Alegerile din Republica cehă, între Hrabal şi Zeman

Alegerile din Republica cehă stau sub semnul literaturii din această ţară, o literatură deopotrivă ironică şi absurdă. Rar se întâmplă într-o ţară ca preşedintele care trebuie să desemneze primul – ministru să fie inapt din punct de vedere medical dar nu într-atât încât să trebuiască să fie înlocuit din funcţie. O situaţie asemănătoare cu cea din nuvelele lui Bohumil Hrabal: personaje care supravieţuiesc la toate încercările posibile, mănâncă ciuperci otrăvitoare sau scapă nevătămaţi din accidente rutiere. Pentru personajele lui Hrabal, ca şi pentru preşedintele Milos Zeman, moartea pare o glumă. În nuvela “De ce scriu?”, un personaj nu se poate abţine din râs la înmormântarea unei rude. Într-o altă nuvelă, beţivii merg la cimitir pentru a scula cadavrele care apoi îi însoţesc la cârciumă.

Politica din Republica cehă pare a fi prelungirea firească a acestui gen de literatură. Preşedintele Zeman însuşi, cu convingerile sale comuniste, în tandem cu un oligarh populist care este în poziţia de prim – ministru arată că politica se poate dovedi mai inventivă decât realitatea. O asemenea combinaţie a contrariilor nu poate fi regăsită nicăieri în Europa. Este ca şi cum preşedintele comunist al Italiei Giorgio Napolitano ar fi fâcut elogiul lui Matteo Salvini şi l-ar fi desemnat prim – ministru.

În cazul în care preşedintele aflat în funcţie nu îşi poate îndeplini îndatoririle, primul – ministru devine, potrivit art. 66 al Constituţiei, preşedinte interimar. Primul – ministru nu poate exercita însă toate prerogativele funcţiei prezidenţiale, ci doar unele, altele fiind în sarcina preşedintelui Adunării Deputaţilor. Constituţia mai prevede şi că, în caz de dizolvare a Adunării Deputaţilor, primul – ministru exercită prerogativele prezidenţiale împreună cu Preşedintele Senatului. În mod evident, Constituţia nu a luat în calcul ipoteza în care Preşedintele nu-şi mai poate îndeplini obligaţiile în momentul în care alegerile s-au încheiat dar noul Parlament nu a fost încă validat.

Alegerile parlamentare au avut loc pe 8 şi 9 octombrie. Rezultatul a fost o surpriză relativă: alianţa liberal – conservatoare SPOLU a obţinut cel mai mare număr de voturi, în timp ce partidul populist aflat la putere, ANO a terminat pe locul doi dar a reuşit să câştige cel mai mare număr de locuri în Parlament. Acest rezultat nu are importanţă, din moment ce SPOLU şi STAN – alianţa dintre Partidul Piraţilor şi Partidul Primarilor şi Independenţilor – a obţinut împreună 108 locuri din cele 200 ale Parlamentului. Ambele alianţe electorale sunt formate recent, în octombrie 2020. De remarcat faptul că Partidul Piraţilor face parte din categoria partidelor digitale – participarea sa la alianţa electorală s-a făcut prin referendum intern online în rândul membrilor săi în 2017. Rezultatul Partidului Piraţilor a fost modest – va avea în noul legislativ 4 deputaţi, faţă de 22 cât a obţinut în 2017.

ANO a pierdut alegerile datorită controverselor din jurul primului – ministru Babis. Chiar înainte de alegeri au apărut dezvăluirile Pandora Papers despre averea ascunsă a acestuia. Babis a organizat înainte de alegeri o vizită a lui Viktor Orban în circumscripţia sa, ceea ce nu a fost o idee tocmai bună – cehii nu doresc să fie comparaţi cu Ungaria. În plus, la vot a existat o mobilizare mare a tinerilor – un electorat care nu a agreat niciodată ANO.

Preşedintele Zeman ar fi trebuit să desemneze un candidat la funcţia de prim – ministru, aşteptarea legitimă a lui Babis era ca el să fie cel ales dar imediat după alegeri Zeman a fost internat la terapie intensivă. Poate acesta să-şi exercite funcţia de preşedinte sau nu? Speaker-ul Senatului a făcut publică o declaraţie din partea medicilor potrivit căreia Zeman nu poate să-şi exercite funcţia. Se speculează foarte mult în prezent la Praga că o grupare din interiorul administraţiei prezidenţiale face eforturi disperate pentru ca Zeman să-şi continue mandatul. Liderul SPOLU, Petr Fiala care are cele mai mari şanse să devină prim – ministru, a solicitat ca Parlamentul să ceară un raport medical oficial înainte de votul care să ateste faptul că Zeman nu-şi mai poate exercita funcţia. Există presiuni subterane în sistem pentru ca balanţa de putere să încline într-un fel sau altul: şeful administraţiei prezidenţiale este investigat de procurori fără să fie dezvăluit oficial motivul, iar unui consilier prezidenţial i s-a retras paşaportul dimplomatic de către MAE ceh, fără a se da explicaţii. Babis este la rândul său investigat de procurori care au cerut ridicarea imunităţii sale, iar motivele acestei cereri nu sunt publice. În acest moment, Babis nu mai este interesat să fie desemnat prim – ministru, a realizat că nu mai dispune de voturile necesare în Parlament şi face orice posibil pentru a deveni preşedinte în locul lui Zeman.

Atât timp cât starea de sănătate a preşedintelui Zeman rămâne învăluită în mister, nu este clar nici cine va fi preşedinte, nici cine va fi prim – ministru. O situaţie tipică pentru climatul specific ceh, ironic şi absurd deopotrivă, descrisă magistral de Bogumil Hrabal.

            Marele scriitor ceh a decedat la Praga, aplecându-se de la fereastra unui spital pentru a hrăni porumbei. Nu se va şti niciodată dacă s-a sinucis sau a suferit un accident involuntar. Nu vom şti niciodată cât de bolnav a fost, este şi va fi Milos Zeman. Într-o înregistrare de pe patul de spital, Zeman, vizibil afectat de boală, semnează câteva decrete prezidenţiale. După momentul semnării, se întoarce la cameră pentru a face cu ochiul: “am păcălit moartea şi de data aceasta”. Momente din viaţa politică cehă ce aşteaptă să fie narate de un viitor Kafka, Capek, Kundera sau Hrabal.