sâmbătă, aprilie 19, 2025

Adrenalină și nu numai

Absolut inutilă și curată pierdere de vreme punerea pe două coloane a Tornadelor. Adică a filmului din 1996 scris de Mchael Crichton și Anne Marie Martin și regizat de John Bunt și a celui creat în 2024 de Lee Isaac Chung, pe baza scenariului datorat Michael Crichton, Mark L.Smith și Joseph Kosinski. Același lucru se întâmplă și dacă încerci să compari și să spui care actriță a fost mai bună. Helen Hunt sau Daisy Edgar-Jones? Și aceasta fiindcă realizatorii filmului din 2024 și care a ajuns în România într-o lună iulie în care vremea și-a făcut de cap parcă mai abitir ca niciodată, au avut grijă să nu împrumute absolut nimic din cea de acum 28 de ani.

Sigur, ambele filme se ocupă de povestea de ani buni la mare modă a vânătorilor de tornade. Adică a oamenilor care își pun viața în primejdie, fie din interese științifice, așa cum o fac în filmul din 2024 Kate Cooper și, într-un anume chip, și Lavi, fie aparent numai din teribilism cum suntem lăsați mult timp a înțelege că ar face-o Tyler Owens și echipa lui, în vederea cunoașterii secretelor acestui fenomen meteorologic. Care, în anumite zone ale Globului, în cazul de față Oklahoma, a dobândit proporții inimaginabile. Vorbindu-se chiar despre epidemii de tornade. Și, tot la fel, ambele pelicule încearcă să formuleze un răspuns la întrebarea dacă omului îi stă în putere să controleze natura. Răspunsul fiind deocamdată, nu.

Mai departe însă lucrurile stau cu totul diferit și aceasta nu doar fiindcă regizorul Lee Isaac Chung și directorul de imagine Daniel Mindel au dispus de mijloace tehnice net superioare celor la care au avut acces confrații lor ce au realizat producția din 1996.

Lee Isaac Chung și Daniel Mindel surprind cu lux de amănunte cum o tornadă se constituie din mai nimic. Pe neașteptate și cu indicii premergătoare aproape zero. Aceasta însemnând și șanse tot aproape zero de prevenire și de punere la adăpost a oamenilor și a bunurilor acestora. Vedem, și o facem consumând și noi în scaunul nostru de spectatori considerabile cantități de adrenalină, cum tornade apărute din senin confiscă, în trecerea lor nebună, cam tot ceea ce întâlnesc în cale. Mașini ultimul răcnet, instalații tehnice aparent solide, clădiri de felurite calibre. Și mai presus de toate vieți omenești. Se aneantizează, zboară la propriu oameni care până atunci primiseră asigurări că  totul o să fie bine. Vedem și cum oameni de condiții profesionale și sociale evident diferite depun eforturi în vederea decodării originilor fenomenului ori spre a-i salva pe cei aflați la mare ananghie. La fel cum vedem și indivizi care, sub masca bunelor intenții, vor să profite financiar la maximum de pe urma suferințelor semenilor. Filmul având în felul acesta și o ușoară tentă anticapitalistă.

Dacă în cazul lui Kate Cooper și Javi știm de la bun început că interesul lor pentru cunoașterea modului în care se formează tornadele și pentru prevenirea cel puțin în parte a efectelor lor devastatoare are rădăcini clare, între care o traumă intervenită în urmă cu cinci ani, lucrurile sunt ceva mai complicate în privința lui Tyler. Acesta și oamenii lui apar la început drept niște aventurieri  veseli, teribiliști ahtiați după efecte de imagine, fascinați de publicitate și dornici de tot mai mulți abonați  la canalul lor de youtube și mici, derizorii profituri.  Obținute e pe urma vânzării de tricouri pe care este imprimat chipul lui Tyler. Aparent (da, filmul mizează mult pe contradicția dintre aparență și esență) numai un băiat frumos, un cowboy modern,  conștient cu asupra de măsură de propriile farmece.

Lucrurile stau însă în privința lui Tyler cu totul altfel, de aici și asocierea dintre el și Kate. De aici și povestea lor de iubire înzestrată cu un happy end nițeluș cam tras de coadă, happy end încurajat chiar și de perdantul Javi (Anthony Ramos) de a cărui bună crednță am fost lăsați să ne îndoim o clipă. Un happy end de a cărui artificialitate avem multiple indicii că a fost conștient în primul rând regizorul. Dacă Glen Powel e convingător în rol să zicem cam în proporție de vreo 80 %,actorul  fiind înainte de toate ceea ce francezii numesc un fort bel homme, lucrurile stau infinit mai bine în cazul actriței britanice Daisy Edgar-Jones. Excelent aleasă. Kate a ei este și frumoasă, și interiorizată, și inteligentă. Personajul său vorbește nu doar cu ajutorul cuvintelor, ci și prin tăceri și priviri.

Altminteri, Twisters e un reușit cocktail de înțelepciune, umanism, senzații tari, de tragedii și salvări al ultimo minuto și de câteva foarte frumoase melodii în genul muzicii country.  Foarte bună fiind coloana sonoră de care s-a îngrijit Benjamin Walffisch.  

Amblin Entertainment, The Kennedy/Marshall Company, Universal Pictures

TWISTERS (TORNADE)

Regia: Lee Isaac Chung

Scenariul: Michael Crichton, Mark L. Smith, Joseph Kosinski

Producători: Patrick Crowlwy, Frank Marshall, David Venghus jr.

Imaginea: Daniel Mindel

Decoruri: Missy Parker

Costume: Eunice Jera Lee

Design de producție: Patrick M. Sullivan jr.

Coloana sonoră: Benjamin Walffisch

Cu: Daisy Edgar-Jones (Kate Cooper), Glen Powell (Tyler Owens), Maura Tierney (Cathy), David Corenswet (Scott), Kiernan Shipka (Addy), Anthony Ramos (Javi), Daryl McCormack(Jeb), Sasha Lane (Lily)

Distribuie acest articol

1 COMENTARIU

  1. E totusi straniu ca, dupa multiple actiuni (mesaje, sugestii etc.) de descurajare a ideilor unioniste transmise Romaniei de o gramada de ani de catre varii structuri ale UE, dar venite si din partea oficialilor RM, sa se mai discute inca, pe aceste plaiuri, de unire, tara-mama etc. Nostalgiile unioniste nu fac decat sa alimenteze din plin si sa sustina propaganda rusa, iar activismul unionist serveste direct interesele Rusiei.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

Foarte rar mi-a fost dat sa citesc o carte atat de neinduratoare cu realitatea imediata, in acelasi timp atat de logica si de riguroasa in demonstratii. Da, Mihai Maci n-are solutii pentru impostura generalizata din sistemul universitar romanesc sau din cercetare; dar o vaneaza splendid si necrutator in toate cotloanele unde se ascunde si o fotografiaza impecabil, aratandu-i originile si semnificatia sociala. Da, recunoaste ca nu stie cum ar trebui recuplata cultura de invatamant, nu mai spera ca s-ar putea ingradi dezastrele produse limbii romane de utilizarea device-urilor digitale, nu poate decat consemna declinul ireversibil al culturii inalte, dar si al satului traditional si al „familiei traditionale”: dar cat de magistral si, mai ales, lipsit de complezenta sentimentala completeaza fisele sociologice ale principalelor mutatii sociale si culturale din ultimele decenii! Ce-i de facut, totusi? Atata (si e deja mult), crede el: sa privim drept in ochi dezastrul si sa-i punem interogatiile esentiale: „Inainte de-a da raspunsuri, se cuvine sa punem intrebarile”. – Andrei Cornea

Un nou volum semnat de Mihai Maci. Îl puteți achiziționa de aici

Carti

Cărți noi

Noțiunea de cumpănă, care dă titlul acestui volum, nu doar că surprinde natura momentului geopolitic internațional, dar sugerează și o posibilă soluție pentru România. Cumpăna nu este doar o etapă de tranziție, ci un punct critic în care direcțiile asumate astăzi vor determina ireversibil poziția țării în arhitectura globală a puterii. După trei decenii de integrare euro-atlantică, în care viitorul părea stabil și previzibil, realitățile internaționale s-au schimbat rapid, iar ordinea liberală care a definit ultimele decenii este acum contestată. Această contestare vine atât din exterior, prin ascensiunea regimurilor autoritare, cât și din interior, prin revizionism politic și radicalizarea discursului public.” Prof. Corneliu Bjola, Universitatea Oxford

Volumul poate fi cumpărat de aici

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro