contrapartida-acesteia-5171.aspx.

[vi]https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Government_finance_statistics#General_government_surplus.2Fdeficit

[vii]https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Government_finance_statistics#Government_revenue_and_expenditure

[viii] https://www.imf.org/external/datamapper/NGDP_RPCH@WEO/ROU?zoom=ROU&highlight=ROU

[ix]https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Archive:Conturile_na%C8%9Bionale_%C8%99i_PIB-ul#Cheltuielile_pentru_consum

Distribuie acest articol

33 COMENTARII

  1. Să vedem unde ajungem cu programul de guvernare bazat pe WLG!

    Teoria creșterii economice bazate pe creșterea salariilor (wage-led growth – WLG)

    “ Atât în Programul de Guvernare 2017-2020 cât și în varianta actualizată pentru 2018-2020, se menționează:
    ”România trebuie să acceseze intrarea în cercurile virtuoase de dezvoltare. Doar așa vom ajunge la o creștere economică mai mare. Creșterea economică înseamnă bunăstare mai mare, înseamnă venituri mai mari. Veniturile mai mari înseamnă cerere de bunuri mai mare. Cererea de bunuri mai mare presupune creșterea ofertei de bunuri de către firme și deci înseamnă locuri de muncă mai multe și mai bine plătite, înseamnă consolidarea clasei de mijloc, înseamnă mai mulți bani la buget, mai multe investiții și din nou o creștere economică sustenabilă. […] Continuarea combaterii nivelului demotivant de salarizare va contribui la reducerea inegalităților și la creșterea economică. Este nevoie ca salarizarea în sectorul public să răspundă nevoilor stringente ale angajaților, dar și să stimuleze și să premieze performanța. De asemenea, este important ca, prin măsuri active, sectorul privat să fie sprijinit, în sensul generării de oportunități pentru creșterea salariilor.”

  2. Felicitări! Util!
    Excelent articol : reușește să ridice o parte din vălul-gros-care maschează realitatea economică la noi și nu numai la noi…
    Neliniștitoare realitate!

  3. Va multumesc pentru articol. In sfarsit se spun lucruri clare pe care doar le sugereaza cifrele oficiale, si nu numai in Romania. Peste tot politicienii repeta aceleasi cifre care le convin. Ar trebui sa fie predate la scoala datele astea; si obligatoriu pentru toti cei ce voteaza macar o data la 10 ani sa dea un examen. Cine nu trece, sa nu aiba drept de vot.

  4. Declaram reusit demersul – e adecvat prezentat in scop de popularizare. (Poate la sectiunea cu deficitul ar fi mers putin mai scolareste.)

    Dupa mintea mea, una din primele intrebari care ar trebui adresate candidatilor la alegerile politice ar fi: Cam in ce orizont de timp iti propui, daca iti propui, sa aduci bugetul orasului / tarii pe excedent? Macar sa vedem daca le-a dat prin cap asa ceva, ca sa stim cum se raporteaza la traitul pe datorie / pe banii altora si cam cat de responsabil gandesc.

    • @Sanitarul

      Credeti ca-i doare gura, pe canditati, sa promita orice? Credeti ca, dupa 4 (sau 5) ani de mandat, cei care i-au votat (mare parte din ei analfabeti functional sau doar analfabeti) vor fi capabili sa-i traga la raspundere?
      Putem sa-i intrebam pe politicieni orice, vor minti cu gura plina, stiind sigur ca nu-si vor deconta, vreodata, minciunile.

      Responsabilitatea despre care vorbiti e generata de o „glanda” pe care doar oamenii educati, instruiti, competenti si integri o au. Puteti numi, dintre politicienii romani ai momentului, o singura persoana pe care am putea-o banui de cele 4 calitati mentionate de mine?

  5. Statistica este ca Luna are o fata vazuta si alta ascunsa. Si acest fenomen a existat si inainte de 1990. Nici acum datele statistice demografice si economice nu sunt cele corecte 100%. Nici la Eurostat Romania nu trimite toate datele si nu exista siguranta ca sunt reale 100%. Pacalirea mediului de afaceri si a populatiei rezulta tocmai din manipularea datelor statistice. Personal, am rezerve pentru ultimul recensamant general al populatiei dar si cu datele actuale privind cresterea economica si deficitul bugetar real. Altfel nu ar avea ce cauta iarasi FMI.

  6. Statistica este instrumentul cu care guvernantul controleaza si manipuleaza cetateanul truditor . Datele statistice reale le foloseste guvernantul pentru a afla unde sa se introduca el cu taxarea iar cu datele statistice masluite si prezentate publicului manipuleaza politic si electoral .

  7. minciuna are picioare scurte, statisticile vor sa cosmetizeze realitatea, in timp ce adevarul le da peste bot ambelor, de aceea i si dureros. faceti un sondaj printre tinerii din liceele/facultatile bune, citi isi vad viitorul in Romania, si de ce? daca niste prosti patentati ca ciolacu, grindeanu, ciuca etc sint oameni de succes, atunci cum definim succesul in Romania? cum putem caracteriza economia Romaniei (cu mici exceptii desigur) ce exporta griul si importa aluatul congelat, sau lemnul brut si primeste rumegusul prelucrat, sau s a umplut de baksteri, asiguratori, agenti imobiliari de tot felul si alte lighioane extractive? ar trebui sa apreciem adevarul iar oamenii lucizi si capabili sa vina cu solutii concrete nu cu facaturi. prostul n are limita/masura sau rusine, ma tem insa ca mai vinovati sint cei ce tac lasind paduchii sa le sara n frunte.

    • Mulțumesc pentru comentariu. Am menționat într-o notă la articol varianta respectivă. Mi se pare mai potrivită cea folosită în titlu.

      • @Lucian Bondoc
        Daca si reusiti in incercarea mentionata de Dvs., aplicati, va rog, metoda din acest articol, pentru care va multumesc si felicit, pe subiecte punctuale (articole/legi/norme) din leviatanul legislativ romanesc, inclusiv Constitutia Romaniei, care necesita schimbare rapida pentru a produce in termen scurt/mediu rezultate pozitive pentru interesul public (nu ala de camarila, oricare ar fi ea).

        Subiecte garla, dupa cum cred ca stiti deja.
        Imi permit sa prezint DOAR doua din multele necesare:
        – separatia REALA a puterilor statului – unele de altele si de mediul privat cu influenta(rotatia de cadre – inclusiv intre privat-public si dupa pensionare/iesirea din sistemul de stat; „cumetreniile” dintre reprezentanti de nivel mediu/inalt ai puterilor statului, care nu-s autocenzurate, ba dimpotriva, si care necesita blocaj legal etc.)
        – reforma sistemului electoral (fara liste electorale, fara voturi secrete in parlament, fara redistribuiri de voturi etc.).

  8. Este an electoral, iar statisticile trebuie sa dea bine peste tot in lume, nu doar la noi, doar ca este prea tarziu. Ca sa fie bine, sa nu fie rau. Cine face aceste statistici? Corect, partidul „unic” aflat la guvernare, respectiv PSD, PNL fiind cantitate neglijabila. Nu degeaba PSD se alfa pe primul loc in preferintele romanilor din tara (!), pentru ca in diaspora pe primul loc cica este AUR. Unii creaza impresia ca Romania devine o mare „putere economica”, iar ceilalti creaza impresia ca redau „demnitati pierdute”.

  9. https://panorama.ro/asigurari-private-sanatate-revigorare-sistem-public/

    Accesul la sistemul privat de sanatate este extrem de redus pentru cei 1.500.000 de salariati cu salariul minim pe economie ( captivii unei imbecilitati legislative ) . Poporul trebuie educat si responsabilizat . Iar guvernantul trebuie sa ii lase cetateanului CASS-ul alaturi de salariul net . Ca sa decida singur unde isi face asigurare de sanatate . Sistemul public sa sigure numai urgentele pina la nivel de stabilizare a pacientului . De acolo sa intre in functiune asigurarea sau asigurarile fiecaruia . Pentru cei care ar putea sa intrebe de unde poate asigura guvernul cheltuiala cu sistemul de urgenta spun ; din smele incasate pe taxarea consumului . Asa cum am spus mai sus trebuie adaugata educarea economica , financiara si sanitara a poporului . Si reducerea cheltuielilor bugetare cu salariile .

  10. Articolul este util, într-adevăr, pentru că aduce în discuție nevoia de a privi realitatea reflectată de statistici din mai multe unghiuri. Creșterea PIB-ului sau scăderea inflației au fost mereu prilejuri de laudă de sine pentru politicieni și este bine să avem instrumentele care pot identifica manipularea sau minciuna.
    Pentru corectitudine, însă, trebuie spus că PIB-ul României este calculat și prin metoda de producție. Sunt, de fapt, echipe care fac separat estimările și apoi le confruntă. Altfel, n-am ști care este valoarea adăugată creată în economie și care este productivitatea sectoarelor.
    În final, dacă lui Mark Twain i se atribuie zicala despre minciuni și statistici, mai este una atribuită lui Carroll D. Wright care ar putea fi tradusă așa: Cifrele nu mint, ci oamenii o fac (Figures don’t lie, but liars do figure). Dacă statisticile sunt construite strâmb, abia atunci sunt minciuni în sine. Altfel, trebuie să săpăm mai mult după adevăr.

    • Mulțumesc pentru comentariu. Am menționat că sunt mai multe metode de calcul a PIB-ului, dar cifrele vehiculate oficial sunt cele calculate prin metoda cheltuielilor, de aceea m-am referit la această metodă.
      Am auzit zicala la care vă referiți într-o altă variantă – bărbații mint, femeile mint, cifrele nu mint, dar nici aceea nu este corectă pe fond total. Chiar există statistici pe care le consider că au un potențial manipulativ intrinsec și acest aspect trebuie remediat, contribuind la unele din problemele de percepție de contract social din prezent și facilitând furatul propriei căciuli.
      De exempu, consider manipulativ să se calculeze deficitul bugetar prin raportare la PIB și nu la buget. De asemenea, nu este în regulă faptul că șomajul ia în calcul doar pe cei care au căutat activ de lucru în intervalul prevăzut. Rata reală a celor care nu lucrează e aproape dublă etc.

      • Vă mulțumesc și eu pentru răspuns.
        Sunt multe chestiuni tehnice legate de statisticile oficiale care ar merita discutate, inclusiv despre modul în care politicienii aleg să le folosească.
        În privința ratei șomajului, ea este calculată conform definițiilor BIM pentru comparații internaționale, iar cel calculat din datele ANOFM are valențe strict administrative și cred că nimeni nu s-a încumetat să îl supună unui audit de calitate. Însă pe lângă șomajul BIM mai există date despre cei ”din afara forței de muncă”, adică nici nu muncesc, nici nu caută activ un loc de muncă. Nu am auzit niciun ministru să spună ceva despre această categorie și ce politici brodează pentru ei.
        Raportarea deficitului bugetar la PIB este o convenție, la fel cum tot o convenție este alegerea indicatorilor pentru caracterizarea unui obiectiv de politică europeană, spre exemplu. Dacă un astfel de indicator se poate îmbunătăți prin creșterea PIB-ului, cu un consum alimentat de împrumuturi, atunci ar fi util ca analiștii economici sau politici, cei din presă ori formatorii de opinie să înțeleagă cum se poate întâmpla asta ca să întrebe guvernul ce planuri are mai departe. Sau să întrebe INS-ul cât reprezintă cheltuielile militare din PIB, pentru că și ele sunt luate în considerare.
        Articolul dumneavoastră este un foarte bun argument pentru ceea ce este numit ”alfabetizare statistică”, pe lângă ”alfabetizare digitală” sau alte derivate. Voi citi în continuare cu plăcere articolele dumneavoastră.

  11. O analiză corectă și argumentată. Aș fi folosit și niște diagrame pentru înțelegerea mai ușoară a celor expuse.
    Pariez că cel puțin 80% dintre ” politicieni ” nu pricep diferența privind baza de raportare. De altfel , in media , practic nu există jurnaliști care să prezinte astfel de date , când ei nu știu diferența intre milion și miliard , nu mai spun despre cauza ( ele ) inflației. Poate o prezentare la un post tv ar avea un efect de multiplicare cu efecte pozitive. Deloc curios , acest text are ” valoare adăugată ” spunând adevăruri evidente.

  12. https://www.hotnews.ro/stiri-international-26858351-cum-reactioneaza-elvetienii-inflatie-6-taie-banii-pentru-distractii-consum-9-din-10-elvetieni-continuat-investeasca-educatie-care-continua-fie-considerate-prioritate.htm

    In Romania odata cu cresterea inflatiei bugetarii fac greva pentru cresterea salariilor . Apoi in mare marinimia lui guvernul de tilhari mareste pensiile , ajutoarele sociale si tot ceea ce poate contribui la conservarea voturilor sau inmultirea lor .
    Poporul roman needucat este incapabil sa isi ajusteze cheltuielile si sa isi schimbe obiceiurile . Cheltuieli neesentiale ?! La romani nu exista asa ceva . Exista constipare mintala , inconstienta si iresponsabilitate .Limitarea calatoriilor si distractiilor ?! Pfua …

  13. Alin Mituta – europarlamentar Reper a declarat ca ‘ Am vorbit astăzi la The 5G Conference, organizată la Bruxelles de către Forum Europe, despre prioritățile mele pe Actul privind infrastructura gigabit pe care sunt negociatorul Parlamentului European. Scăderea substanțială și eliminarea treptată a tarifelor suplimentare pentru apelurile între statele membre UE. Ar trebui să nu existe nicio diferență de cost între apelurile pe care le facem în țară versus cele pe care le facem către alte țări UE. Acces la internet de mare viteză: dezvoltarea rapidă a rețelei 5G și de fibră optică și conectarea zonelor rurale și izolate.Săptămâna viitoare avem ultimele negocieri. Vă țin la curent. ‘. Intra pe noul meu blog de analiza a alegerilor europarlamentare https://europarlamentare2024.wordpress.com/ pentru a urmari analiza completa a alegerilor europarlamentare de anul acesta

  14. Frumos. Felicitări.

    As puncta ca trebuie un pic de atenție la coșul statistic cu pricina. Daca in cos era un kg de salam in 2022 și un kg de salam in 2023 si prețul e neschimbat, inflația e teoretic 0. Dar daca salamul din 2023 are ai putina carne in el decât cel din 2022?
    Daca un kg de făină in 2022 era făină produsă respectând standardele europene si un kg de făină în 2023 este un kg de făină din grâu modificat genetic, și produs cu cantități de insecticide, pesticide și îngrășăminte care sunt duble față de standardele europene, este același kg de făină?
    Sunt produsele comparabile? Faptul că agricultorii sunt agitați mă face sa cred ca nu prea…
    Revenind la PIB, metoda in sine nu contează, toate trei metodele trebuie sa producă același rezultat (nu mă refer la estimări ci valori definitive).

    • Multumesc pentru comentariu. Aveti dreptate ca sunt destule aspecte de discutat si cu privire la cosul in sine si implementarea metodologiei in teren. Fiind insa aspecte mult mai tehnice si mai dificil de documentat, se putea pierde ideea principala pe subiectul respectiv – respectiv, ca si la acelasi cos, diferentele de la unban la altul pot fi mai mici si prezentate mai inselator decat pare.
      Legat de calculul PIB-ului, ar fi cum spuneti doar daca nu luam in calcul sectorul public. Acolo nu se poate aplica bine, de exemplu, metoda productiei, decat daca prin cheltuieli se coreleaza. Or metoda cheltuielilor maximizeaza valoarea oricarei ineficiente dupa cum am incercat sa arat in cele 2 exemple din articol.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Lucian Bondoc
Lucian Bondoc
Absolvent al cursurilor Facultății de Drept, U.B (1998), Colegiului Juridic Franco Român de Studii Europene(1998), ciclului internațional lung al Ecole Nationale d’Administration (2000) și masterului în afaceri europene organizat de ENA și universități partenere (2000). A lucrat un an în cadrul administrației publice în perioada 2000-2001. Ulterior a activat ca avocat (din 2008 - ca partener). În afara domeniului juridic, este interesat, în principal, de bună guvernanță, studii comportamentale și viitorologie.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro