duminică, februarie 5, 2023

Amurgul romantismului digital

Săptămâna trecută am fost cu toții notificați de încheierea unei epoci de 30 de ani, cea a societății digitale romantice și efervescente. Din păcate efectele sunt dincolo de lumea digitală.

La nivel mondial ChatGPT ne-a anunțat decesul social media, în special al platformei Facebook. Resorturile psihologice pe care își bazează social-media succesul nu funcționează în prezența, chiar potențială, a A.I., nimeni nu va avea o satisfacție în a se certa sau dialoga cu un robot.

Vor fi necesare garanții că interlocutorul este uman și astfel va dispare anonimitatea online. Până atunci platformele vor fi suprasolicitate de content creat de A.I. iar proporția acestuia le va afecta veniturile din publicitate.

Efectul se va extinde și asupra vechilor obiceiuri. Abordări acceptate azi precum delegarea către un colaborator a managementului prezenței online a persoanei publice sau solicitarea către un profesionist să realizeze o lucrare artistică sau documentară cu accent pe exactitate dar nu și originalitate vor avea de înfruntat contestarea creației proprii în fața capabilității A.I. de a realiza același task. Va crește riscul acuzației de plagiat sau, cel puțin, al oprobiului public.

Suntem foarte departe, inclusiv la nivel instinctual, de momentul în care vom recunoaște legal invenția, inovarea și dreptul de autor pentru un sistem A.I.

Foarte multe activități vor fi expuse ca inutile. Primul exemplu este din învățământ – practica comentariilor și lucrărilor – diferența dintre cunoaștere și înțelegere va fi extrem de greu de măsurat.

Multe ocupații vor dispare, cea mai bună veste este dispariție fermelor de troli. Vestea proastă este scalarea infinită a războiului hibrid. Vedem deja conștientizarea acestui potențial din faptul că, în România, Strategia AI este coordonată de Președinte, ale cărui atribuții constituționale interne sunt focusate pe zona de securitate.

Tot intern, și acum trecem la proiectul guvernului de Lege a Securității Cibernetice, ne sunt anunțate fără niciun regret vizibil, măsuri pragmatice de adaptare la noile realități.

Art.3 c.) introduce sub puterea legii programatorii contribuitori de Open Source. Acestora li se solicită să respecte o listă de principii, de la Art.5, printre care deplina responsabilitate atât pentru starea sistemelor lor informatice cât și pentru măsurile preventive ce ar fi putut fi luate. În funcție de unde ajunge să fie utilizat produsul open source la care a contribuit, acest voluntar se poate aștepta, în baza Art.19, să fie auditat de una dintre Autoritățile prevăzute de lege  de către echipa de audit a acesteia conform unei metodologii interne.

Deși în România nu avem o comunitate puternică de contribuitori este trist că acest curent izvorât din cele mai frumoase trăsături umane este împins pe calea dispariției.

O altă paradigmă pe cale de dispariție este separarea național-internațional. Percepția generală, poate indusă de produsele culturale americane, este că cetățenii proprii beneficiază de un tratament mai bun decât „ceilalți”. Baza acestei percepții este separarea instituțională, știm cu toții că FBI sunt băieți mai buni decât CIA.

Însă Legea Securității Cibernetice reglementează ambele activități, ofensive și defensive, și le alocă, în principal, către MAPN și SRI, deloc către SIE. Culegerea de informații le este ușurată de Art.25 (2) care le interzice să ceară, dar nu să și primească, date personale de la furnizorii de servicii de securitate. Activitatea de cyber-intelligence este împinsă de Art.30 (3) într-un spațiu vag reglementat de tratate internaționale chiar dacă subiecții pot fi și cetățeni români aflați în România. Este un răspuns la o problemă reală, identificarea hackerului este târzie, activitatea sa este monitorizată din timp iar dorința pragmatică este ca această monitorizare să fie eficientă, nu limitată conform celui mai bun scenariu pentru acesta. Retroactiv însă, precum în US[i], putem constata că unele drepturi le-au fost încălcate cetățenilor naționali și intra într-o discuție despre eforturile eficiente de identificare și respectare a acestor drepturi.

Globalizarea, o altă caracteristică a acestei perioade, este agresată de noile cerințe privind securitatea lanțului de aprovizionare. Nu vom cumpăra după calitate și preț, legea le cere companiilor să verifice toată activitatea furnizorului din perspectiva unor riscuri specifice și să-l aleagă și în funcție de cât de credibil răspunde acestor solicitări.

Avem așadar multe lucruri la care să ne gândim.

Există o presiune reală pentru a face ceva. Soluția este însă atributul demnitarilor iar eu, în primul rând, mi-aș dori să simt empatie din partea acestora. Apreciez că, mai nou, MCID se străduie să scrie Note de Fundamentare consistente și astfel să explice societății poziția sa. As vrea însă ca, toți, să ne arate că înțeleg și regretă costul pe care-l vom plăti.

Aș vrea să cred că pentru MCID prioritatea nu este să-și găsească un loc sub soare.

Aș vrea să mă întrebe cineva dacă nu sunt dispus să renunț la social media, baza războiului hibrid.

Aș vrea să văd o corelare între creșterea extraordinară a responsabilității puse pe un număr, necunoscut dar mare, de persoane și entități și o evaluare a capacității profesionale a acestora. Dacă am ajuns în punctul în care pot omorî oameni cu calculatorul la fel precum o pot face cu mașina poate că este cazul să introducem permise de conducere a calculatorului și reguli practice clare de respectat. Nu de alta, dar nu aș vrea să ne reamintim de consecințele unor obligații precum „șoferul trebuie să reducă viteza până la evitarea oricărui pericol”.

Evident, multe lucruri controversate pot fi spuse pe acest subiect. Chiar și în liniște, putem însă observa că trecem o piară de hotar.


[i] Activitatea națională a NSA

Distribuie acest articol

22 COMENTARII

  1. Dacă am ajuns în punctul în care pot omorî oameni cu calculatorul la fel precum o pot face cu mașina poate că este cazul să introducem permise de conducere a calculatorului

    Excelenta propunerea, mai mult, la intrarea pe net ar trebui sa se legitimeze fiecare si sa aiba dosar cu sina si timbru fiscal. Plus adeverinta de vaccinare. Si cutitele de bucatarie ar putea fi folosite nu numai pt taiat cartofi, ci si pt crime. Si pt ele deci, ar trebui permis si ar trebui sa fie si inregistrate. La fel bitele de basball, sucurile de cucuta, vitriolul in ochi, si mai ales, permis de vizionare TV.

    Doar asa Cancelaria Primului Ministru isi va putea indeplini rolul istoric de educare a maselor in spiritul muncii, al cinstei si al dreptatii. Doar asa marii consultanti isi vor vedea indeplinita menirea.

    • Și eu am zis mai demult, acești specialiști sau mai nou e-specialisti sunt așa de dotați intelectual încât chiar avem șanse să scăpăm.
      Nici măcar cu ajutor din afara nu vor fi capabili să priceapă in ce direcție merge societatea românească. Pentru că și -nici o directie- reprezintă o destinație și încă una foarte periculoasă pentru ‘ei’.
      Așa că, atât timp cât se pregătește e-guvernarea populației cu toaleta in fundul curții, noi ceilalți, profitam sa mai facem una alta fara a ne sufla in ceafa tagma analfabeta din fruntea statului diluat.

  2. Ce vremuri, anii ’90 cand internetul era abia la inceput si modemul analogic „cîrîia” in timp ce se conecta. Ce vremuri „romantice” in care internetul era liber de orice constrangere si aproape nimeni nu te spiona si nu te „cauta la metadate”. Dar ce ziceti de „Romantismul”, „Renascerea” din era tehnologica a anilor 60-70, atunci cand Steve Jobs, Steve Wozniak sau Bill Gates cu Paul Allen isi puneau in practica in garajele parintilor niste vise care aveau sa schimbe lumea pentru totdeauna? Tehnologiile sunt minunate, insa nu si atunci cand devenim dependenti de ele sau cand ni se pun limite de catre diverse guverne prin intermediul acestora.

    • Internetul ar fi rămas romantic dacă nu intervenea lăcomia marilor corporații din social media pornite să scoată bani din piatră seacă.

      Facebook nu pornise rău. Eram mulțumit să iau legătura cu oameni pe care nu îi văzusem sau auzisem de decenii. Dacă Facebook vroia să facă ceva bani din asta cu reclamei nu aveam o problemă.

      Însă în momentul în care a permis celebritățile, firmele, și instituțiile să își deschidă conturi porțile iadului și informațiile false au început a se înmulți ca frunza și iarba.

      Vroia unul să răspândească știri false înainte, era limitat de cercul lui. Acum pot să transmită cu stația de amplificare din mijlocul orașului printr-o pagină cu mulți urmăritori, deoarece nimeni nu verifică calitatea informației postate în media socială.

  3. Va referiti cumva la cenzura generalizata despre care ne avertiza Snowden acum un deceniu sau la noua societate prezentata in romanul 1984?

  4. Apologia cenzurii și a comunicării supravegheate. Poate că ar trebui permise și pentru cei care folosesc stiloul pe hîrtie pentru a scrie lucruri iresponsabile și a le pune în circulație prin servicii de curierat. Doar tipografiile au a doborît Vechiul Regim francez, libertatea de a scrie vrute și nevrute pe ziduri a dat jos Banda Celor Patru iar samizdatele au doborît măreața Uniune Sovietică, nu?

    Indiferent de mediul de programare, responsabilitatea pentru aprecierea informațiilor și a îndemnurile este pe umerii receptorului.

    În al doilea rînd, nu contează cine comunică ci valoarea celor comunicate. O sinteză a informațiilor făcută de așa numita AI, nu este intrinsec mai puțin valoroasă decît cea făcută de un om. Că nu este AI, ci doar un amplificator al inteligenței umane este altă poveste. Mașinile care se conduc singure și boții făcuți din din prelucrare brută ne pot duce în șanț sau ne pot ușura munca, în funcție de rolul pe care li-l alocăm, de înlocuitori sau de asistenți.

    În fine, doar minți întunecate pot face răspunzător pe creatorul unui instrument, fie și program informatic cu sursă închisă sau deschisă, răspunzător de felul cum a fost folosit în pofida avertismentelor sau interdicțiilor licenței.

    Ca epilog, oare de cînd bîrfa pe internet, într-o interfață făcută pentru lipeli între studenții din campus, poate fi considerată romantică efervescentă. Dimpotrivă, a înecat eforturile de informare și de formare preexistente într-o mîzgă de sentimente și de atitudini.

    • „În fine, doar minți întunecate pot face răspunzător pe creatorul unui instrument, fie și program informatic cu sursă închisă sau deschisă, răspunzător de felul cum a fost folosit în pofida avertismentelor sau interdicțiilor licenței.”
      Intradevar o perceptie romantica asupra sistemelor informationale si utilizarea acestora.
      Ce vina au niste cercetatori onesti, laureati ai unor premii ca au inventat bomba atomica ?
      la urma urmei nu-i asa depinde cine si in scop o utilizeaza, am ajuns astazi in pragul unor discutii in spatiul public referitor la acest subiect in umbra razboilului din Ucraina.
      Da, creatorii acestor sisteme pot fi trasi la raspundere numai ca multi lucreaza in solda unor state, dealtfel democratice !! Hai sa nu ascundem in spatele unor asemnea argumente, este momentul sa ne gandim foarte serios la utilitatea si rostul unor asemnea inventii.

      • Sîntem oameni, nu urși și, ca atare împlinirea noastră depinde de capacitatea de a coopera. O atitudine care îl condamnă fabricantul cuțitului de pîine alături de cel care folosește cuțitul pentru a înjunghia un om nevinovat distruge principiul răspunderii pentru propriile fapte și subminează major capacitatea noastră de într-ajutorare. Cine ar mai vinde sau, și mai riscant, ar mai lucra pentru sau împreună cu un străin despre care nu poate spune dacă are intenții bune sau rele?

        Chiar în exemplul maximalist dat, al construirii bombei nucleare, este imposibil de spus dacă utilizarea armelor nucleare a făcut Cel De-al Doilea Război Modial mai sîngeros sau mai puțin sîngeros. Nu mai putem spune dacă un conflict sîngeros, de luni de zile, cu puști și săbii de-a lungul Japoniei ar fi fost mai mult sau mai puțin distrugător decît detonarea celor două bombe. Nu înseamnă că utilizarea armelor nucleare în particular și a forței în general este de regulă un lucru bun, doar. tocmai pentru că nu avem metode de măsură, înseamnă că fiecare trebuie să răspundă în fața celorlalți (și a lui Domnezeu, dacă are) pentru cum el s-a folosit de resursele pe care le-a avut la dispoziție.

        Exact aceasta este și poblema articolului, această atitudine reacționar-romantică că putem trage la socoteală oameni pentru altceva decît faptele lor, eventual, exclusiv în situații penale, aflate doar în stadiul de proiect. Că ar exista un bine sau un rău intrinsec și neîndoielnic în cunoașterea științifică sau în aplicarea ei tehnică și că trebuie să le apreciem pozitiv, respectiv să le condamnăm prin lege în persoana creatorilor lor.

  5. „Suntem foarte departe, inclusiv la nivel instinctual, de momentul în care vom recunoaște legal invenția, inovarea și dreptul de autor pentru un sistem A.I.”
    Niste specialisti IT cu ajutorul IA si a unui program corespunzator au reusit performanta sa faca din fiecare om un artist.
    Este suficient sau dai niste informatii programului precum numele unui artist consacrat sau ce doresti sa desenezi, fotografiezi si programul iti ofera din milarde de fotogarfii, picturi si altele „opera de arta” care ti-o imaginezi.
    Vrei un VanGogh, Matisse sau ce fi combinat cu fotografiile lui Hamilton spre exemplu, primesti cei vrei, imaginatia fiecaruia depasind toate granitele artei, spre exemplu, munte, animal si Luchian si vrei primi un tablou digital pe masura.
    La ce ne ajuta ? nu stiu, probabil exista o necesitate asa cum tot cu ajutorul IA s-a reusit terminarea sinfoniei a 10 a a lui Beethoven. Unii au jubilat, specialisti din domeniul muzical au desfiintat incercarea ca viind o adunatura de note fara suflet si sens.
    Inte timp au loc o sumedenie de evenimente la toate nivelurile despre IA, aplicatiil, pericole majore , scaparea de sub control , implicatii in viata sociala si multe altele, evenimente insa neluate in seama de mass media, discutiile din spatiul public fiind inexistente astfel incat sa poata fi sensibilizata opinia publica suficent de mult.
    Alunecam cu ajutorul IA intr-o identitate digitala, folosim bani digitali fara valoare, fetele noastre sunt scanate astfel incat sa putem fi oricand si oriunde identificati, mai suntem oameni liberi ? sau libertatea exista doar in inima Amazonului sau in Papua Guineea ?
    Toti vorbesc de digitalizare, putin stiu despre ce e vorba si mai putini stiu cum functioneaza.
    Astazi algoritmi si IA ne controleaza existentele intr-un mod covarsitor, telefonul mobil fiind interfata intre miliarde de consumatori si nestiutori si putin din spatele ecranelor care stiu despre ceste vorba.
    Chiar daca am citit de 2 ori articolul nu i-am deslusit in totalitate mesajul, saltul de la Facebook si pana la lanturile de oprovizionare fiind mare.
    Inainte de toate ar fi necesara exlplicara unor termeni precum ChatGPT, MCID, o cautare pe Google ne-ar fi luminat insa distrage atentia de la subiect, scurtarile de termeni fiind un impediment al vremurilor moderne.
    Specialisti cu notorietate in domeniu ne avertizeaza despre posibilitatile scaparii IA de sub control si necesitatea unui cod etic de folosire a acesteia.
    Care sa fie codul etic atata timp cat IA este folosita tot mai mult in sisteme militare tot mai sofistificate folosite pt a ucide, nu conteza, sunt omorati oameni.
    Armele ne sunt vandute ca fiind „inteligente” omoara numai pe cine trebuie, porunca a 6 spunand, sa nu ucizi ! cum se potrivesc aceste sisteme cu lumea morala si viziunea crestineasca la care ne ne place sa ne raportam atat de mult vorbind despre valori, dragoste, empatie, respect, bla. bla !!!
    Incep sa port iar masca sa nu vada lumea spumele pe care le fac la gura la cata ipocrzie exista .
    Un lucru tebuie sa fie clar, orice tehnica o data inventata va fi folosita in momentul in care cineva recunoaste posibilitati financiare de valorficare, etica incolo etica incoace.
    Sunt conferinte la care se discuta serios aceste aspecte, aude cine trebuie ? Nu.
    Va puneti intrebarea daca cineva este dispus sa renunte la retele sociale, puteti intreba la fel de bine, doreste un drogat sa renunte la droguri ? sau este nevoie de o terapie speciala.
    Trecem o piatra de hotar insa pe neobservate asa cum Zeus a oferit Pandorei cutia care s-o dea mai departe omenirii insa cu interdictia de a o deschide, si totusi am deschis-o !!!

    • @Ursul Bruno lucrati in IT? Ceea ce unora li se pare SF in materie de „AI”, este de fapt un algoritm care apeleaza o baza de date din ce in ce mai mare, care contine din ce in ce ma multe date si care este limitat. Steve Wozniak afirma ca nu exista de fapt inteligenta artificiala (este de acord doar cu „A” din cuvantul „AI”), ci exista doar programe care pot accesa din ce in ce mai rapid niste baze de date cu ajutorul carora care combina informatia. Nu exista astazi un hardware sau un algoritm care poate depasi inteligenta si creativitatea umana, ci doar un algoritm care iti ofera din ce in ce mai rapid rezultatul dorit. In final, un produs creat de mintea umana nu poate fi mai inteligent, din moment ce tu il programezi cum sa functioneze in functie de dorintele tale si de ce vrei sa obtii. Nu AI controleaza omenirea, ci guvernele o fac prin acesti algoritmi si produse hardware cu ecrane atragatoare. Este foarte simplu sa „culegi” niste date din niste fisiere log create pe hard-ul meu local, pentru ca mai apoi sa le folosesti pentru a-mi trimite reclame cu produsele cautate sau cu viitorul candidat la presedintie, ales si format de catre serviciile secrete sau partide. Din pacate nu mai exista limite, iar toata aceasta infrastructura IT si hardware creata acum decenii intregi de niste vizionari este astazi folosita de guverne pentru a ne constrage.

      • Cred ca ignorați ca nu guvernele controlează omenirea, ci mai degraba niște entități private. Guvernele pot folosi uneori aceste entități pe post de instrumente, dar pana atunci acestea acționează în nume și interes propriu. Google et al știu mai mult despre mine decât orice guvern din lume.
        Când un individ investește zeci de miliarde de dolari intr-o platforma digitala n-o face ca să propage libertatea de expresie, o face sa propage viziunea proprie despre libertatea de expresie și, mai ales, pentru modelarea cetățeanului conform acestei viziuni.

        • „Google et al știu mai mult despre mine decât orice guvern din lume.” Google „stie” despre noi multe, insa informatiile sunt cerute de la Google si folosite de catre guverne in diverse scopuri, unele chiar pur statistice. Insa, problema este ca nimeni nu ne intreaba si pe noi inainte. Doar nu va imaginati ca sta seful Google sa vada ce caut eu pe internet, nu?

      • Multumesc, am notiuni , incerc sa inteleg cat mai mult, mai putin detalii technice, sunt efectele care ma preocupa.
        Stiu ca sunt algoritmi care prelucreaza datele cu „viteza luminii” procesand un volum colosal de date si se incerca ca sistemele sa devina autonome, „inteligente”.
        De consumul de energie imens nu se prea discuta. Ganditi-va cata energie este nevoie pt impelemntarea masinilor autonome, in opinia mea ” o jucarie” foarte scumpa pt a ne putea controla, reducerea numarului de accidente pe strazi, pretext
        Acum operatorul unei drone apasa la ordin inca butonul sa plece racheta catre tinta, intr-un viitor nu prea indepartat aceste drone vor putea opera independent, comanda rachetei fiind la „dansa” in functie de „ce vede si aude” respectov date care le poate colecta independet si cu ajutorul operatorilor.
        Computerele nu vor putea atinge intr-un viitor apropiat inteligenta si creativitatea umana insa este de pe acum previzibil unde s-ar putea ajunge, de accea este nevoie de discutii ample in spatiul public.
        Din pacate cum bine spuneti, AI este folosita foarte des spre constrangerea individului, atat soft cat si hard.
        In sistemul de sanate poate fi mana cereasca si imi doresc ca aici eforturile sa fie cel putin la fel de mari si nu si mai mari decat in sisteme de monitorizare.

        • @Bruno foarte adevarat, unele sisteme folosesc o cantitate enroma de energie, numai daca ne gandim la „minarea” criptomonedelor sau multitudinea de servere folosite de Google sau FB. Creatorii acestor tehnologii nu sunt niste psihopati care vor sa controleze lumea. Cine a citit biografia lui Steve Jobs, de exemplu, a vazut cata grija fata de securitatea datelor a avut Apple (si inca are) si cat efort a investit in sisteme de criptare, tocmai pentru a nu tea fi accesate de catre hackeri sau guverne. Nu este etic ca un guvern sa faca asta. Degeaba, guvernul SUA, cu ajutorul unor hackeri din Israel a reusit sa „sparga” sistemul IOS si sa acceseze metadatele celor care foloseau Apple, invocand necesitatea de a urmari „teroristi”.

      • Din păcate, se pare că sîntem contraziși de realitate. Intelectul multora (și în nici un caz nu mă refer la Urs) poate accepta să se subordoneze unui algoritm care manevrează baze de datre după reguli neverificate de zeci sau sute de milioane de ani de debugging, așa cum sînt codul genetic și funcționarea sistemului nervos. În acel moment, intelectul lor devine dependent și subordonat inteligenței artificiale și nu mai este vorba (așa cum a fost normal și cum s-a întîmplat în toată istoria științei și a tehnicii) de asistarea și amplificarea potențialului intelectului uman.

        Repet, între plicul poștal și internet, între biblioteci și inteligența artificială diferența este cantitativă. Între felul în care alegem să le foilosim sînt diferențe calitative.

  6. Politicul isi pierduse o zona; mass-media subordonata; si nu se putea. S-au luat masuri sa se excluda indezirabilii.
    Este bine dar si rau. Bine pentru ca agentii straini sunt blocati (in teorie, pentru ca in practica tocmai ei profita). Rau pentru ca dispar puctele de vedere independente. Si profesionistii nu mai au curaj sa explice maselor adevaratele probleme. Cu numele real sau sub pseudonim. Ba apar nostimade: un om da numele real si precizeaza si un pseudonim sau porecla, dar „vigilentii” il blocheaza…
    Cand s-o face ordine in serviciile secrtete (si interesele lucratorilor din domeniu), va fi bine si la vara cald…
    Pina atunci, sa fim fericiti ca am trait o asemenea epoca si am participat activ la remodelarea politicii tarii. Si poate nu doar atit. Dar acum… capul la fund, pauza s-a terminat!

  7. eiii, nacialnicicilor cu cascheta le a ajuns la ureche vorba ca cine controleaza informatia detine puterea! asadar intre variile categorii de acoperiti cu sapca (sic!) se duce o lupta crincena pentru cine „administreaza” canalele prin care curge mierea! a nteles in sfirsit si (ma)ciuca, conductele prin care circula dusmanul 0/1 trebuiesc aparate. asadar (ma)ciuca s a mutat de la piciorul podului unde statea de sase, la capatul coductei(!). cosilierii e-whatever (prosti bita, mai degraba odrasle de pcr isti decit e-altceva) au fost pusi sa latre. iacata a scapat cosma racoare din sa, andrei nicoara inima mea!

  8. Cum spunea cineva mai sus, daca IA inseamna accesarea rapida a unor baze de date din ce in ce mai mari si extragerea unor „informatii agregate”, de acolo, pe baza unor algoritmi, inca suntem in siguranta.
    In „Terminator”, punctul de inflexiune era definit ca momentul in care „masina” capata constiinta de sine. In momentul in care IA nu va mai avea nevoie de „mana” omului pentru a se dezvolta, cred ca existenta rasei umane va fi pusa sub semnul intrebarii.
    Cat despre FB, chiar daca moare in SUA, va mai supravietui multi ani, in Romania, in vreo varianta autohtonizata. Macar pentru expunerea de poze cu freze, buze, fitze, vacante, copii, farfurii cu mancare etc.

  9. „Suntem foarte departe, inclusiv la nivel instinctual, de momentul în care vom recunoaște legal invenția, inovarea și dreptul de autor pentru un sistem A.I.”

    Si e bine asa, desi Africa de Sud a dat un asemenea brevet (vezi https://conventuslaw.com/report/patently-unpatentable-can-ai-be-considered-an-inventor/), cu explicatia suplimentara ca Africii de Sud ii lipseste asa-zisa „substantive examination”, adica cererile de brevet sint examinate doar pentru formalitati. Mi-as dori sa vad un sistem AI care sa participe din proprie initiativa si fara ajutor extern la sustinerea noutatii si a activitatii inventive in fata unui oficiu de brevete sau intr-o curte de justitie:)

    Altfel n-am inteles mare lucru in articol. „regret vizibil”, „empatie”? Nu stiu ce legatura e intre sentimente exteriorizate si legislatie.

    Ca chitibusar al logicii unui text nu stiu ce legatura e intre „national-international” si „ambele activitati, ofensive si defensive”, „insa”-ul denotind ca cele din urma ar fi de fapt legate de primele.

    Am incercat sa descopar ce este MCID si am aflat ca acesta (e vorba de Ministerul Cercetarii, Inovarii si Dezvoltarii) ar avea un post vacant de director general pentru Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Cartof si Sfecla de Zahar din Brasov (https://research.gov.ro/). Asa ca tot m-am ales cu ceva ca urmare a lecturii articolului dv:)

    (O altă paradigmă pe cale de dispariție este separarea național-internațional. Percepția generală, poate indusă de produsele culturale americane, este că cetățenii proprii beneficiază de un tratament mai bun decât „ceilalți”. Baza acestei percepții este separarea instituțională, știm cu toții că FBI sunt băieți mai buni decât CIA.

    Însă Legea Securității Cibernetice reglementează ambele activități, ofensive și defensive, și le alocă, în principal, către MAPN și SRI, deloc către SIE.)

  10. Eu as aduce discuția pe un teren mai prozaic și care afectează zi de zi consumatorul.
    Pana sa ma preocupe cum ma controlează sau condiționează AI lui Meta et al ma Izbesc zi de zi de faptul ca este tot mai greu sa ai și de-a face cu o ființă umana. Încercați să sunați la o mare banca, o companie nare de telecomunicații sau chiar la un lanț de magazine. Veți fi obligați sa apasati pe 1, apoi 3 apoi 4, etc și esre o șansă bună ca la sfârșit sa fiți invitați sa mergeți pe web site-ul companiei sau chiar sa vi se trântească receptorul (virtual) în nas fără nici un rezultat și cu un Good bye, care înseamnă un FO. Dacă ați avut norocul sa vi se răspundă de John sau Jessica (din Bangalore sau Manilla, sau uneori, paradoxal, din Cluj) șansă este ca acești J & J sa nu aibă habar de cum se poare rezolva problema dvs.
    Romantismul digital s-a încheiat cu press 1, press 2 și Good bye.

  11. @bilbofil 13/12/2022 At 22:47

    „O atitudine care îl condamnă fabricantul cuțitului de pîine alături de cel care folosește cuțitul pentru a înjunghia un om nevinovat distruge principiul răspunderii pentru propriile fapte și subminează major capacitatea noastră de într-ajutorare.
    …aceasta este și poblema articolului, această atitudine reacționar-romantică că putem trage la socoteală oameni pentru altceva decît FAPTELE LOR…”

    Dar baietii si fetele astea (https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_spyware_programs),
    cand au creat si vandut pe bani multi „cutite cu luneta”, special dedicate „injunghierii miselesti”(FAPTELE LOR), si au ramas (si) nepedepsiti pentru asta (la fel ca aceia/acelea care le-au cumparat si folosit tot miseleste – ALTE FAPTE), oare or fi vrut sa fie folosite pentru „highest score” la Solitaire si Zuma (intentia/intentiile)?!

    Aveti si Dvs. dreptate oarecum/pur teoretic, dar aceste exemple(lista sigur nu e exhaustiva) practice va contrazic cu succes pledoaria etica pentru decuplarea TOTALA a creatiei de creator via intentie/intentii la momentul creatiei in domeniul IT.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Andrei Nicoara
Este specializat în e-guvernare activând în MCSI și Cancelaria Primului Ministru. A participat în grupuri de lucru interinstituționale și europene din domeniul operării sistemelor de e-guvernare și creării legislației aferente. Oferă consultanță mediului privat în zona regulatory compliance și este activ în viața publică prin participarea în dezbaterile proiectelor de acte normative și publicarea de analize pe blogul propriu.

Carti noi

 

Institutul de Istorie a Religiilor al Academiei Române și Muzeul Național al Literaturii Române vă invită la expoziția „Manuscrisele inedite ale lui Mircea Eliade din patrimoniul Institutului de Istorie a Religiilor al Academiei Române”, care va putea fi vizitată între 26 ianuarie și 13 martie 2023 la sediul Muzeului Național al Literaturii Române din strada Nicolae Crețulescu nr. 8. Află mai multe

Carti noi

Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești

 

Carti noi

„Jurnalul de doliu scris de Ioan Stanomir impresionează prin intensitatea pe care o imprimă literei, o intensitate care consumă și îl consumă, într-un intangibil orizont al unei nostalgii dizolvante. Biografia mamei, autobiografia autorului, atât de strâns legate, alcătuiesc textul unei declarații de dragoste d’outre-tombe, punctând, în marginea unor momente care au devenit inefabile, notele simfoniei unei iremediabile tristeți… vezi amanunte despre carte
 „Serhii Plokhy este unul dintre cei mai însemnați experți contemporani în istoria Rusiei și a Războiului Rece.” – Anne Applebaum
În toamna anului 1961, asasinul KGB-ist Bogdan Stașinski dezerta în Germania de Vest. După ce a dezvăluit agenților CIA secretele pe care le deținea, Stașinski a fost judecat în ceea ce avea să fie cel mai mediatizat caz de asasinat din întregul Război Rece. Publicitatea iscată în jurul cazului Stașinski a determinat KGB-ul să își schimbe modul de operare în străinătate și a contribuit la sfârșitul carierei lui Aleksandr Șelepin, unul dintre cei mai ambițioși și periculoși conducători sovietici. Mai multe…
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro