Puncte cheie:
- Duminică seara, pe 26 mai, la deschiderea urnelor în cele 28 de ţări membre, vom avea o situaţie destul de precisă a ceea ce doresc sau nu (mai) doresc europenii, măsurată printr-o serie de indicatori specifici alegerilor europarlamentare, practic singura ocazie în care cetăţenii europeni au un cuvânt direct de spus în stabilirea viitorului politic al Uniunii Europene;
- Pe de o parte, prezenţa la vot ne va da imaginea interesului cetăţenilor faţă de evoluţia grandiosului Proiect European, început în 1950 pe ruinele Franţei şi Germaniei devastate de război, un proiect de integrare care a reconstruit Europa, aducând cel mai stabil capitol de pace şi cea mai prosperă perioadă economico-socială din istoria continentului;
- Pe de altă parte, tensiunea acutizată în ultimii ani, între opţiunile de principiu pro vs. anti-UE, a creat deja o falie adâncă, ideologică şi culturală, de la Vest la Est, faţă de care inevitabil se vor raporta rezultatele cumulate ale partidelor pro-europene şi ale celor anti-Bruxelles din cele 28 de ţări. Vom afla astfel dacă europenii doresc menținerea actualului curs de integrare al ţărilor lor sau doresc oprirea ori modificarea proceselor politice supra-naționale;
- În funcţie de aceste rezultate globale, simplificând din păcate ecuaţia politică europeană şi punând în umbră alte dosare importante ale necesarelor reforme ale UE, se va aprecia finalmente cine a câştigat alegerile şi cine le-a pierdut. Fostul ideolog al lui Trump, Steve Bannon, fondatorul Mişcării ultrapopuliste de extremă-dreapta, prognoza recent că cel puţin 30% din voturi şi din mandate vor fi obţinute de „suveranişti”, populişti, naţionalişti şi radicali, ceea ce nici nu mi se mai pare astăzi, din păcate, o predicţie atât de exagerată (inclusiv din cauza virării spre „iliberal” şi „anti-UE” a unor partide din mainstream, exemplul cel mai clar fiind PSD din România, care obişnuia măcar de complezenţă să se autointituleze în legislaturile trecute „partid pro-european”). Poate nu chiar 30%, cum spune Bannon, dar sigur 20-25% din legislativul european va fi populat cu nefrecventabili de dreapta sau de stânga, veniți din toate țările membre;
- Scăzând continuu după primele alegeri directe din 1979 (de la un nivel iniţial de 62%), la fiecare cinci ani cu câteva procente, până la 42% în 2014, participarea tot mai redusă la alegerile pentru Parlamentul European a indicat până acum sentimentul în creştere de apatie al europenilor şi ideea (greşită) că votul lor oricum nu contează şi nu poate să influenţeze nicio decizie privind viitorul Uniunii, distanţa între cetăţenii de rând şi „politica înaltă” de la Bruxelles fiind prea mare ca să mai merite efortul de a vota în scrutinul european;
- O eventuală nouă scădere a participării la vot, până la 40% sau chiar sub acest nivel, ar fi realmente catastrofală pentru credibiliatea democraţiei de ansamblu a UE şi a sistemului politic al blocului comunitar, rămas practic exclusiv în mâinile statelor membre. Este ca şi cum cetăţenii ar fi renunţat de bună voie la a-şi gestiona Uniunea sau a se implica în guvernarea ei, pe nivelul politic direct, şi ar fi încredinţat-o 100% nivelului inter-guvernamental, ceea ce afectează însăşi esenţa construcţiei europene. Pe de altă parte, scăderea prezenței la vot în diverse democrații nu este specifică doar UE;
- Suntem în faţa unui paradox: nicicând în istoria ei Europa nu s-a aflat într-o perioadă mai bună ca cea creată de Uniunea Europeană, şi nicicând europenii nu şi-au dorit mai mult schimbarea politică decât acum, ceea ce arată că, oricât de bine i-ar fi omului, „plictiseala” devine forţa lăuntrică a tentaţiei unei schimbări, una care se poate însă dovedi extrem de riscantă pentru naţiunile Europei, întorcând politica europeană la vremurile dezbinării şi conflictului între (prea multele) state înghesuite pe cel mai mic şi mai complicat continent al lumii;
- Din nefericire, tema Brexitului ţine captivă Uniunea Europeană de trei ani, multe alte dosare importante fiind amânate sau ignorate din cauza interminabilei ezitări a britanicilor de a tranşa lucrurile pe plan intern;
- Cutremurul politic din Austria este o nesperată bulă de oxigen pentru partidele pro-europene şi totodată un uriaş, ruşinos recul pentru naţionaliştii şi euroscepticii din mica şi eleganta republică din Alpi. Toată „preţiozitatea” şi „superioritatea” acestor politicieni care făceau pe durii în discursul public s-a prăbuşit într-o clipă, lăsându-i cu fundul gol în faţa austriecilor şi europenilor de pretutindeni. Înregistrarea ne arată un vicecancelar la limita dintre categoria interlopilor şi a purei stupidităţi. El vorbea de protejarea intereselor Austriei? Dar întâmplarea este, prin extensie, un semnal important pentru întreaga Uniune (plus o palmă zgomotoasă dată lui Putin, care dansa nu demult la nunta doamnei ministru de Externe a Austriei şi căruia şefa diplomaţiei de la Viena îi făcea reverenţe – la propriu-, aceasta fiind susţinută politic de Partidul Libertăţii, al cărui lider tocmai s-a făcut de râs şi a plecat cu coada între picioare din funcţia de vicecancelar), dovedind ipocrizia imensă a discursului populist. Dacă mai era nevoie, criza austriacă dovedeşte limpede şi ingerinţa malefică a Rusiei în democraţiile occidentale, prin intermediul platformelor naţionaliste şi aşa-zis „suveraniste”, care nu sunt altceva decât nişte gogoşi umflate de un mediu de informare de calitate tot mai slabă, manipulat și manipulator, distorsionat de reţelele sociale în care şi-au găsit adăpost necenzurat toţi marii populişti ai vremurilor noastre, după 2016 încoace;
- Parlamentul European se va reconfigura substanţial după 26 mai, cu foarte probabila apariţie a unui nou partid european de centru, creat în jurul francezilor lui Macron, posibil şi cu o alianţă naţionalistă italiano-poloneză, cu un Orbán care îşi caută locul dar are dificultăţi tot mai mari de a-şi găsi parteneri în UE (mai uşor îi găseşte, se pare, la Washington şi la Moscova), cu o majoritate pro-europeană mai greu de format ca în 2014 – sigur nu va mai fi asigurată doar de PPE şi PSE! – cu popularii europeni din jurul CDU pierzând hegemonia din epoca lor de glorie dar rămânând o forţă încă solidă şi, peste toate, cu un catastrofal rezultat venit din Marea Britanie, în care Partidul Brexit al lui Nigel Farage va câştiga alegerile, conservatorii vor obţine în jur de 10% sau chiar mai puţin, venind pe poziţia a cincea, cam la nivelul Verzilor, iar prezenţa la vot va fi ruşinos de mică pentru standardele democraţiei britanice (rămâne însă de văzut dacă mai mică şi decât cea din România sau Slovacia, de exemplu);
- Tabloul european din seara de 26 mai nu ne va da însă şi soluţiile.Vom şti într-adevăr pe ce ne bazăm în următorii cinci ani, cât de mari sau de mici sunt „fundaţiile” partidelor, dar discuţiile despre „noua UE” abia încep, la summitul din 28 mai şi ulterior. Vom analiza, desigur, şi după alegeri situaţia politică europeană, să înţelegem ce a ieşit, şi mai ales vom discuta ceea ce este posibil să se întâmple în legislatura europeană care începe pe 1 iulie.
*
Amintindu-ne că Henry Kissinger numea Austria „seismograful Europei”,ne vom gândi imediat la semnificațiile interne dar mai ales externe ale cutremurului politic major de la Viena. Să fie aceasta „lebăda neagră” care să dea lovitura de început populismului anti-european? Ce să însemne, deci, pentru UE prăbușirea Partidului Libertății din Austria (ce denumire înşelătoare), unul dintre partidele demult consacrate ale opțiunii naționaliste eurosceptice de pe continent, ale extremismului de dreapta, cu susținere binecunoscută din partea Rusiei? Cine a pregătit și livrat presei germane taman acum, cu doar câteva zile înainte de alegerile europene, acest cadou nesperat pentru partidele pro-europene? Cărui „stat paralel” (nu e obligatoriu să fi fost cel austriac…) trebuie să îi mulțumim pentru serviciul public de a fi devoalat adevărata față a extremiștilor, dincolo de ipocrizia și demagogia bună de sucit mințile alegătorilor prostuți?
Vicecancelarul Strache a părăsit așadar lamentabil scena politică, după apariția unei înregistrări în care face dovada mai mult decât limpede fie a apartenenței la grupări interlope, fie a unei stupidități care ne lasă nedumeriți cum un asemenea personaj de slabă factură (la fel ca și liderul istoric al acestui partid, Jörg Haider, decedat în 2008 într-un accident de mașină) a putut ajunge adjunctul șefului guvernului de la Viena. Iar implicarea malefică a Rusiei în politica democrațiilor occidentale este astăzi devoalată în chip clar, chiar dacă Putin (Rusia) „se jură că nu fură dar a fost prins cu rața în gură”. Desigur, apreciem și răbdarea tactică a celor care au deținut înregistrarea datând din 2017 și au ieșit cu ea abia acum (sau au cumpărat-o acum de la cei care o aveau de doi ani), pentru ca „deliciul” politic să fie maxim. Aș mai face doar comentariul că neașteptat de prompt și de inspirat a fost tânărul cancelar Sebastian Kurz, care, la doar 32 de ani, a avut prezența de spirit să ceară imediat și ferm președintelui van der Bellen alegeri anticipate (altfel le-ar fi cerut oricum opoziția și opinia publică), alegeri pe care cred că le va câștiga, în septembrie, mai clar decât pe cele din octombrie 2017, nemaiavând nevoie de cooptarea partidului de extremă-dreapta la guvernare.
Dar „ora exactă” a Uniunii Europene înseamnă mai mult decât cutremurul politic de la Viena. Înseamnă o serie de alte câteva teme importante, care definesc o Uniune aflată în plin proces de schimbare. Iată o listă cu un număr limitat de întrebări cărora perioada imediat următoare zilei de 26 mai le va da necesarele răspunsuri, în funcție de care vom începe să deslușim ce ne așteaptă pe termen scurt și mediu:
- Finalizarea Brexitului, cea mai urâtă și penibilă întâmplare politică a Uniunii Europene din întreaga istorie a blocului comunitar. Etapa post-Brexit va „mătura” clasa politică actuală britanică, profund compromisă de lașitatea și ipocrizia caracteristice acestei perioade, în care au refuzat să spună adevărul britanicilor și le-au vândut iluzii, urmând să aducă pe scenă o nouă generație de lideri și poate chiar de partide;
- Încercarea Scoției de a rămâne în Uniunea Europeană prin obţinerea suveranităţii (probabil republicane), urmând în scurt timp după Brexit declanșarea procedurilor de organizare a unui nou referendum de secesiune din Regatul Unit, până în mai 2021 (cu șanse reale, de această dată);
- Formarea unei mase critice de state vest-europene, cu economii dezvoltate şi competitive, favorabile unei reforme exigente a UE pe sistemul concentric (cea mai la îndemână fiind nucleul Zonei Euro și restul), cu renunțarea la principiul unanimității și corelarea accesului la fondurile europene de respectarea valorilor europene, inclusiv a statului de drept;
- O negociere care se va dovedi mult mai complicată decât se crede acum pentru funcțiile de conducere în noua legislatură europeană, și care va oferi surprize celor care au formulat până acum scenarii teoretice cu diverși președinți de Comisie, Consiliu sau Parlament. Se va forma în cele din urmă o majoritate pro-europeană, dar mult mai greu ca în 2014 și cu mai mult de două grupuri din Parlamentul European;
- Cooperarea franco-germană va fi pusă din greu la încercare, atât de negocierile privind noua conducere a UE cât și de măsurile de reformă pe care le preconizează cele două mari puteri ale Uniunii (Macron şi Merkel sunt, totuşi, lideri diferiţi ca viziune, temperament şi stilistică politică, plus că stau în fruntea unor ţări diferite din punct de vedere economic şi social);
- Nu toți populiștii din Europa cu ifose suveraniste şi tradiţionaliste vor avea rezultate bune, ceea ce va demonstra că ideea anti-UE în sine nu mai este neapărat un vector electoral eficace, dacă nu e însoțită și de alte elemente conjuncturale cumulate. Pe lângă reculul PSD în România, care va coborî pentru prima dată sub 30%, sau FPÖ în Austria (lovit în plin de acest scandal, care nici nu știm dacă este de corupție sau de trădare de țară), putem presupune că nici Fidesz în Ungaria sau PiS în Polonia nu vor obține majoritatea mandatelor sau performanțe strălucite, în schimb este posibil ca AfD în Germania, Liga în Italia și unele partide naționaliste nordice să își continuie ascensiunea;
- Competiţia între partidele tradiţionale şi partidele emergente care au început să le disloce pe cele dintâi va marca un nou episod semnificativ, un nou pas în schimbarea generaţiilor politice în Europa şi în materializarea dorinţei de schimbare politică a europenilor;
- Pentru Macron va începe curând perioada decontului politic, în care frumoasele sale discursuri vor trebui să lase locul central în activitatea prezidențială performanțelor concrete economice, politice, sociale etc. Aflat sub presiunea propriului electorat și a trecerii timpului, s-ar putea să descoperim că Macron „se schimbă” (de fapt, să îl vedem noi într-o altă lumină) și își arată o nouă față politică față de țările periferice, o faţă pe care, de exemplu, noi, românii, polonezii sau ungurii să nu o gustăm prea mult;
- Marea necunoscută o constituie viitorul politicii în Germania post-Merkel, epocă ce se apropie mai repede decât ni s-ar părea pe fondul liniștii aparente de la Berlin. Știu că e o teorie clasică și uneori combătută, dar determinantul va fi în opinia mea mersul economiei germane în următorii ani. Dacă Germania va rămâne pro-europeană, sunt șanse mari ca UE să continuie. Dacă Germania va întoarce spatele Uniunii, totul s-a terminat. Indiferent ce vor face Macron sau britanicii. Proiectul European a fost şi este, de fapt, o soluţie genială la problema istorică a relaţiei Germaniei cu Europa.
Duminică seara se va da așadar ora exactă în Uniunea Europeană. Unii și alții, de o parte sau de alta a baricadei, vor fi surprinși să constate că nu știau nici cât e ceasul în ţara lor sau în Europa. Și, atenție, nu vor fi chiar toate surprizele negative! Și liderii care s-au hrănit până acum din critica UE vor avea unele eșecuri, în raport cu propriile așteptări. Doar Nigel Farage va triumfa spectaculos, pentru că are parte de competitori atât de slabi în partidele tradiționale britanice. Acum, când ne așteptăm la tot ce e mai rău (și chiar vom avea, ce-i drept, parte de destule amenințări și neliniști după aceste alegeri), vom vedea că se mai pot întâmpla și lucruri bune în Uniunea Europeană. Chiar și cu o scădere a interesului cetățenilor pentru vot (o problemă mult mai complicată și mai profundă a democrațiilor actuale, nu are rost să o discutăm aici, nefiind neapărat legată de UE), vom ajunge totuși la concluzia că Uniunea Europeană va supraviețui și următoarei legislaturi de cinci ani, pentru că europenii, deși cârcotași și prost dispuși de vreo 10-15 ani, încă o doresc.
Uniunea Europeană și statele partenere nu mai cunosc azi un pericol extern imediat, cu război sau o amenintare gravă. E pace pe continent (până la Charkiv). Problemele sunt în interiorul UE.27. Scindarea cetătenilor UE.27 e de natură politică, „socială”, fără amenintari externe la granitele UE.27.
…”… nicicând în istoria ei Europa nu s-a aflat într-o perioadă mai bună ca cea creată de Uniunea Europeană, şi nicicând europenii nu şi-au dorit mai mult schimbarea politică decât acum… … s-ar putea să descoperim că Macron „se schimbă” (de fapt, să îl vedem noi într-o altă lumină) și își arată o nouă față politică față de țările periferice, o faţă pe care, de exemplu, noi, românii, polonezii sau ungurii să nu o gustăm prea mult… ”….
Avertizare fată de astfel de „pace” vine din partea unor cercetători ca Michael Pauen (… „Michael Pauen: „Macht und soziale Intelligenz. Warum moderne Gesellschaften zu scheitern drohen“, Verlag S. Fischer, Frankfurt am Main 2019/ Studien belegen, dass der innere Zusammenhalt und die wirtschaftliche Produktivität von Gesellschaften zunehmen, wenn sie die soziale Ungleichheit relativ gering halten und Teilhaberechte großzügig einräumen, erklärt Michael Pauen./ Allerdings zeige der Blick in die Geschichte, dass egalitäre Verhältnisse meistens nur Bestand hatten, solange massiver Druck von außen den inneren Zusammenhalt besonders nötig machte, gibt Pauen zu bedenken/ Umso wichtiger sei es, die soziale Spaltung heute dort entschieden zu bekämpfen, wo die Gesellschaft trotzdem wichtigen Einfluss nehmen könne: zum Beispiel durch die Begrenzung der Einkommensschere, durch faire Löhne…” …./ …. /…Puterea și inteligenta socială. De ce pot eșua societăti moderne. …. dacă inegalitatea între cetăteni e relativ mică crește solidaritatea internă în societate și productivitatea economică … (în vest) ….).
Cea ce în vestul continentuliui a dus în epoca „războiului rece” cu URSS &Pactul de la Varsovia 1945-1989 la o „inegalitate” a cetătenilor vest mai putin pronuntată decât azi s-a transformat în timp de „pace” după 1989 într-o „inegalitate” simtită ca mult mai mare, cea ce scindează azi Franta cu giltes jaunes, cea ce a dus în Italia la Cinci Stele & Salvini/Lega. Brexit e numai un început?
…. .. noi, românii,..”… ?? … în sensul lui Victor Ponta „mândru român ortodox,
el K.W. Iohannis, străinul ….
Ce va urma?
Vezi ca exista o majoritate romaneasca decenta, care a votat cu Johannis?
Si in ciuda presiunii clericale, nu s-au grabit sa voteze la referendumul lui Dragnea?
Exista sperante, numai sa nu falsifice rezultatele.
Ce se intampla in Austria inseamna…. fix nimic. Ca un veritabil globalist, alegeti sa priviti selectiv ce se intampla in lume in lupta dintre stanga progresista si dreapta conservatoare! Coalitia aflata la putere in Austria a primit o lovitura fatala din pricina unui scandal (regizat de germani si lansat pe piata intr-un moment strategic, fix inainte de votul pentru PE), dar asta nu inseamna ca, peste cateva luni, austriecii vor vota cu stanga care sa inceapa importul masiv de musulmani. Deci va grabiti sa cantati prohodul „populismului“. In schimb, ignorati rezultatul alegerilor din Australia care demonstreaza ca dreapta conservatoare si nationalista este in crestere peste tot in lume civilizata, ca un raspuns firesc la asaltul stangii globalist-islamiste. Rezultatul in UK, unde partidul lui Nigel Farage conduce detasat, va fi un nou scuipat in fata pe care europenii liberi il dau clasei politice care refuza sa inteleaga ca e nevoie de schimbare. Patriotii din Europa vor obtine scoruri istorice in Italia, Franta, Suedia, Olanda, Germania, Polonia, Ungaria, Danemarca si chiar Spania.
Europa va fi alba si crestina ori nu va mai fi deloc!
Curat texan! Axa răului (dreapta iluminată, naționalistă, conservatoare și, noblesse oblige, albă) și Axa binelui (stânga obligatoriu globalistă, islamistă, puturoasă, asistată social, ne-antreprenoare, cu studii medii sau deloc sau cu studii universitare masificate și greșite)! Nici Bush jr. n-o putea zice mai bine în toaletă, în pauza de urinare, la Skull & Bones.
Și dacă cei mai adevărați și mai influenți mondialiști sunt cei mai WASP? La cârma multinaționalelor se găsesc cumva sindicate sau eminenți membri ai partidelor socialiste? Și de ce stânga n-ar fi naționalistă? Votanții stângii (să zicem din Germania) sunt acum pro-imigrație și pro-islam? Mă îndoiesc. Cei mai mari susținători ai imigrației (în Europa) au cam fost peste Atlantic (răsfoiți presa!).
În maxim 20 de ani, datorită proceselor demografice, autohtonii din țările germanice, anglo-saxone și nu numai, vor fi minoritari în propria țară. De aceea, este de așteptat o creștere progresivă a naționalismului în aceste țări, cu scopul de a facilita si grăbi procesul de asimilare culturală a imigranților. UE va rezista numai dacă va ști să se adapteze și se va abține de la a încerca să combată nationalismul.
OK. Iar acum dupa ce treaba se mai linisteste un pic vom vedea ca de fapt Duminica seara nu s-a schimbat mai nimic si ca Europa doar si-a mai desavarsit un pic paralizia…
Singura diferenta notabla va fi un nou record de nepaticipare la vot.
Articolul incepe din pacate cu o afirmatie falsa: Aceea ca Europa s-ar afla la apogeul prosperitatii si pacii. Nu e deloc asa. Politicile socialiste, supra integrarea rezultata din tratatul de la Maastricht, impletite armonios cu suvoaie de reglementari absurde izvorate de la Bruxelles au dus la un intreg deceniu de stagnare/cadere al Europei. PIB-ul nominal al continentului in 2018 a fost acelasi cu cel din 2008. Primul deceniu de stagnare pe timp de pace de la marea ciuma din 1347 :) Problema e ca ca de fapt nu e stagnare, ci e cadere economica. Stagnarea e nominala, dar daca luam in calcul inflatia si indicii capitalizati de crestere a preturilor, bogatia europeanului mediu a scazut cu aproape 20% in 10 ani in timp ce cea a americanului a crescut cu 35% si a chinezului cu aproape 50%,in acelasi interval. Iar mlastina se adanceste. Piata de masini noi pentru transport si constructii (in opinia mea unul din cei mai buini indicatori ai starii de sanatate a economiei, asa cum e broasca pentru apa potabila :)) a Europei e in al 4-lea trimestru succesiv de contractie. Asta inseamna de fapt o criza de toata frumusetea. Putine motive de entuziasm si de iesire masiva la vot.
Apoi un vot pentru ce?! Pentru politicieni „mainstream” ce promit mai multe taxe si biruri ca sa poata ghiftui valurile de trogloditi pe care tot ei i-au chemat de prin toate coclaurile Asiei si Africii?! (Doar in Germania din 2016 incoace costul pomenilor pentru „refugiati” e de peste 20€ de miliarde/an in timp ce cel al educatiei si cercetarii era de 17.7€ miliarde in 2017 !!!) Pentru politicieni care se lupta pe viata si pe moarte cu „schimbarile climatice” umfland preturile energiei prin taxare la nivele insuportabile?! Asteptam cu interes declansarea luptei sustinute impotriva vantului solar :) Pentru politicieni care sunt convinsi ca alegatorii lor sunt niste imbecili ce nu merita ascultati, deci ca isi pot promova in continuare fantasmele in voie?! Exact asa vor fi ei votati precum, isi asculta si respecta electoratlul!
Seria „suprizelor” va continua si la europarlamentare. Dupa ce mult hulitul Netaniahu a castigat la un scor comfortabil alegerile pe care toti iexpertii ii garantau ca le va pierde, dupa ce Scott Morrison in Australia a strivit de asemenea progresimea ca pe gandaci in niste alegeri definite pentru el ca „unwinnable” de aceeasi iexperti si „formatori de opinie”, mare minune sa nu muste in tabla si progresimea europeana. Asta daca Europei i-a mai ramas macar un strop de instinct de conservare…
P.S.: Partea cea mai zemoasa va fi umilirea lui Manuel Baiatu’ Minune de la Paris care o va lua pe coaja din plin dupa ce acum nici doi ani scotea peste 60% la parlamentarele frantuzesti. El e exemplul par excelece al progresistului mainstream – ciuma si holera continentului. Modelul desavarsit de parazit distructiv de care fie Europa scapa, fie piere.
@Josef Svejk : „Modelul desavarsit de parazit distructiv de care fie Europa scapa, fie piere.”– Pai, acest current boem, je m’en fish-ist a fost introdus de francezi in Europa. Modelul sindicatelor care organizeaza greve cand ti-e lumea mai draga tot de catre francezi a fost introdus. Preferinta francezilor pentru a sta la terase in loc sa munceasca este binecunoscuta. Preferinta acetora pentru alocatii si somaj este mai mare decat aceea de salariu si de a avea un job care presupune o disciplina sociala si evident constrangerea locatiei unde lucrezi.
Sunt diferente enorme intre nord si sud, diferente de mentalitate si de perceptie a modului de viata. De aici si terenul „fertil” pentru aparitia in Franta a unor miscari sociale si revolutii, deoarece francezii nu sunt dispusi la sacrificii asa cum sunt nemtii sau olandezii, de exemplu. Pentru francezi, „calitatea vietii” , orice o fi insemnand asta, este mai presus de orice, de familie, de job, de munca, de orice. Le Pen cu aceste sloganuri va castiga data viitoare: joburi pentru francezi, salarii mai mari, migratie zero, ajutorul acordat agricultorilor francezi si bomboana de pe coliva/tort iesirea din UE si din reglementarile impuse de Bruxelles.
A, scandal mare in Austria pentru ca Sache promitea vanzarea Austriei catre o blonda, aflat fiind la o chermeza. Si? Toata lumea stie ca aceste partide sunt finantate de catre rusi si ca toti acesti lideri nationalisti se „trag de barnete” cu Putin. Nigel Farage cu ranjetul lui melancholic recunoaste ca este anti-UE , si ce-i cu asta? Are 60%.
Vedeti, aici este pericolul. Semn ca in Europa este cu adevarat ceva putred, iar oamenii vor o schimbare majora.
In Europa este intradevar ceva putred… iar daca vedeti in UE un pericol, deoarece economia europeana este un competitor puternic pentru cea nord-americana, iar autocratia rusa nu isi doreste state democratice in vecinatate, de teama de a nu se raspandi virusul democratic (si la ei) atunci votati pentru Trump si serviti interesele oligarhiei! https://www.bloomberg.com/news/articles/2019-05-18/populists-scoring-30-in-eu-vote-would-boost-trump-bannon-says
P.S. Oligarhii se simt in largul lor atunci cand nu sunt constransi de reguli, cand pot mitui lideri politici pentru a obtine avantaje nemeritate, care sunt insa platite cu umilinta si ignoranta de restul societatii. Speranta „marilor patrihoti” ca pot minti si insela la nesfarsit este o iluzie (cel putin aici in vestul continetului)
@Josef Svejk- iar faci pe inteligentul, ca la demonstratiile tale despre efectele de sera a CO2-ului din sticlele de apa minerala. Poate ne dai si niste link-uri ca sa-ti demonstrezi afirmatiile despre stagnarea europeana si despre „reducerea bogatiei” europeanului mediu. Ia cauta prin bazele de date sa vezi cum in 2008 cursul EUR/USD era de 1,5 iar azi este de 1,15, adica -30%. Adica, in 2008 1 trilion de euro era 1,5 trilioane de dolari iar azi doar 1,15 trilioane de dolari. Aceasta este una dintre cauzele aparentei stagnari europene si anume valoarea in dolari a bogatiei europene detinuta in Euro. A doua cauza este deficitul bugetar american de 1-1,2 trilioane USD/an, pe care il ruleaza guvernul SUA de prin 2006-2007, adica 5-6% deficit din PIB, fara repercusiuni drastice din partea pietelor, pe motiv de moneda de rezerva si tranzactionare globala. In timp de in UE deficitele bugetare ale statelor dezvoltate sunt de sub 2%. Aceasta este a doua cauza a aparentei discrepante intre evolutiile cresterilor economice din UE si din SUA. Nu comentez motivatiile disciplinei fiscale europene, dar este destul de clar ca SUA are crestere economica pe consumul rezultat in urma injectiei guvernamentale de moneda in economie, la 6% deficit bugetar anual in SUA se obtine 2-3% crestere, fara a fi vorba de vreo performanta deosebita a economiei americane. Cu un defict bugetar real probabil asemanator SUA, cu consilierii israelieni si cu „inteligenta” lui Valcov, in conditii de moneda stabila chiar si Dragnea a produs in Romania cresteri economice de 4-5% prin stimularea consumului. Ce mare branza cresterea americana, fata de cea romaneasca!
Afirmatiie tale aparent ingrijoratoare, despre soarta si bogatia europeanului mediu, la un deceniu de la extinderea spre est, in care in UE au intrat o gramada de „sarantoci in medie” sa zicem asa, sunt asemantoare cu temperatura globala medie a guru-ului tau, depinde cum o masori, ce model folosesti, ce surse citezi , bla-bla, bla-bla. In realitate avem o tara care poate sa isi faca de cap, SUA, sa nu respecte ncio norma financiara, sa se lege de diverse companii globale ale concurentilor sau aliatilor, sa inventeza motive pentru a sanctiona un producator de petrol concurent, toate derivate din statutul de putere globala pseudo-singulara la acest moment.
Toate acestea ar trebui sa ne determine pe noi, europenii, la fel ca si pe chinezi, sa o luam la mars fortat spre acelasi statut cu al SUA, astfel incat sa putem imparti mai echitabil placinta globala.
@Ioan La obiect. Felicitari
@Svejk – https://www.cnbc.com/amp/2019/05/21/home-sales-fell-in-april-despite-a-big-drop-in-mortgage-rates.html
Sales of existing U.S. homes fell 0.4% in April compared with March to a seasonally adjusted annualized rate of 5.19 million units, according to the National Association of Realtors. Sales were 4.4% lower compared with April 2018.
That was the 14th straight month of annual declines.
@Svejk
Wow! Deci „surprizele” proorocite nu s-au materializat?!!? Sau poate că s-au materializat invers…..nici pe departe valul distrugător/demolator văzut de Svejk, Bannon și alți asemenea.
Macron a obținut mai puțin decât Marine Le Pen. Dar după atâtea luni de gilets jaunes nici nu mi se pare un scor rău…. 1-2 pct.procentuale diferență.
Așa că…..la mai mare!!!. Proorocirile voastre poartă noroc UE.
https://nypost.com/2019/05/19/footage-shows-hundreds-of-migrants-occupying-french-airport-terminal/
Nu trebuie sa se mire nimeni de ascensiunea fortelor de dreapta. Atit timp cit exista episoade ca cel de la Paris va exista si o reactie adversa imirgatiei necontrolate. Din nefericire limitarea imigratiei a devenit apanajul extremei drepte care de multe ori e sustinuta de Rusia. Ar trebui sa devina o politca comuna a majoritatii partidelor de centru.
Problema dezinteresului față de alegerile europene e mult mai simplă, iar rezolvarea ei ar fi la fel de simplă, dacă la Bruxelles s-ar face lucrurile la lumina zilei și nu pe coridoare.
Distanța de la alegătorul de rând până la Comisia Europeană e mult prea mare, omul simplu nu se simte reprezentat în niciun fel și are dreptate. Alegerile ar trebui să fie nominale, astfel încât omul să știe clar cine îl reprezintă pe el la Bruxelles. Vor fi unele județe cuplate câte două, de ex. Bihor și Sălaj ar trimite un singur parlamentar la Bruxelles, în timp ce Bucureștiul ar trimite 3 sau 4, dar alegătorul de rând ar ști clar care e persoana care îl reprezintă pe el.
Lista de partid nu reprezintă voința alegătorului de rând, reprezintă voința șefului de partid. Știu că iar fluier în biserică, dar ar trebui luate ca model alegerile pentru Camera Reprezentanților din Statele Unite. Toată țara e împărțită în districte electorale și orice alegător știe care e congressman-ul lui, cu nume și prenume. Nu care e lista lui de partid, că aceea e partidocrație, nu democrație.
Bine pusa pe tapet problema, pacat ca autorul nu intelege ca aroganta nu este niciodata o calitate a omului inteligent. Sa spui ca „alegatori prostuti” sunt cei care voteaza partide nationaliste, suveraniste, este o dovada de infantilism pentru ca acei votanti au votat anterior cu alte partide si, in viitor, pot fi combustibil pentru alte partide, altfel curentul nationalist nu ar fi fost in crestere. Asa ne arata matematica procentelor obtinute la vot. Apoi nu stiu daca ati primi bine o palma inapoi de la acei alegatori pe care ii plasati intr-o categorie inferioara. Votul dvs este unul singur egal cu al oricarui alt votant, asa e in democratie, nu va place asa, exista si sisteme dictatoriale, unde unul crede ca le stie pe toate si le impune altora cum sa traiasca.
O alta superficialitate din articol este ca bagatelizeaza un fenomen care mocneste si ascunde lucruri imprevizibile, acest absenteism al europenilor la vot. Nu cred ca inseamna detasare si suficienta, ci mai degraba nu isi pot oamenii depasi frustrarea ca au in fata o oferta politica urat mirositoare, incepand cu partide traditionale care au esuat ingrozitor, nu cu „nefrecventabili”, care sigur ca sunt mai frevcentabili decat primii, pentru ca nu s-au erodat inca la putere.
Un absenteism mare inseamna un esec al UE pentru ca oamenii nu vor sa apere o uniune in degringolada, fara lideri autentici, ultimul a fost Merkel, acum in niciun caz nu e Macron, si fara o cauza mobilizatoare.
Vestele galbene din Franta sunt o reactie civica ce trebuie analizata cu mai multa atentie decat fasss-urile lui Macron de exemplu.
Si ca sa lucram cu materialul clientului ca la croitorie, autorul se contrazice sublim si subtil cand afirma pe de o parte cat de mult crede in proiectul european, insa apoi vorbeste de noua politica posibila a lui Macron sau de eventuala intoarcere a spatelui de catre Germania.
O alta problema cumva tot de superficialitate este aceea ca autorul spune bine ca Europa a avut cea mai fructuoasa perioada din istorie prin crearea UE, insa nu pare sa inteleaga ca orice proiect politic trebuie adaptat vremurilor in care traim, vezi imensele provocari externe si nemultumirile interne acumulate in vreo 70 de ani, adica nevoia de schimbare este obligatorie si adaptarea la ceea ce traim altfel Brexit va deveni istoric inceputul sfarsitului UE. Si asta fara vreo legatura cu iliberalism si alte discutii dragi vorbitorilor de vorbe goale.
In afara de nevoia „psihologica” de schimbare (despre care nu vorbim aici) ce alte schimbari considerati ca ar trebui la nivel UE?!? Dar ceva care sa fie de competenta UE nu a statelor membre si pe care sa le imputam UE ca intreg…
Le-am listat la articolul anterior al dlui. Naumescu si cred ca ati si comentat atunci, deci nu le mai reiau. Le numeam atunci provocarile care ameninta UE. Sunt sigur ca mai sunt si alte probleme.
@Ah, așa e. Chestiuni generale cu interpretare liberă….. Vreo utilitate?!? Sau potrivite doar unor discuții „casual”….?!?
Nu exista nicio sansa ca Germania sa intoarca spatele Europei – nici macar cat cea a UK, catre UE – insa pot divorta” de Franta (deja Italia a dat semnale PUTERNICE) si forma noi aliante intr-o UE mai axiala” decat vor francezii!
Insa lucrurile aste nu ne prea ating pe noi la periferia-periferiei UE unde mai importante pentru noi sunt Ucraina, Turcia si Serbia, nu Austria, Scotia si Rusia (ca asta e mai importanta pentru austroungari si restul, nu pentru NOI).
Dupa limpezirea apelor, intr-o noua viziune a Germaniei asupra UE, ne vom gasi si noi locul fiti fara grija tot la PERIFERIE desigur decenii la rand.
În realitate nu e vorba de poziții ”anti-UE”, e vorba de poziții anti-dirijism. Apartenența la UE e OK per se, dar directivele privind biocombustibilii sau energiile regenerabile nu sunt OK, redistribuirea impusă a imigranților nu e OK și nici quantitative easing nu e OK.
În momentul când țările central- și est-europene au aderat la UE nu s-au angajat să accepte oricâți imigranți decide Merkel. Polonia primește ucraineni în neștire, România primește și ea destui ucraineni și moldoveni, dar definiția imigrantului o stabilește Merkel, deși în tratatele europene nu scrie așa ceva.
Ne place sau nu, sute de vietnamezi lucreaza la reabilitarea termica a blocurilor din Bucuresti si pe alte santiere de constructii din tara. Si vor mai veni si alte sute.
Ne place sau nu, Romania (ca si alte tari europene) are lenesii si puturosii ei – cei valizi si in putere, care prefera sa primeasca 3-400 lei pe luna degeaba, de la stat, decat sa castige, muncind, un salariu de1500-2000 lei pe luna.
Ne place sau nu, emigranti harnici contribuie la dezvoltarea Romaniei (si a altor tari europene).
Ne place sau nu, tehnologia si informatia „dizolva” granitele statelor, iar pentru tinerele generatii notiunea de „suveranitate” se dilueaza.
Migratia fortei de munca este o realitate, iar acceptarea realitatii si adaptarea rapida la ea imi par mai intelepte decat izolarea in negare.
@Decebal – migrația forței de muncă e una, iar ”construirea omului nou”, pierderea identității individuale, e altceva.
Undeva trebuie trasată o linie între ”noi” și ”ei”, iar dacă n-o trasăm noi, or s-o traseze ei.
@ Harald
Sunt complet de acord cu pastrarea „identitatii individuale”, dar eu nu o pot asocia, ca notiune, unui anume grup. Identitatea individuala este… individuala… :) si nu tine doar de nationalitate, rasa…
Daca vorbim despre „identitate nationala”, fara indoiala, prin educatie si prin legislatie, trebuie protejata. DIn pacate, acest lucru nu se intampla nici azi si nu se intampla nici inainte ca problema migrantilor sa devina subiect important in UE.
Vad, in viata reala si pe la televizor, francezi, belgieni, olandezi, ucraineni etc. stabiliti de 5-10-15 anii in Romania, care vorbesc o limba romana (mult) mai curata decat (multi) cetateni romani de origine ungara si nu pot sa nu ma gandesc ca, daca exista vointa, exista si putilinta. A vorbi corect limba tarii in care alegi traiesti pana la moarte este, in primul rand, un semn de respect pentru tara respectiva. Iar respectul atrage respect.
@Decebal – eu nu scriam despre identitate națională, scriam despre identitatea individuală. Neo-marxismul de la Bruxelles e o ideologie colectivistă, ea tratează oamenii în funcție de grupul din care fac parte, nu ca persoane cu obiective și aspirații individuale. În esență e vorba de comuniștii ”reformați”, din aceeași categorie cu Iliescu și Gorbaciov. Astfel de oameni fac astăzi politica la Bruxeles, iar asta nu mai poate continua.
Faptul că forumurile sunt invadate de activiști tineri, incapabili să înțeleagă că luptă pentru aceleași idei care trebuiau îngropate definitiv în 1989, nu e o scuză acceptabilă și pentru tine.
@Harald
Voi astia cu smiorcaiturile si bocetele gen „o vai de mine, ne pierdem identitatea national/individuala” sunteti ca taximestristii in lupta cu aplicatiile gen Uber sau Bolt. Stiti si simtiti ca nu sunteti OK, stiti si simtiti ca sunteti depasiti, ca sunteti dinozauri, ca sunteti pe cale de extinctie, si atunci apasati pe trendul lacrimogen-heirupist „sa se faca ceva”…sa sara cineva sa „stinga incendiul/opreasca catastrofa”….
O civilizatie/natiune (in speta europeana) sigura pe ea si pe istoria si cultura si traditiile ei NU se sperie si nu reactioneaza violent (verbal) la provocarea intilnirii cu alteritatea, cu strainatatea – ci isi cauta avantajele din acea intilnire. Lipsa de cultura, necunoasterea istoriei si nationalismul de grota / tribal isi dau insa mina in a crea exact ceea ce vreti sa „prezervati” – o civilizatie debila, nesigura, speriata si contractata pe niste imagini idealizate a unui trecut in care Europa intr-adevar domina lumea.
Toata smiorcaiala si regresia asta spre atacuri de panica si chemari la „arme” (ideologice, politice, juridice si de alt fel) care sa prezerve si sa ocroteasca ceea ce voi credeti ca se pierde (identitatea aia fictionala nationala /individuala) face doar sa arate slabicunea voastra – si tocmai ca voi sunteti cauza acelei slabiciuni.
Niciodata o regelmentare a unui domeniu nu a facut sa infloreasca acel domeniu – marile opere muzicale europene (Mozart, Beethoven etc) nu au fost create ca exista o lege sa fie create, colonializarea lumii de catre europeni nu a fost facuta ca a existat un „decret” care sa impinga la explorair si colonizare, revolutia industriala britanica „s-a intimplat” si nu a fost dirijata de cineva „de sus”.
Ca in banc,….a te p….impotriva vintului doar te uda pe bombeuri, si chiar daca taximetristii din Bucuresti au o mica victorie „de etapa” impotriva Uber ..in 10 ani maxim ei vor fi istorie si Uber (sau similare ) vor prospera. La fel si voi nationalistii obsedati de identitate si nepregatiti sa faceti fata angoaselor si provicarilor modernizarii lumii…puteti acum urla si zbiera…dar veti fi istorie, la fel ca si cavalerii in zale si arcul cu sageti.
@Alex-foarte corect ce spuneți in privința pierderii identității, îmi aduc aminte cum celebrul atacant Raducioiu, la vreo șase luni după transferul în Italia vorbea românește cam că și antrenorul lui Craiova de azi. Deși pretinde că este de zeci de ani în UK, iată că cultura solida a lui Harald ii permite sa se exprime perfect în românește , nu și-a pierdut identitatea românească la contactul cu civilizația anglo-saxonă. Sesized doar disperarea sa că locul in care și-a ales sa trăiască nu mai pare a fi la fel de câștigător din cauza Brexitului. Poate „Cântarea Americii” pe care o exhiba de ceva vreme pe aici este un fel de încălzire spre transferul peste ocean.
În privința Über aș mai adăuga că dacă statul va găsi o metoda fiabila de a taxa aceste curse (cam cum a inceput eBay.com să-ți ia taxele vamale și TVA-ul din start, la aducerea unor produse din SUA în România), povestea taximetriei devenită casta inchisa protejată de autoritățile locale, va fi istorie. Iar statul va fi mai câștigat impozitând o masa mai mare, dar colectând mălaiul dintr-un singur loc, ca și la benzinării de exemplu.
@Ioan – e remarcabil că în sfârșit nu mă mai confunzi cu @Svejk sau cu @Absurdistan :)
@Alex – lumea nu a început odată cu Uber. În țările cu apă caldă există ”private hire” de zeci de ani, șoferii nu au voie să stea în stațiile de taxi și nici să ia pasageri din mers, de pe stradă. Dar o licență și o verificare de cazier tot trebuie să aibă. Faptul că se face comanda prin telefon sau printr-o aplicație web e nerelevant. Dar faptul că transportă în mașină persoane vulnerabile pe care le-ar putea agresa (femei, copii, bătrâni) este relevant, de asta le trebuie licență și cazier.
Activitatea Uber, ca firmă, e de fapt falsă. Pentru că munca reală o face șoferul cu mașina lui, care în cele din urmă stabilește relații personale cu unii dintre clienți și astfel multe comenzi nu mai trec prin firmă. Astăzi poți să te păcălești singur cu ideea că taxiurile vor dispărea și Uber va prelua activitatea asta, dar peste 10 ani lucrurile or să stea complet invers. Uber, dacă va mai exista se va ocupa de cu totul alte lucruri. Deocamdată vinde baloane de săpun și la șoferi și la clienți.
În ce privește identitatea individuală, asta n-are nimic de-a face cu naționalismul. Omul nou, fără identitate, a mai fost creat o dată, în Uniunea Sovietică. A existat chiar și un nume pentru el, Homo Sovieticus :) Faptul că tu vii din nou acum cu o nouă ideologie colectivistă, cu pretenția că ai să reușești acolo unde Hiltler, Stalin și Mao au masacrat zeci de milioane de oameni, ar trebui să-ți dea de gândit.
Fii convins că naționaliștilor le dă de gândit, iar dacă ei vor înceapă să joace jocul ăsta, știu să-l joace mai bine ca tine. Sunt organizați, disciplinați și le plac armele. Pe tine nu te poate împiedica nimeni să devii noul Karl Liebknecht sau noua Rosa Luxemburg, dacă asta îți dorești. Dar nu vei face decât să repeți istoria, cu exact aceleași rezultate.
@Harald
Va pasa de persoanele vulnerabile amenintate de Uber, pe care le desemnati prin raportare la niste categorii (femei, copii, batrini)? Nu cumva tratati oamenii „in functie de grupul din care fac parte”? Aveti grija sa nu va molipsiti de neomarxism :)
@marian – nu veni cu artificii progresiste de doi bani, că nu țin. Nu există niciun fel de obligații pentru acele persoane vulnerabile, deci nu le tratează nimeni conform apartenenței la vreun grup.
@Harald – comparatia cu Uber vs Taxi era doar un exemplu ca sa intelegeti clivajul intre „lumea veche” si ” lumea noua”. Va mai fac citeva, poate intelegeti ideea. Nationalismul si miscarile identitar – suveraniste sunt invechite, periculoase si contrare insusi intereselor indivizilor si natiunilor pe care cica le „apara”. Sunt invechite ca masina de scris si faxul in epoca calculatorului , xeroxului si email-ului. Sunt invechite ca si caruta cu boi in epoca masinilor de teren, sunt invechite si pe cale de disparitie precum croitorii la comanda, ceaprazarii si cizmarii in epoca hainelor si papucilor produse ieftin in masa. Acu poate pricepeti, si nu imi detaliati ca raspuns cum si de ce sunt „mai bune” tehnologiile de mai sus.
Iar reactia d-voastra de a ma face marxist rosu colectivist neo-sovietic – e doar raspunsul clasic al retarzilor nationalisti care pe de o parte cred ca pot invia o lume redesenata prost pe criteriile si mentalitatile de sex XIX – ati invatat sa vociferati „sariti vine marx si homo sovieticus” la orice parere contrara voua, fara a avea nici o baza reala. Nu doar ca nu am pomenit nimic despre egalitarism social, colectivism si alte asemenea „stingisme neomarxisme” dar nu ma simt deloc atras de marxism sau socialism sau comunism. Colectivismul fascistoid e mai degraba apanajul ideologiilor nationaliste, ce aluneca prea usor in national-socialisme. Reflexul d-voastra de a vedea in orice tufis progresist un mic marxist pus pe fapte reprobabile e si el un reflex venit din imaginarul colectiv si mitologia ideologica proprii mai degraba perioadei interbelice, cind fascismul si nazismul pe de o parte combatea marxismul.
Pe scurt, degeaba spumegati dragi nationalisti de grota – atit autohtoni cit si de pe alte meridiane, chiar daca veti mai putea organiza pe ici pe colo cite o „calatorie inapoi in timp” sau chiar cite o mica baie de singe, veti disparea asa cum a disparut orinduirea feudala sau organizarea tribala.
@Alex – obsesia de a repeta ”învechit” nu e argument. În lumea reală, suveranitatea westfalică a funcționat timp de sute de ani și va mai funcționa multe alte sute. Pentru că are la bază biologia, deși legătura asta e mai greu de înțeles.
Internaționalismul comunist venea cu aceleași teorii progresiste în urmă cu 100 de ani. Unde e astăzi Uniunea Sovietică? :) Dacă Uniunea Europeană vrea să nu-i calce pe urme, ea poate funcționa ca o uniune de state suverane sau nu va funcționa deloc.
Se poate construi o elită politică formată din oameni fără copii (Angela Merkel, Theresa May, Ion Iliescu etc) dar sistemul implementat de o asemenea elită nu durează mult.
@Alex – un activist e ușor de recunoscut din 3 fraze, pentru că sunt aceleași fraze care pot fi auzite de la alți 50 ca el. Nu e nevoie să se declare el însuși socialist, se vede din cele 3 fraze.
„O civilizatie/natiune (in speta europeana) sigura pe ea si pe istoria si cultura si traditiile ei NU se sperie si nu reactioneaza violent (verbal) la provocarea intilnirii cu alteritatea, cu strainatatea – ci isi cauta avantajele din acea intilnire. ”
Interesant discurs…ideo- si para- logic. Deci, cand incepe civilizatia europeana? in 1945? in 1992? in viitor? ca, deocamdata eu vad foarte clar reactii violente in fata alteritatii de’a lungul intregii istorii europene. Nu mai vorbesc de ‘intalnirile’ cu strainii de pe alte continente, ci de ‘petrecerile’ sangeroase de secole cu verii de peste garle: francezi cu englezi, francezi cu germani, francezi cu restul europenilor, spanioli cu francezi, italieni cu austrieci samd. In 1939 civilizatia [?] europeana nu era …sigura pe ea si pe cultura ei? nu se scrisese destula literatura, filozofie? nu se compusesera destule opere? sau ce?
Si atunci ce sens are vorba asta malitioasa:
„Lipsa de cultura, necunoasterea istoriei […]”
Cine nu cunoaste istoria Europei? Cine nu a aflat inca de cat de razboinice, sangeroase, agresive, imperioase, orgolioase sunt si au fost dintotdeauna marile natiuni ale Europei? Cine crede ca ‘avantajele’ din contactele cu strainii pot fi obtinute numai pe cale pasnica? si de ce? Daca avem de castigat de pe urma strainilor…de ce sa nu folosim violenta? verbala si legala, desigur, nu si fizica.. ca am evoluat [probabil]. Ca asa e civilizat? sa ne milogim de ei sa ne respecte cultura si traditiile? sa ne rugam frumos de ei sa nu ne mai sparga statuile cu barosul? Civilizatia greco-romana nu mai e civilizatie, e brusc degradata pentru amaratul visator care descopera ca romanii foloseau sclavi pentru muncile cele mai grele si ca sclavii proveneau din populatiile straine cucerite? Nu cumva viziunea asta idilica despre civilizatie ca cocon de bunavointa, politete, deschidere, toleranta si dragoste e apanajul celor ce definesc cultura europeana inspirindu’se din memoriile Maicii Tereza?
@Harald
„Pentru că are la bază biologia, deși legătura asta e mai greu de înțeles.” – „vaterland, blut und boden” – mda, probabil ca mai e nevoie de un macel sa ne dumirim la cap :)
@Alex – păi, ți-am spus deja: continuați voi mult în direcția asta, până când naționaliștii or să pună mâna pe arme și ai să vezi atunci. Chiar nu ești capabil să înțelegi că repeți istoria anilor 1920 – 1930? Nici măcar după ce ți-am scris explicit despre Karl Liebknecht și Rosa Luxemburg nu te-a interesat să vezi cine au fost și cu ce s-au ocupat?
Extrema dreaptă nu a pus pe arme decât după apariția de republici sovietice la Berlin și München. Spre deosebire de activiștii socialiști, dreapta are copii de crescut, de asta reacționează mai greu. Dar tocmai fiindcă are copii, până la urmă reacționează și o face extrem de violent. Chiar vrei să ajungi acolo, să vezi cum e?
Interesant ca afirmi cunoasterea tratatului UE….. Inseamna ca stii f.bine ca NU exista dirijism. Ca directivele si regulamentele se adopta DOAR cu votul explicit al PE si Consiliului Uniunii din care fac parte TOATE statele. F.probabil sa mai stii ca in domeniile care nu sunt de competenta exclusiva UE, atunci cand UE decide ca ar fi mai bine o reglementare la nivel european, statele membre pot sa opt-out…..
Despre ce dirijism e vorba?!? Ah, ca nu poate UK sa voteze in privinta Euro e alta discutie si e normal sa fie asa.
Dar nu te-am auzit despre quantitative easing al Bank of England sau despre FED. E o chestiune de principiu sau te deranjeaza doar daca o face BCE. Hai, fii onest.
Ce-ai auzit și ce n-ai auzit tu nu reprezintă o dovadă pentru nimic. Am comentarii și împotriva quantitative easing din UK. De altfel, UK se comportă la fel de socialist, la fel de neo-marxist și la fel de iresponsabil ca și alte state vest-europene. UK e un stat vest-european tipic, nu un stat american rătăcit pe malul greșit al Atlanticului. Asta sigur ai mai auzit de la mine.
Și dacă tot vrei să fiu onest, trebuie să-ți spun că tocmai ai apelat la șabloane pe care le-ai mai folosit și sub alt nick-name. Keep up the good work! :)
Ok. Am înțeles. Ca de obicei nimic concret. Considerații vagi anti UE.
Din fericire rezultatele alegerilor nu sunt cele pe care ti le-ai fi dorit tu……
p.s. nu postez sub un alt nick name
Așa este, la articolul ăsta n-ai folosit decât @JB.
Tot raul, spre bine! O clarificare e, oricand, binevenita!
Chiar daca procesul va fi dureros pe alocuri, scuturarea de „bube” (fie ele deschise sau mocnit-purulente) nu poate face decat bine, Europei.
Istoria curge intr-un singur sens, iar cei ce nu accepta asta nu o pot intoarce; pot, cel mult, genera meandre si pot intarzia „fluviul”, dar nu-l pot intoarce catre izvor. In final, meandrele astea se vor dovedi a fi benefice, fiindca vor genera mecanisme de aparare, utile oricand Uniunii.
Peste 20 de ani, e posibil ca „o noua clasa politica” britanica sa bata la portile Europei. Din nou. :)
Sa mergem la vot, deci si sa votam pentru viitor, nu pentru trecut!
Perioada extraordinară a Europei este una de bunăstare materială. Nu are nicidecum cauze ideologice, filosofice sau politice, religioase nici atât. Evidentul (dar, în cele din urmă, efemerul) progres în democratizare este urmarea indirectă a invențiilor din Silicon Valley combinate cu seriozitatea nemților, nu a convertirii lui Orban din hun autoritar în european digitizat, ori a schimbării mentalității profunde a lui Dragnea de patron de cârciumă rurală.
Steve Banon (cine dracu l-a trimis pe-ăsta? doar el mai lipsea!) e moderat: eu cred că procentul anti-europenilor din PE va trece de 35%. Din nefericire. Iar pro-europenii, în loc să gândească noua Europă, mai puțin birocratică, așteaptă acum rezultatul alegerilor cum așteaptă bețivii tragerea loto la tv.
Nu v-ați întrebat vreodată: dar dacă cetățenii au dreptate și chiar, în cele mai multe situații, votul lor nu contează? Ce să facă cetățenii, uneori și puterile unei națiuni, când Trump sau o mare bancă iau decizii precum impunerea de taxe, interzicerea formării unei armate europene, modificarea prețului barilului de petrol, schimbarea dobânzilor etc.? De ce să mă duc eu la vot când UE și PE și CE asistă de 3 ani la degradarea României din interior, la raptul bogățiilor ei naturale, la cea mai spectaculoasă depopulare din istoria postbelică a unei națiuni europene, fără să facă ceva (exceptând declarațiile unor șefi europeni necunoscuți de cel puțin 50% dintre români)?
Europa nu va mai fi la fel pentru că lumea s-a schimbat mult. Interesele sunt proclamate mai răsunător decât valorile, oamenii trăiesc tot mai mult în virtual, cultivă individualismul și se miră că rezultă non-societăți și că se slăbește o UNIUNE!!! Când Dumnezeu, națiunea, ideologia (revoluția bla-bla-bla) nu mai unesc, ce ne unește? Poate frica de ruși, frica de criză, frica de imigranți? Ori poate chiar rușii, criza manifestată și/sau imigranții deja aflați în inima Europei…. Mulți încep o viață sănătoasă când sunt trimiși la biopsie; uneori folosește, alteori…
Dupa cum stiti, conform sondajelor din toate statele UE agregate de Politico, grupul de extrema dreapta coagulat in jurul lui Salvini si a lui Le Pen va avea probabil 74 de locuri dintr-un total de 751 in Parlamentul European, deci in jur de 10%. Alte grupuri eurosceptice precum 5 stele sau partidul Brexit vor avea in jur de 49 de locuri, iar conservatorii britanici si polonezi vreo 57. Daca vreti, ii putem adauga la eurosceptici si pe membrii partidelor de stanga nordice, adica inca vreo 51 de membri, desi acest grup e de ceva vreme in PE si nu se poate spune ca sunt nerecventabili.
Deci am avea vreo 231 de eurosceptici, maxim 30% din total, dar acestia au orientari ideologice si opinii despre directia in care ar trebui sa mearga UE atat de diferire incat nu vad cum ar putea articula impreuna o viziune coerenta care sa prevaleze asupra celorlaltor grupuri entuziast pro-europene care au de doua ori si jumatate mai multi membri, deci mai multe functii de conducere in comisiile PE si mult mai multa influenta.
Cat despre comentatorii care s-au lasat ademeniti de cantecul de lebada al populistilor precum Salvini, Le Pen, Strache sau Farage si ii numesc “patrioti” si le atribuie bune intentii, in ciuda tuturor dovezilor ca si-ar vinde tara, companiile nationale, presa si constiintele Rusiei sau oricarei alte puteri straine doar pentru a ajunge la putere, inseamna ca ori sunt orbi pentru ca nu vor sa vada adevarul, ori sunt trolli rusi. Populistii si nationalistii nu au solutii pentru provocarile secolului 21, ideile lor vin din secolul 19 si au provocat deja doua razboaie mondiale.
Provocarile actuale sunt schimbarile climatice si problemele demografice cauzate de imbatranirea populatiei in tarile occidentale si cresterea populatiei in tarile in curs de dezvoltare, care impreuna conduc la cresterea fluxurilor migratorii – refugiatii nu au venit in Europa pentru ca i-a chemat Merkel, ci ei erau deja in Grecia si in tarile balcanice sau pe tarmurile Mediteranei. Dar e mai usor sa gasim tapi ispasitori printre politicienii care nu ne plac si sa vedem salvatori in niste clovni precum Salvini sau Farage decat sa acceptam ca nu exista solutii simple precum zidurile la granita.
Brexit-ul nu este blocat de britanici ci de UE. Faptul ca s-au oprit negocierile datorita pozitiei UE, desi asa cum spunea Tusk deal-ul e lose-lose, arata aceasta. Trecerea alegerilor europene poate debloca aceste negocieri (daca nu cumva au fost facute deja si asteapta sa treca alegerile), dar fereastra e foarte mica. In cazul prelungirii blocajului, brexiterii vor prelua controlul si creste posibilitatea unui Brexit fara acord.
Secesiunea Scotiei nu e posibila. In cazul unei incercari, parlamentul Scotian va fi dizolvat si prerogativele lui vor fi preluate de Parlamentul de la Londra care are intaietate.
Cat despre Farage, acesta nu e important decat pentru a developa decizia ferma a electoratului englez pentru Brexit. Desigur el nu va juca un rol important in eventuale alegeri parlamentare, pentru simplu fapt ca problema Brexit va fi solutionata anterior acestora.
UE se confrunta cu aceleasi probleme ca alte economii dezvoltate precum SUA sau Japonia: probleme demografice, provocarile create de trecerea la economia digitala, inegalitatea sociala care submineaza coeziunea societatii in ansamblul ei.
Iar solutiile sunt cam aceleasi: incurajarea tranzitiei la economia “verde” si la economia digitala care va duce la aparitia unor noi sectoare economice si la crearea a milioane de noi joburi in aceste sectoare: energii regenerabile, reciclare, noi materiale de constructie, noi tehnologii si procese industriale, internetul lucrurilor etc.
Toate acestea vor duce la schimbarea paradigmei economice, la crearea de noi locuri de munca care sa le inlocuiasca pe cele din sectoarele traditionale si la acumulare be capital din noi surse. Solutia la problemele sociale cu care se confrunta economiile dezvoltate este o mai buna redistribuire a veniturilor care sa mareasca coeziunea societatilor si sa creasca convergenta in randul statelor UE sau intre statele de pe coastele SUA si cele din interior, intre care diferentele sunt la fel de mari ca intre Germania si Romania.
Dar nu-i veti auzi pe populisti vorbind despre asta pentru ca nu sunt capabili de altceva decat sa recicleze solutii din trecut, desi provocarile prezente si viitoare sunt de cu totul alta natura si nu pot fi rezolvate de mici state-natiuni, ci la nivel continental si global. Daca ar fi dupa ei, ne-am diviza in natiuni tot mai mici: Flandra, Padania, Catalonia etc., in care sa traim doar noi cu ai nostri, sa nu vedem niciun strain si sa ne intoarcem la o economie autarhica in care sa producem in satul nostru tot ce ne trebuie ca sa supravietuim si sa introducem tarife la marfurile venite din satele din jur, ca faina de la moara lor e mai ieftina si ne strica piata.
@ ” …Jörg Haider, decedat în 2008 într-un accident de mașină…” Atzi omis ( voit ? ) cuvintul
dubios DECI : .. Jörg Haider, decedat în 2008 într-un DUBIOS accident de mașină.
La vremea aceea, Wolkswagen s-a exprimat destul de clar: s-a umblat la frânele mașinii, asta a provocat accidentul. Iar dată fiind orientarea politică a lui Jörg Haider și liniștea care s-a așternut ulterior, nu sunt prea multe explicații posibile.
Legarea prezentei la vot la europarlamentarele din 26 mai de atitudinea fata de proiectul european originar din 1950 e o interpretare dusa mult prea departe. Prezenta la urne va fi un indicator fata de directia UE din ultimii 5 ani, 2014-2019.
Partidele anti-statu quo si anti-establishment nu sunt „antieuropene”. Ele sunt autentic reprezentative pentru interesele europenilor si Europei si sunt critice la derapajele birocratiei conducatoare de la Bruxelles.
Cred ca mai realista ar fi clasificarea partidelor europene in partide nationaliste si partide globaliste, o diviziune care inseamna Doua Europe, reproductibila in fiecare stat membru al UE, asa cum la noi avem Doua Romanii.
Partidele nationaliste sunt cele care in mod real sunt spre centrul sau mijlocul esichierelor nationale, deci sunt echilibrate. Doar limbajul orwellian, al dublu-ganditului si dublu-vorbitului le deconoteaza ca „extremiste” si le conoteaza pe cele globaliste ca „normale”.
Partidele globaliste sunt adepte ale centralizarii birocratice prin federalizare, formarea unui superstat european, SUE, dupa modelul SUA. Pentru cei care nu au observat, Parlamentul European este o institutie a federalizarii, prin de-nationalizarea statelor UE.
Nu e nevoie de un Parlament European (PE), de europarlamentari, asa cum ONU nu are nevoie de mondoparlamentari. Consiliul European, care reuneste liderii nationali, alesi prin vot national, de electoratele din tarile lor, este cel mai reprezentativ posibil ale intereselor nationale.
Protestacii la ideea ca PE este un instrument de federalizare si o curea de transmisie a intereselor globaliste, le recomand sa analizeze cu atentie mandatele presedintilor acestui forum malformator al directiei de inaintare a UE, de indepartarea de interesele nationale.
Privindu-i pe liderii europeni din PPE, partid transnational prin definitie si scopuri, nu cred sa existe vreo rezerva privind birocratizarea europeana prin federalizare (SUE). Si Traian Basescu canta daunazi la tv aria sa indragita „SUE”, „SUE”…
Mai grav e la stanga, de unde a pornit primul plan concret de federalizare, cu termen pentru realizarea SUE pana in 2025, dar si de metisare a populatiei Europei. Acest plan globalist a fost articulat de fostul lider german al SPD si fost presedinte al PE, Martin Schulz.
Influencerii americani Steve Banon si George Soros, primul de dreapta, al doilea de stanga, un alt exemplu de cooperare pentru federealizare europeana (SUE) si, intr-un final, pentru globalizare politica a Lumii (Guvern Mondial) si-au ratat misiunile federalist/globaliste in UE.
Daca 30 % – 35% vor vota cu suveranistii – nationalistii, „populistii” sau „radicalii” cum defetist globalistii ii pun in aceeasi oala pe toti europenistii, care sunt simultan patrioti europeni si patrioti nationali -, procentul va arata ca UE nu merge in directia cea buna.
Suveranistii vor fi indispensabili noilor institutii de putere europene, fara ei nu se va putea face o majoritate functionala, si atunci reforma UE, ata de mult bajbaita si amanata, va fi musai declansata si infaptuita, pe mandatul urmatorilor cinci ani, 2019 -2024.
A doua caracteristica majora a europarlamentarelor 2019 va fi ca vor inregistra cea mai scazuta prezenta la vot. Cel putin, in Europa Centrala si de Est (ECE), asupra careiea sunt cele mai mari si multe presiuni de conformare din partea birocratiei conducatoare de la Bruxelles. Pentru ce sa validezi o noua birocratie conducatoare, cand nealeasa inca emite sentinte, ultimaturi, discriminari. Va fi clar un indicator de nereprezentativitate, care va pune in discutie utilitatea PE. Pentru ECE, ar putea fi ultimul act din piesa birocratilor bruxellezi.
Controlul asupra Consiliului European, inclusiv retragerea de mandate, se poate efectua mult mai usor si mai eficient in cadrele nationale, asupra liderilor alesi de catre electoratele tarilor membre.
Este mult mai usor sa convoci un referendum national, alegeri anticipate nationale sau motiune de cenzura nationala, decat cele europene. Interesul national va fi explicit in prim plan, cel birocratic, al functionarilor bruxellezi, in plan secund.
Ca institutie a democratiilor reprezentative si directe nationale, Consiliul European poate exercita prerogative decizionale chiar mai bine si mai legitim decat actualul Parlament European.
Cred ca si denumirea de Consiliu European ar trebui mai „traditionalizata”, ca in alte tari si regiuni. Cea de Concilium (lat), format din Conciliabili, lideri europeni care se aduna pentru a se pune de acord, ar exprima o traditie europeana.
Conciliu si conciliabil mi se par inaintea termenilor de parlament si parlamentar. Mai importanta decat discutarea nesfarsita, uneori anatagonica, este ajungerea la un acord, la o decizie comuna. Diferentele calitative institutionale sunt evidente.
Ion Iliescu avea același gen de discurs, culminând cu ”democrația originală”. Pe care România o trăiește și azi, ”în liniște și consens”, după cum se exprima el.
Argumentul că UE nu ar avea nevoie de PE ptr.ca nici ONU nu are e ridicol. Dar dă măsura înțelegerii, de către dvs., a ceea ce este UE și ce e ONU……. Adică tinde spre zero.
E așa de ușor să vă informați. De ce nu o faceți?!?
De-a lungul si de-a latul Europei: aceste alegeri sunt la fel de libere precum cele din Romania anilor 90.
Atunci, PCR si TVR faceau front comun impotriva unor partide nou aparute in constiinta electoratului roman. Acum, partidele traditionale si presa respectabila fac front comun impotriva partidelor noi care dau glas doleantelor neglijate de cele vechi.
Atunci aveam democratie originala, acum avem tot o democratie originala, care nu are de a face, vezi bine, cu succesul electoral, acesta fiind numit populism.
Atunci oamenii care vedeau o speranta pentru tara lor in debarsarea de vechile structuri erau numiti anti-romani vanduti strainilor, acum, cei cu un sentiment european organic, inafara de petece de hartie si structuri tehnocrate, sunt numiti eurofobi si eurosceptici, in slujba lui Putin.
Atunci aveam agitatie impotriva fascistilor, astazi avem aceeasi sperietoare a fascismului si extremei drepte.
Atunci aveam mineri care asigurau pacea sociala, acum avem antifa care vegheaza cu bata in mana la justitia sociala. Milkshakeurile zboara in aplauzele jurnalistilor, niste teribilisti infantili, si aterizeaza inevitabil pe candidati cu anumite vederi.
Atunci aveam teorii ale conspiratiilor cu teroristi si agenturi straine, acum avem isteria globala cu fake news si trolii rusi.
Atunci aveam o firava gandire independenta care incerca sa rasara in iluzia unei noi democratii, acum avem voci independente in valul democratizarii informationale adus de Internet reduse la tacere de conglomeratul stat + presa oficiala + corporatii social media, cu pretextul luptei impotriva influentei rusesti, sub o mantie de corectitudine politica.
Atunci aveam scenarii cu droguri si valuta la sediile partidelor istorice, acum avem insenari de-adevaratelea, cu actori pusi sa joace rolul agentului rus.
Excelentă descriere a realității.
Mersi
Ha, ha, ha! Ești distractiv AT!
Dacă tvrl cu director politic din 90 se compară cu presa respectabilă de azi, atunci Dragnea e singurul om cinstit din România! Dacă poți aduce vreo dovadă că reportajele TV sau editorialele sunt comandate de actualii politicieni în afara timpilor de antenă, atunci pică punctul ăsta la comparație.
Așa cum pică și cel al partidelor care își fac gânduri despre cum ar trebui să fie Europa, dar sunt numite eurosceptice. Ukip se autodefineste însuși astfel. Sau or fi antifeministul Carl Benjamin si rasistul ăla de Tommy Robinson mânați de înalte idealuri continentale, când scuipă pe emblema cu stele?!
Mi-aș fi dorit să văd în 13-15 iunie ceva milkshake-uri în loc de bâte. Deci pică și asta!
Idioții ăia de la Antifa sunt o reacție la extremiștii de dreapta. Deși departe de a fi controlați politic precum minerii, să zicem că existența lor ar fi singura asemănare cu România 1990. Nu am cunoștință însă de acțiuni ale idioților ăstora din perioada campaniei electorale.
Dar cu agenții ruși e pe bune! FPÖ colaborează cu Putin încă din 2005. Le Pen a primit împrumut de la Putin pentru campanie. Sponsorul brexit, Mr. Aaron Banks avusese contacte suspecte cu Jakowenko, un oligarh din preajma lui Putin.
Deci cam tot ce ați încercat a fake-ui pe aici, s-a cam năruit.
„Dar cu agenții ruși e pe bune! ”
E foarte usor sa incriminezi intreaga ‘tabara’ eurosceptica extragind cele cateva personaje dubioase cu legaturi [oarecum] dovedite cu regimul lui Putin. Numai ca Europa are o problema mult mai grava: spre deosebire de Strache de la FPO care PROMITEA contracte publice in favoarea rusilor, Merkel de la varful puterii DADEA contracte publice rusilor pe banda rulanta. La fel si Sarkozy, la fel si Hollande [care cu mare greutate a reziliat contractul Mistral, dar a vandut navele Egiptului, ca ce sa faca si tovarasul, doar nu era sa ramana cu paguba..], la fel si Macron. Pricepeti grozavia? Daca e ceva tare nasol ca rusii sa fie mufati la bugetele publice ale statelor europene apai de ce nu va isterizati domnilor cand koana Merkel a deschis larg robinetu’ cu euroi catre Moscova? Ca noi -asa-zisii eurosceptici- ne agitam p’aici, pe forumul contributors si nu numai, de mai bine de 10 ani -de pe vremea Trilateralei- vizavi de legaturile periculoase dintre liderii europeni si tarul Putin, basca raporturile mult prea flexibile ale UE vizavi de manevrele fascistoid-imperialiste ale Chinei…
Deci da, e pe bune cu agentii rusi. in plus avem si agenti chinezi. Din pacate, UE NU are un serviciu secret care sa’i protejeze interesele si finantele de agresiunile obscure ale marilor puteri autoritariste in ascensiune [Rusia, China, Turcia, Arabia Saudita]. Din pacate, pe politrucii UE care promiteau si asigurau contracte publice si taxe vamale zero pentru ‘partenerii’ rusi si chinezi nu i’a filmat nimeni. Dar fix asta s’a intamplat pe timpul mandatelor Barroso.
Nu e nevoie ca reportajele sa fie comandate, e suficient ca jurnalistii sa fie indoctrinati intr-o anumita ideologie inca de pe bancile scolii, cum s-a vazut cu scandalul invatatoarei din Italia.
Cand UKIP se defineste eurosceptic, „euro” inseamna UE. Cand eticheta e aplicata de establishment, inseamna in mintea lor Europa. Sunt convins ca UKIP vede Marea Britanie apartinand civilizatiei europene.
Tu probabil crezi ca stii ce gandesc Carl Benjamin si Tommy Robinson din ce spun altii despre ei. Eu mai ascult si ce zic ei insisi. Daca ai impresia ca antifeminismul e blamabil, cauta comentariile lui Janice Fiamengo, sau chiar ale lui Carl Benjamin https://www.youtube.com/watch?v=9BcdhTzDJic
Argumentul imbatabil ca Tommy Robinson e rasist e milkshakeul si bata virtuala antifa https://www.youtube.com/watch?v=J6we4azBUKk
Milkshakeurile sunt doar incidentele cele mai recente. Scenele de violenta cu mascati antifa sunt la ordinea zilei. Scenariul obisnuit e asa: un grup conservator (de ex. Turning Point, Patriot Prayer, Proud Boys) anunta un eveniment, cu toate aprobarile. Antifa ii numeste extremisti de dreapta. Presa, cuminte, preia desemnarea si amplifica publicitatea negativa. Antifa, numiti de presa contrademonstranti, isi face aparitia cu echipamentul pomenit si chiar face uz de el, pentru a impiedica hate speechul. Politia aresteaza antifa. Presa relateaza ceva de genul „miting al extremei drepte se soldeaza cu arestari”. Conservatorii se invata minte si la urmatorul eveniment vin si ei inarmati. Se lasa cu incaierare. Politia poate in sfarsit sa aresteze „extremisti de dreapta”. Presa jubileaza ca are povestea mult dorita despre violenta de dreapta. Cel mai desconcertant insa nu sunt milkshakeurile si batele antifa, ci ca oameni pretinsi normali le tin isonul.
Daca complicitatea asta criminala cu Rusia e asa de bine stabilita, de ce e nevoie de inscenari? Daca implicarea rusilor in campanii electorale e asa de rea, de ce se implica nemtii in campania din Austria? Rusii n-au reusit inca sa dea jos un guvern, din cate stiu.
Asta cu îndoctrinarea e ca o frigăruie ce poate fi întoarsă în toate direcțiile. Oricine susține „varianta mea e cea mai bună” poate fi considerat îndoctrinat.
O fi ukip pro-euro-cultural, dar discursul de mai ieri împotriva „gypsies” români și bulgari, care, cică, le făceau nesigure joburile și străzile, era mult mai apropiat de retorica kulturnikului jirinowski sau de conceptul „untermensch” decât de unul european. Ce e anti-cultural în politica de azi a UE? Există vreun drept fundamental ignorat în Europa?
Și, ca să închei, am spus deja ca Antifa sunt niște idioți. Insistența cu care descrii strategia lor nu mi-o pot explica atunci, decât prin faptul că dorești ca actele lor să fie asociate cu cele ale liderilor UE. Pe ce bază? Eu nu mi-am permis niciodată să văd legături între farage sau bannon și ăia de strigă „blood & soil” la faclii. Chiar așa, ce resort lăuntric îi împinge pe ăștia a-și deversa, nechemati, umorile în spațiul public? Și sunt naivi să creadă că nu ar exista nicio reacție? Haida-de! Asta vor, de fapt.
@Hantzy – nu știu despre ce discurs e vorba, dar în zona unde locuiesc văd mereu grupuri de câte 3-4 români care beau pe stradă. Uneori pe o alee pietonală între două șiruri de case, alteori pe un tomberon pentru reciclabile, aflat la câțiva metri de cornershop-ul de unde își cumpără băutura. Își salută cu strigăte cunoscuții care trec la zeci de metri distanță, comentează după femeile cae trec pe stradă etc
E un cartier liniștit, unde vezi rar mașini de poliție, dar în alte zone au avut deja loc încăierări între ei, fiecare lăudându-se ”al cui e” el. Nu știam asta până acum, dar se pare că bucureștenii sunt împărțiți pe clanuri și fiecare știe ”al cui e” celălalt (i.e. din ce clan face parte). Cam așa stau lucrurile în realitate, indiferent la ce discurs te referi.
Intr-un model liberal bazat pe drepturi rolul statului este putin important, in comparatie cu actorii care modeleaza astazi constiintele: presa, industria divertismentului, social media, universitati. Ce importanta are ca statul declara un drept la libera exprimare, daca forul in care are loc exprimarea este controlat de entitati private – Facebook, Twitter, Amazon? BBCul, televiziunea publica britanica, a realizat in campanie o serie de reportaje despre populistii europeni in mod clar partinitoare.
Accentul pus pe drepturi individuale face ca drepturile comunitatilor sa piarda intotdeauna in fata indivizilor. Cand pui corporatismul si drepturile individuale la un loc, ai situatii in SUA in care corporatiile sacrifica legislatii favorabile comunitatilor in favoarea cererilor unor extravaganti.
Este imposibil de demonstrat ca statul a incalcat drepturile cuiva, deoarece, in gandirea politica actuala, statul stabileste ce e drept si ce nu. Daca vreo curte de justitie hotaraste ca drepturile cuiva au fost incalcate, asta e tot o dovada ca statul i-a recunoscut drepturile.
Acestea fiind spuse, avem urmatoarele exemple:
-politia britanica aresteaza femeie in varsta pentru ca i-a atras atentia unui politist ca niste au musulmani au ocupat un loc public pentru a se ruga, fapta interzisa de lege
-politia britanica confisca pancarda pe care scrie „Allah is gay”
-cetateni extra-comunitari declarati persona non grata in spatiul Schengen pentru opinii politice: canadianca Lauren Southern, pentru acelasi mesaj. Robert Spencer pentru islamofobie. Jared Taylor interzis de acel guvern polonez, notoriu fascist.
Există în opinia fiecăruia o idee, cât de cât conturată, despre cum ar trebui să fie societatea în care trăiește. Ca urmare, (ne)sincronizarea propriilor verdicte cu cele oficiale este rapid interpretată ca fiind pervertire sistemică sau persecuție din partea autorităților. Necunoscând detaliile din exemplele furnizate, mi-e imposibil să contest sau să aprob acțiunile oficialităților, așa cum rezultă din cele descrise. Dar ce pot afirma cu siguranță este că, într-un model statal pe care și-l doresc „martirii”exemplificați, vor exista în continuare acuzații de abuzuri ale organelor comunitare îndreptate împotriva unor persoane individuale, dar considerate subsecvent exponenți ai comunității, și se va ajunge tot la concluzia că „cererile extravaganților au prioritate”.
Foarte bun comentariu.
Multumesc.
„Formarea unei mase critice de state vest-europene, cu economii dezvoltate şi competitive, favorabile unei reforme exigente a UE pe sistemul concentric (cea mai la îndemână fiind nucleul Zonei Euro și restul), cu renunțarea la principiul unanimității și corelarea accesului la fondurile europene de respectarea valorilor europene, inclusiv a statului de drept”
In opinia mea este cel mai important aspect in vederea salvarii proiectului european.
Este pozitia partidelor cu exceptia dreptei extremiste din Germania si a lui Manfred Weber.
Technic nu-mi pot inchipui cum vor putea forta aceste reforme exigente fara schimbarea tratatului de la Lisabona si mai ales eliminarea pricipiului unanimitatii atata timp cat in conditiile actuale este nevoie de acesta unaninimate. Nu vad cum state precum Ungaria, Polonia, Italia vor putea fi de acord, politica lor de blocare fiind asul pe care il mai au.
Intradevar atata timp cat Merkel va ramane cancelar pozitia Germaniei de „franar” pe teme europene nu se va schmimba chiar daca Manfred Weber si altii doresc reforme majore, politica facuta la Berlin si nu numai primand in fata celei de la Bruxelles.
Europa este actualmente intr-o dilema profunda, se tot vorbeste de integrare, ma intreb unde ? in Europa ? atata timp cat politcile majore, mai ales de externe si economice se hotaresc in capitalele europene si nu la Bruxelles, o mai multa integrare va ramane un vis, din contra, tendintele actuale sunt exact contrarii.
Nu mai exista nici o „alianta” franco-germana, opiniile referitoare la cum va putea evolua Europa sunt prea diferite, solutiile simpliste propuse de nationalisti fiind mai pe intelesul votantului de rand care nu se preocupa de solutii politice sofisticate.
Da, este nevoie de o clarificare a pozitiilor in Europa si sper ca sub presiunea si impactul partidelor nationaliste, a Brexitului aceste clarificari si reforme iminente sa primeasca contur, un lucru fiind cert , asa cum este acum in viitor nu se poate continua.
Păi asta înseamnă să fii politcian bun: dacă obiectivul e clar, să știi CUM să îl faci posibil. Ce vreau să spun e că, înainte de toate, trebuie să știm ce vrem, nu să ne frăsuim că e imposibil. Parlamentarii europeni au posibilitatea de a schimba procedurile și legislația paneuropeana, de exemplu. Iar paradoxul e că, până și euroscepticii cer mai multă influență a acestei instituții continentale, vizând chiar decizii mai importante decât curbura castravetelui sau puterea fierbătorului, deși în același timp marșează pe dezintegrare.
Bineînțeles că așa cum este acum nu poate funcționa. Suntem într-o etapă a integrării europene, nicidecum spre finalitatea ei.
Pentru mine nu exista politicieni buni sau rai, exista doar politicieni care se pot impune si care nu pot. Parlamentarii europeni nu pot schimba nimic , ei fiind obligati sa respecte tratatele si cum bine am putut observa s-au ocupat de idiotenii.
Parlementul european dupa opinia mea este inutil atata timp cat Europa va ramane doar o uniune economica,
@Ursul Bruno
Oricine ar fi la sefia partidului CDU, se va confrunta in continuare cu diferitele fractiuni si curenti din interiorul partidului (CDU nu este un monolit – vezi si migratia unor alegatori nemultumiti spre AfD- si acest trend este vizibil nu doar in Germania). Este evident ca partidele traditionale, inclusiv membrii PPE nu prea au capacitatea sa promoveze reformele UE si adaptarile necesare. Cum spuneam si in alta postare, numai cetatenii mai pot salva UE (de jos in sus) prin alegerea partidelor centriste care ofera reformele autentice ale UE (in mod explicit, respectiv mai mult decat lozinci la modul general in campaniii electorale). Din pacate, in Germania nu avem nicio oferta centrista pro-integrare gen En Marche sau chiar USR/Plus din Romania (este important ca oferta pro-integrare sa vina din partea unui partid „centrist”, ceea ce ar reprezenta un compromis acceptabil pentru alegatori din ambele parti al spectrului politic). Vezi programul PLUS https://stiri.plus/wp-content/uploads/2019/05/Manifestul_Alian%C8%9Bei_2020_USR_PLUS_pentru_Europa_viitorului.pdf
Numai de „centrism” nu pot fi banuite partidele „traditionale”…. Toate au alunecat masiv spre stanga, infiltrate lent de-a lungul anilor, devenind „conservatoare” sau „crestine” doar cu numele.
Reactia electoratului de dreapta era asteptata, chiar a durat nepermis de mult aceasta farsa, lasandu-se pacaliti de personaje ridicole gen Macron, Merkel sau colhoznicii olandezi vopsiti in „liberali-democrati”.
E drept ca si mafia mainstream mass-media a contribuit si contribuie masiv la aceasta sarada…
@Camelia Daca Merkel si Macron sunt ridicoli atunci ce poti spune de clownii de extrema dreapta vanduti rusilor si care vantura slogane nationaliste ” totul pentru Austria, Franta, Germanie etc” dar in realitate se vand si vand tara primului rus bogat care ii baga in seama? Din pacate fraierii ii cred.
„ideea (greşită) că votul lor oricum nu contează ”
D’abia astept sa vad cum vor arata -cu nume, prenume si cariera- cei 9 comisari [aprox 30% din voturi] extremisti de dreapta, suveranisti, radicali, eurofobi si alte lighioane radicale. :)
Bullshit! Nu scrie în nicio constituție de pe globul ăsta, că cei ce adună 30%, rămânând deci minoritari, au dreptul să numească miniștri. Ce?! Trump a numit juma’ de cabinet de la democrați, pentru că n-a avut decât jumătate dintre sufragii?!
Propunerile pentru comisarii europeni vor fi făcute de guvernele naționale, deci doar tsipras, salvini și Orban vor putea să-și impună radicalii. Și pe ăia, doar dacă îi acceptă șeful Comisiei.
‘Propunerile pentru comisarii europeni vor fi făcute de guvernele naționale’
Awesome! Gata, m’am linistit: deci votul nostru chiar conteaza, o sa avem radicali greci in Comisie. Pe langa ceilalti radicali de extrema stanga ce au distrus granitele Uniunii…pentru gloria valorii europene cunoscuta sub numele de libertatea de miscare deplina a tuturor omuletilor de pe planeta. Uraaaa!
” Pe langa ceilalti radicali de extrema stanga ce au distrus granitele Uniunii ”
Din nou bullshit! Aia de puneau granite peste granite erau radicali de stanga: Ceausescu, Brejnev, Andropov, Honecker samd.
Cei care doresc o lume fara frontiere sunt regimurile democrate, care au facut posibile aparitia si dezvoltarea global player-ilor, a trusturilor si concernelor multinationale, alea de le denigra ieri Ponta si azi Dragnea.Is this your team?!
„Aia de puneau granite peste granite erau radicali de stanga: Ceausescu, Brejnev, Andropov, Honecker samd.”
plus: Carol 1 al nostru si ceilalti monarhi europeni, plus toti oamenii politici liberali, conservatori si taranisti din Europa si America pana in urma cu 20 de ani, plus regina Angliei, plus Trump, plus majoritatea politicienilor israelieni etc. O ciurdina de extremisti de stanga cica.
Dar trebuie sa marturisesc: grozav spectacolul cu bullshit aruncat in multiplicatorul de extremisti pe care cu atata gratie il manipulati.. :)
Exemplele oferite sunt fie dintr-o altă epocă, fie determinate de alte cauze. Încercarea de a înghesui în supa asta toate ingredientele ce par a fi la îndemână o transformă în ghiveci. Nu degeaba am pomenit de global-playeri. Globalizarea nu e un concept de stânga, ci dimpotrivă. Există inerente efecte secundare, ca în orice nouă paradigmă, dar a vedea doar paiul din ochiul celuilalt, ignorând avantajele, nu dovedește nici agerime nici bună-credință.
Nu doar de pe vremea trilateralei ar fi trebuit să fiți activi, ci încă mult dinainte. Încă dela începutul anilor 80 merge lumea în această direcție. Trump e un exponent al epocii de dinainte. Mie mi-e chiar simpatic, o piesă de vintage economic, un romantic negociator, dar care e totuși intreresat doar de un ultim mare succes, precum un puști de o nouă jucărie.
E o diferenta intre globalizare si globalism pe care dumneavoastra -si, din pacate, atata lume buna – nu vreti sa o vedeti/admiteti: globalizare era si colonialismul elenistic antic si e un fenomen natural, in special economic [dar nu numai], insa globalismul este ideologie, e de stanga si printre corifei se numara si al nos’ Ion Ilici Iliescu care a si’a expus vederile progresiste in cateva carti dedicate. Daca ati compara oleaca scrierile socialistului nostru de maidan cu cele ale inginerului financiar de times square [George] ati sesiza imediat potrivirile de caracter si viziune: amandoi viseaza organizatii planetare [entitati supranationale] care sa reglementeze si sa taxeze global pasamite pentru binele omuletilor care, se stie, nu’iasa?, sunt niste natarai egoisti ce nu’si cunosc interesul si in general sunt incapabili sa ia decizii pentru viitor. Ecologismul si incalzirismul sunt simple elemente ale globalismului, asijderea, ideologii de stanga, in fond temeiuri elaborate pentru introducerea taxelor globale.
Prin urmare, sa nu va suparati pe mine, dar cand aparati cu atata indarjire globalismul [pe care’l confundati/incurcati cu globalizarea] eu nu pot sa va disociez de personajele nu tocmai ilustre precum cele mentionate anterior [implicate foarte activ in propaganda anti-statala si anti-nationala in cardasie sau cel putin concomitent in mod suspect cu actiunile unor puteri precum china&rusia impotriva Occidentului].
Hm! Comunism – comunizare, liberalism – liberalizare, creștinism – creștinare, naționalism –
naționalizare, radicalism – radicalizare, globalism – globalizare… Bineînțeles că există o diferență între cele două noțiuni ale fiecărei familii de cuvinte: -ismele sunt ideologiile, iar celelalte sunt denumirile proceselor lor de implementare.
Faptul că mă asociați, pe rând, cu „atâta lume bună” dar și cu acel [George] și I.I.Iliescu arată doar nesiguranța dumneavoastră. Mie mi-e complet indiferent în ce insectar doriți să mă introduceți, acuzele prin asociere mă lasă rece.
Revenind la globalizare, deși nu sunt teoretician al domeniului, știu că procesul respectiv este monocauzal și, prin excelență, aparținător al liberalismului. În majoritatea cazurilor doctrina liberală este considerată de centru dreapta, dar poate fi și văzută la stânga într-un sistem bipartid în care radicalismul este slab sau deloc reprezentat. Prin urmare, globalismul ca ideologie, nu poate fi rău, dacă procesul asociat este unul natural. Or fi existând și nuanțe mai bine creionate și altele mai subtile în interiorul ideologiei, dar eu nu sunt interesat de clasificare, cel puțin nu ca argument pentru stigmatizare. Personal, cred că posibilitatea unui minim de legi globale, bazate pe Decalog, nu este o himeră. La nivel local, regional, chiar național dacă vreți, ar putea exista specificitate legislativă, norme cutumiare sau deprinderi particulare, dar implementarea ar trebui realizată de autoritățile locale. Mai în clar, deși văd că posibilă existența unui legiuitor universal, nu cred într-un guvern global, cum nu cred în teoriile conspirației și nici în entitățile supravizionare.
Aplicat la cazul nostru: decât să fiu condus prost de la București sau de la Berlin, prefer o instituție suprastatala la Bruxelles. Inerția mare îi conferă acesteia stabilite, în vreme ce flexibilitatea și viteza de reacție ar fi asigurate de guverne locale, monolitice și suple.
Am plecat să votez. O duminică plăcută!
Ce armonie si intelegere pentru prosperitatea UE mai mare decit ce spune prim ministrul olandez:
„Prim ministrul olandez amenință țările est-europene: preluați mai mulți refugiați, sau vă excludem din Schengen”
„Fostul ideolog al lui Trump, Steve Bannon, fondatorul Mişcării ULTRApopuliste de EXTREMA-dreapta . . . ”
Actualul presedintele Xi, idolul eurofil al anti-„iliberalilor” de superb si niciodata eronat cica centrism european, prin televiziunea de propaganda China Central Television: „Bannon and his gang are the TRUE enemy of US, he is the DEMON” . . .
. . . Les beaux esprits se rencontrent.
Si ce? nu avem voie sa citam din iluminatii lumii?
Ma bucura cand vad astfel de etichete lipite lui Banon sau celor ca el… Inseamna ca deranjeaza, chiar e eficient iar gasca neomarxista de la Bruxelles incepe sa se ingrijoreze!
„Numai cand guverneaza stanga e democratie…”
La publicarea fiecărui articol al d-lui Valentin Naumescu mă simt ca de Crăciun. Desigur, antieroul creat de Theodor Seuss Geisel este un personaj trist, care însă în cele din urmă aduce în mod paradoxal veselie.
Există în lume fără îndoială persoane care gândesc atât de negativ, încât pornesc fiecare propoziție cu particula „nu”. În cazul tuturor articolelor d-lui Naumescu, spre exemplu, indiferent dacă ele se referă la alegerile pentru comitetul de locatari de pe scara blocului, ori vorbesc despre alegerile europarlamentare, imediat Grinch însoțit de câțiva susținători își exprimă prin comentarii opinia că SUA și UE se vor dezmembra, echilibrul global se va prăbuși, iar noi nu vom mai apuca viitorul Crăciun pentru că haosul va cuprinde în scurt timp întreaga lume civilizată.
Discursurile lor apocaliptice ar fi amuzante dacă nu mi-ar tot repeta redundant că mie și copiilor mei ne-ar fi mai bine săraci și bolnavi în brațele Rusiei, decât sănătoși și bogați în lumea occidentală.
Pentru Romania, UE inseamna evolutie. Cu toata birocratia ei, cu toate reglementarile ei uneori rizibile, UE e mult superioara faunei politice locale.
Multe din laturile aruncate in capul constructiei europene provin si de la gastile de cleptocrati care se lupta sa ne complice vietile si sa ramanem cat mai in afara unui proces integrator care sporeste evident bunastarea localnicilor si care poate diminua, macar, obisnuintele infractionale ale grupurilor lansatoare de petarde anti-UE.
Avem neaparata nevoie de drumuri interconectate cu Europa, avem nevoie sa circulam rapid si cat mai ieftin pe continent, avem nevoie sa putem lucra oriunde fara prea multe formalitati si avem mare si imensa nevoie ca asezarile autohtone sa ceara si sa primeasca infuzia de eficienta necesara, macar prin comparatie si jena estetica, daca nu prin management direct si know-how continental calificat.
Dupa ce ne vom apropia de standardul real de viata al unor vecini ceva mai rasariti economic si educational, dupa ce ne vom fi construit autostrazile a caror lipsa ne doare acum si dupa ce cleptocratia romana va fi fost aruncata de la butoanele statului, decimata si scoasa la periferia societatii, abia atunci voi fi atent la eventualele pericole identitare, imigratie, interdictii pentru casatoria nu stiu cui, adica lucruri care acum nu exista in realitatea cotidiana romaneasca.
Pana atunci, solutia pentru Romania e cat mai multa Uniune Europeana, nu mai putina!
Priorităţile româneşti se precizează la Bucureşti, nu vin ca directive de la Bruxelles/UE. Toate deciziile în UE.28 s-au luat în “unanimitate de voturi”, deci cu acordul Bucureştiului.
Noul personal PE şi din Comisie trebuie să precizeze ce se decide “supranaţional” (tratate economice cu marile blocuri, apărarea fronrierelor, norme tehnice, etc). Normele tehnice nu pot diferi de la un partener UE la altul (priza electrică nu se potriveşte, curentul de 230 volţi, etc). Pe principiul “subsidiarităţii” se decide tot ce se poate face mai bine local – “naţional” rămâne în statele partenere (gospodărie comunală cu apa, current, canalizare, etc. nu trebuie regulat central, nu trebuie privatizat).
Bruxelles/UE decide 2019-2024 cu greu noul personal, noul budget, noua constelaţie UE. Nu vom avea apărare UE cu o armată proprie în viitorii 10- 15 ani. Nu vom avea un budget ZE/UE mai mare de 1% BIP cum cere preşedintele francez E. Macron la Sorbonna 2017. Nu vom avea “o Federaţie de state europene” în viitorii 15- 20 de ani.
Rămâne mult de decis la Bucureşti 2019- 2024. Preţul pentru barilul de petrol va creşte la 100 $ până 150 $ mai curând decât credem (Libia, Iran, Venezuela). Transporul pe căi ferate e mai ieftin şi mai ecologic decât camioane şi maşini pe şosea. La 2 Euro pe litru de benzină cine mai poate merge azi fiecare zi 100 până 200 km cu maşina proprie, cu o persoană? Trenuri de mare viteză transcontinentale sunt un interes UE. Se vor finanţa “comunitar”?
UE e mai mult decât o Uniune Vamală şi o Piaţa Comună, chiar dacă cei din est refuză azi categoric mai multe competente “supranationale” pentru UE. O competenţă “socială” UE ar putea fi pentru început finanţarea “comunitară” a şomajului (recalificare) mare în sud-est (Grecia, Italia, Franţa, Spania, Portugalia). Nu e în interesul cehilor, slovacilor, balticilor, etc, cu şomaj mic şi venituri mici. Trebuie finanţat deci de cei azi în situaţia mai favorabilă. RFG trebuie să “plătească” mai mult e de fapt de la sine înţeles. Va plăti! Solidaritate înseamnă azi şi bani. Bani distribuiţi în mod “comunitar” de la Bruxelles/UE. Prefer această latură nouă “comunitară- socială” decât conceptul francez de protecţionism agrar UE si 40 % budget pentru agricultură, transformat deci în “bălegar de vacă”. Ceartă pentru bani va fi ca de obicei. Trebuie decis 2019-2024, la Bucureşti şi la Bruxelles/UE.
Extremiştii de stânga/dreapta în PE pot bloca, pot frâna dar nu pot decide, nu pot impune nimic. Iziloaţioniştii- suveranişti- naţionalişti din est pot refuza “principiile normative UE”, atacă Justiţia independentă, atacă statul de drept, atacă presa liberă. Cât timp mai merge aşa?
@Kurt – La 2 Euro pe litru de benzină (…) … ar însemna ca taxele incluse în prețul carburantului să fie 75-80% . Chiar ți se pare normal ca guvernele europene să practice asemenea taxe?
În prezent, taxele sunt între 60 și 70% din prețul de la pompă, s-a mai discutat asta.
Acest pret posibil cândva (conflicte în strada Hormus, Iran-Arabia Saudita) oferă posibilitatea de a calcula avantajul pentru România. Căile ferate românești sunt o prioritate azi și în viitor. Transportul pe căile ferate în est și vest la distanțe mari e mai economic, mult mai ieftin decât cu camionul pe autostradă la un preț prea mare pentru benzină. Porsche trimite deja azi mașinile prin Rusia în China în 12 zile (pe mare o lună). Cum se va face exportul mai mare românesc pe care îl dorești atât de mult?
@Kurt – nu mă interesează exporturile românești, atât timp cât sunt în special exporturile firmelor germane de componente auto către companiile-mamă.
Căile ferate românești merită revitalizate din cu totul alt motiv, mult mai profitabil, dar despre asta se va putea discuta abia după 2030.
Integrarea în industria 4.0 nu se mai poate face “național” în nici o privință, în nici un domeniu, cu nici un produs. Ciclurile de inovație sunt foarte scurte, ciclurile de testare și producție sunt scurte.
Visele de autarhie economică aparțin trecutului naționalcomunist- securist. Jonglarea cu astfel de speculații (China investește în balcani) se face de 29 de ani. România are resursele pentru bunăstare.
De ce e cu totul altfel azi? Responsabil e?
@Kurt – industria 4.0 nu asigură hrana și adăpostul oamenilor, e doar o modalitate de a produce bani.
@Harald
Brânza se dă pe bani. Tot ce au elevii, studenții în mână e import: smartfone, calculator, etc.
@Kurt – din păcate ai dreptate, România e exact țara în care toți au smartphone și calculator, dar alimentele trebuie importate și sunt plătite prin export de forță de muncă.
Nici măcar UK nu se descurcă prea bine cu industria 4.0.
Rolls Royce poate montoriza prin satelit în fiecare minut 10 – 12.000 de motoare de avion aflate în zbor, dar alimentele trebuie importate de pe continent. Și în caz de Brexit se cam golesc magazinele și se ajunge la revolte de stradă, indiferent ce face Rolls Royce cu motoarele de avion în timpul ăsta.
Industria ta 4.0 e extrem de artificială și extrem de departe de nevoile reale ale oamenilor.
@Harald
Nu-îmi pot inchipui azi lipsă de alimente în Banat, la Timișoara, Arad, etc. Salarii mari ca în vest nu se plătesc la porumb. Studenții în era digitală sunt conectați cu un clic cu patrimonial universal în știință și tehnologie, nu depind exclusiv de limba “națională” și de predarea la facultate. Sunt mai optimist.
„Nu-îmi pot inchipui azi lipsă de alimente în Banat, la Timișoara, Arad, etc”
Si inca cum… Absolut orice lipsa este posibila. In afara de lipsa de unt periodica din Franta, in fiecare zi dispar medicamente esentiale sau mai putin esentiale – de la citostatice la medicamente banale contra racelii. Din cauza globalizatiei, monopolurilor si deregulatiei este un haos total. Fabrica X decide sa nu mai produca medicamentul Ydin diverse motive si nu exista o alternativa la indemana. Spani a arama acum cativa ani fara citostatice cand distribuitorul sau fabrica au decis sa dubleze sau sa tripleze pretul
Sau se descopera substanta cancerigena in medicamente e tensiune ale unor companii gigant care produce in China si vinde in toata lumea.
Monopolurile de productie si monopolurile de distribuire ca Unilever, de ex.
https://en.wikipedia.org/wiki/Aspen_Pharmacare
https://en.wikipedia.org/wiki/Unilever
\https://en.wikipedia.org/wiki/Mondelez_International
http://www.lefigaro.fr/medias/affaire-benalla-la-journaliste-du-monde-ariane-chemin-convoquee-par-la-dgsi-20190522
Politia Imparatului progressist Jupiter ancheteaza presa ptr ca a dezvaluit afacerea Benalla.
O fi bine, o fi rau? O fi democratic?
Puteti sa ne oferiti cateva puncte cheie?
Iata un link despre ce crede lumea intreaga despre proiectul UE:
https://www.ipsos.com/en-us/news-polls/Global-attitudes-toward-europe
„Key Findings:
-Almost half of Americans think the European project has made Europe stronger;
– European pessimism about the EU widely held, but receding;
Half of adults across the world (53%) think the European project has made Europe stronger today than it would have been without it, according to a new Ipsos survey conducted in 28 countries. Globally, only 11% say that it’s made Europe weaker.
Among the nine countries in the European Union surveyed, the proportion of those who say it’s made Europe stronger (48%) is close to the global average, but the proportion of those who says it’s made Europe weaker (19%) is higher. Opinions within the EU vary widely. The view that the European project has made Europe stronger is held by about six in ten people in Poland (62%) and Sweden (58%), but by only one third in Italy (37%) and France (31%). Outside of the EU, positive views of the European project are held most widely in India, South Africa, and across Latin America. In the United States, 45% of adults think the European project has made Europe stronger today while 10% think that it’s made Europe weaker. The countries where negative views about it are most prevalent are Japan, Turkey and Russia.”
Sper ca nu vom fi atat de miopi incat din diverse diferende minore, multe dintre ele inflamate sistematic de banii pompati de concurentii globali ai UE, sa distrugem aceasta realizare comuna atat de bine privita peste tot in lume de cetatenii de rand, nu de guvernarile care uneori ne sunt ostile ( SUA, Rusia…).
Partial ma simt mai linistit daca un sodaj american ne spune ca procentul euro-pesimistilor din UE este in scadere, in ciuda titlurilor din toate tabloidele despre resurectia extremei-drepte suveraniste in Europa. Vom vedea ce iese duminica la vot.