În cursul săptămânii trecute, pe 8 octombrie, Fitch Ratings a reconfirmat ratingul suveran al României la BBB- cu perspectivă negativă. Acesta este ultimul nivel din categoria „investment-grade”. Sub acest nivel se află pragurile Non-investment grade (speculative), Higly speculative, substantial risks, extremely speculative/default imminent, in default. Mai exact, un abis, în care dacă am cădea am ajunge la nivelul de credibilitate al țărilor din Africa.
La o săptămână după comunicatul Fitch, cea mai mare agenție de rating, S&P Global Ratings a reconfirmat la rândul său ratingul României la BBB- cu perspectivă stabilă.
Este lesne de înțeles că reconfirmarea ratingului de țară este o știre bună pentru economia României ce are efecte directe asupra costurilor de finanțare ale României.
Cele două communicate, ale Fitch, respectiv S&P, scot în evidență evoluții ale economiei românești, care au susținut menținerea ratingului suveran în categoria investment grade
Economia României a înregistrat o creștere puternică în primul semestru din 2022 (5,7% în ritm anual), în ciuda efectelor indirecte ale războiului dintre Rusia și Ucraina, dar ne așteptăm ca ratele de creștere să scadă substanțial pe parcursul următoarele câteva trimestre. Inflația ridicată, susținută de creșterea prețurilor la alimente și energie, va duce la reducerea veniturilor disponibile, limitând consumul privat, un motor-cheie al creșterii din ultimii ani.
Având în vedere strategia de consolidare a guvernului, S&P consideră, de asemenea, că acordarea de stimulente fiscale suplimentare pentru sectorul privat se va modera, ceea ce va afecta cererea internă începând de anul viitor.
Investițiile străine directe și fondurile UE reprezintă o ancoră puternică pentru care ratingul României a fost reconfirmat. Creșterea ridicată a PIB-ului nominal va sprijini moderarea deficitelor fiscale.
S&P Global Ratings, optimist cu privire la datoria publică a României
Investițiile străine directe și fondurile UE vor contribui la limitarea datoriei publice, la mai puțin de 50% din PIB și cheltuielile cu dobânzile sunt prognozate a ajunge la mai puțin de 5% din veniturile publice. Ca și în alte părți, nivelurile ridicate ale inflației reprezintă o provocare pentru Banca Națională a României (BNR), care a majorat ratele cu un număr cumulat de 5 puncte procentuale din ianuarie 2021.Banca Națională a României a susținut și cursul de schimb prin intervenții prompte, ceea ce a contribuit la menținerea unui nivel stabil al monedei naționale față de euro.
Previziuni optimiste și cu privire la evoluția defictelor gemene
Deficitul public al României va scădea sub 3% din PIB în 2025, de la 5,9%, în 2022, susținând stabilizarea nivelului datoriei publice nete la sub 50% din PIB.
Deficitul comercial este în creștere și va ajunge la aproape 9% din PIB în acest an, însă se preconizează că acesta se va reduce în anii următori. Înăsprirea politicii monetare a BNR a fost mai moderată decât cea a țărilor din regiune, iar intervențiile în monedă străină au menținut stabil cursul de schimb față de euro. Măsurile fiscale substanțiale de susținere a economiei vor duce la un deficit public considerabil, de 5,9% din PIB în 2022, în conformitate cu obiectivul guvernului. Printre măsurile de sprijin se numără o plafonarea prețurilor la energie, care ar putea avea ca rezultat costuri fiscale de până la 3% din PIB, care vor fi doar parțial finanțată parțial din impozitele excepționale aplicate companiilor de utilități deținute de stat. Cu toate acestea, S&P consideră că guvernul își va atinge obiectivul fiscal, având în vedere execuția bugetară din primul semestru din 2022, precum și creșterea ridicată a PIB-ului nominal care susține veniturile fiscal.
În timp ce creșterea cheltuielilor cu dobânzile pune presiune pe bugetul deja rigid al României, S&P recunoaște accesul la piață și lichiditățile stabilite de Guvern (constând într-un buffer valutar de aproximativ 3% din PIB), care oferă flexibilitate de finanțare.
S&P estimează că cheltuielile cu dobânzile vor rămâne sub 5% din venituri, deși vor crește pe orizontul de prognoză al agenției de rating, adică până în 2025.
Cel mai important lucru din comunicatul S&P este lipsa unui cuvânt care ar da fiori guvernului de la București. S&P consideră că România nu va intra în recesiune în 2023. Este o nuanță importantă și un mesaj puternic trimis guvernului României.
Fitch, optimism moderat
Fitch se așteaptă ca economia României să crească cu 6,2% în 2022, una dintre cele mai ridicate rate de creștere din UE, datorită performanțelor foarte solide din primele două trimestre ale anului. Creșterea a fost determinată de acumularea de stocuri (care s-ar putea inversa în trimestrele următoare), dar și de consumul privat puternic, în pofida efectelor războiului din Ucraina. Cu toate acestea, Fitch estimează că inflația ridicată, creșterea ratelor dobânzilor și un mediu extern instabil va duce la o încetinire rapidă a creșterii PIB-ului în trimestrele următoare, economia putând intra în recesiune tehnică în trimestrul 1 din 2023. Datorită transferului statistic slab și presiunilor substanțiale asupra costurilor energetice, prognozăm o creștere de numai 1,6% în 2023, care se va redresa la 3,7% în 2024, pe măsură ce investițiile publice legate de fondurile UE vor fi accelerate.
Ambele comunicate trebuie privite cu reținere, însă scot în evidență evoluții pozitive pe termen mediu și lung ale economiei românești. În contextul geopolitic actual, o Românie instabilă, aflată lângă o Ucraina în război este ultimul lucru de care au nevoie Uniunea Europeană sau Statele Unite.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Este o vorba ce ne spune cum Romania are de unde slabi subtiind osinza .Dincolo de cifre , ce nu reprezinta intregul economiei romanesti ,guvernul are de unde a-si completa veniturile inflatia si legislatia nou aparuta in domeniul energetic oferind guvernului sume de bani ce se repercuteaza in cresterile economiei romanesti .Nu am ajuns la fundul sacului .Partea cea „neagra” a economiei (jocul de-a lungul anilor facut de guvernarile repetate ce nu a inchis toate portile economiei ) ,ofera stabilitate . ofera noncombat la nivelul populatiei care, acum ,nemaiavind ,in fata, o tema politica , o confruntare politica , in prim planul disputelor ,isi vede linistita de treaba. Constatam cum deciziile Presedintelui Romaniei au benefice si anticipativ luate . Alianta la guvernare sau numirea premierului „ general ” au facut ca Romania sa aiba si crestere economica si sa devina un factor de stabilitate in zona , ea neatacind public , asa cum au facut alte state prin pozitionarile pro si contra , subiectele , cele fiebinti, la zi .Politica tacuta a Presedintelui s-a dovedit intelept aleasa .Cresterea PIBului ne scoate din marja de imprumut ce scade , ca valoare, sub 50 de procente oferind Romaniei posibilitatea de a se imprumuta fara mari costuri suplimentare asa cum o face si ratingul BBB- cu perspectivă stabilă.Impactul social, al efectelor inflatiei , dincolo de prapastioasa zicere din Media , se dovedeste a fi nesemnificativ , pentru o mare majoritate a cetatenilor,ce au inteles cum cresterea veniturilor , cele reale , si preturile crescute , atunci cind ne ferim la „cosul de baza „ nu influenteza calitatea vietii ,cresterea raportata ,la pretul initial , devenid o obisnuinta si nicidecum o povara . Exista si un numar de cetateni , asa numitii cetateni vulnerabili , dar pentru care digitalizarea ofera ,punctual ,prin decizie guvernamentala , sprijin .Deciziile Guvernului au preponderent acest scop .Pentru o vreme razboiul si inflatia ne vor urma pasii dar Romania va fi cea mai putin afectata tara din Batrinul Continent .Daca ne uitam la structura mixului energetic romanesc vedem adevarul .Cuvintul de ordine , la nivel politic , este stabilitate .
Recensamintul din anul 1992 ne arata un total de 22.810.000 mil de locuitori .Punind cap la cap o medie negativa a raportului deces – nastere , raportata anual ,putem vedea cum diferenta atasata piederilor de populatie , la zi , este situata undeva in jurul valorii de 2,5 mil , plus ,minus ,de locuitori .Ar insemna ca numarul celor plecati sa fie cu mult mai mic decit cel estimat asta daca cifrele sunt exacte .
Cu scuzele de rigoare dar textul trebuia trimis in alta parte .
Cu asemnea comentariu s-ar putea atrage mai mult investitii independente de fondurile europene.
Cred ca suntem la momentul in care intreaga Europa ar trebui sa se gandeasca foarte serios la relocarea industriilor din China.
Investitorii,vanzatorii de produse si servicii se duc acolo unde au piete de desfacere (respectiv unde vad potential de crestere, dividende, etc). In acest context, este evident (si firesc) ca pe marginea cresterii puterii de consum a economiilor emergente din Asia (cu miliardele ei de consumatori) sa creasca si suma investitiilor in aceasta regiune. Europa, la randul ei, va atrage si ea investitii in fabrici de microchipuri si tehnologii avansate pentru acoperirea cererii pe continent. Investitii in productie de marfuri cu valoare adaugata mica insa (fabrici de textile, topitorii, turnatorii, etc) nu cred ca vom atrage – in primul rand datorita nivelului salariilor mari.
P.S. Investitorii,vanzatorii de produse si servicii se duc acolo unde au piete de desfacere (respectiv unde vad potential de crestere, dividende, etc). Caci, dividendele au fost si vor ramane principala ideologie a capitalului privat (ponderea investitorilor care pun patriotismele sau politologia in fata dividendelor este mica).
Lumea este in schimbare, nimic nu mai este firesc si nici evident si va recomand sa cititi cuvantarea tovarasului Xi de la ultimul congres abia terminat.
Daca „piata” nu intelege acest lucru iar investorii nu tin cont de semnale venite din Asia si lumea araba, Europa cel putin va deveni o colonie asiatica.
Putem fi mândri.
Avem același rating ca Italia.
Diferența e data doar de mărimea datoriei.
Ei la vreo 155 % , noi la 50 și ceva %.
Italienii la peste 2.700 miliarde euro datorie de stat, noi la peste 150 miliarde euro datorie de stat. ( echivalent în lei )
Ce avem în comun ținând cont de diferențele în procente și sume absolute ?
Aceiași gestionare alegra, clientelară ?
Măcar ei au autostrăzi , gaz , apa și canalizare în toate comunele țării.
Noi ne mai chinuim. 😀😀