duminică, mai 16, 2021

Analiză CRPE: Populismul mai trage un loz câștigător în Est. Cum arată rezultatul alegerilor parlamentare din Bulgaria.

Alegerile de la Sofia ne indică numai o înfrângere de etapă a celor două partide tradiționale, conservatorii de la GERB și Partidul Socialist. Cu un scor electoral mult diminuat față de 2017, falimentate moral și contestate puternic în stradă, cele două partide reușesc însă să obțină cumulat peste 40% dintre voturi. GERB, partidul premierului Boyko Borisov, ce a dominat scena politică în ultima decadă, a generat în 2020 cele mai ample mișcări de protest de la Sofia. GERB câștigă alegerile cu 25.8%, însă înregistrează o scădere abruptă față de alegerile precedente și se află în imposibilitatea de a crea un guvern în jurul său. Socialiștii, de cealaltă parte, au pierdut aproape jumătate din voturi, cumulând doar 14.8%, fiind devansați de partidul populist al showmanului Slavi Trifonov.

Cel din urmă este marele câștigător al alegerilor și un personaj din ce în ce mai popular la Sofia. Partidul său, Există un astfel de popor, populist, antisistem, adept al democrației directe și referendumurilor, a performat foarte bine în rândul electoratului tânăr și în diaspora bulgară. Carismatic și bun comunicator, Slavi Trifonov a refuzat să participe la orice dezbatere televizată, iar întreaga sa campanie s-a concentrat în jurul rețelelor sociale și canalului propriu de televiziune. 

Bulgaria a protestat în stradă peste 100 de zile în 2020. Și, similar cu ce s-a întâmplat în România ultimilor ani, lupta anticorupție și statul de drept au fost în centrul manifestațiilor. Nemulțumirea bulgarilor față de promisiunile neonorate ale coaliției din jurul GERB și votul de blam împotriva celor două partide tradiționale nu a fost însă canalizat de un singur partid, iar în actualul Parlament de la Sofia acced șase partide, din care trei sunt noi sau nu au mai avut deputați în legislatura precedentă. Ceea ce le unește pare refuzul de a colabora cu GERB.  

Lipsesc din noul legislativ partidele de extremă dreaptă, parte a coaliției guvernamentale a lui Boyko Borisov. Certurile interne și numeroasele partide cu care au candidat au dus la fragmentarea votului de extremă dreaptă, de aproape 15% în 2017, iar singurul partid ce s-a apropiat de pragul electoral de 4% a fost IMRO.       

La Sofia nu s-a discutat însă aproape deloc de discursul extremist, homofob și apelurile la intoleranță religioasă promovat de partidele extremiste și nu numai. Poziționarea partidelor bulgare împotriva Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice nu pare să fi fost un episod singular. Puține voci, parte ale partidului minorității turce și coaliției Bulgaria Democrată, au denunțat mesajele promovate de extrema dreaptă, iar partidele mari, inclusiv GERB, ce a guvernat cu o coaliție de extremă dreaptă, a pus dezbaterea privind drepturile omului undeva la „și altele”. Socialiștii s-au opus și ei puternic Convenției, îmbrățișând un discurs extremist. 

Sunt puține șanse ca în perioada următoare negocierile dintre partide să ducă la un guvern și o majoritate stabilă în Parlament. Boyko Borisov, cel care va avea mandatul de a forma guvernul, a propus deja un guvern de uniune națională sau tehnocrat, conștient de lipsa unor susținători în Parlament. Eșecul său ar da șansa lui Slavi Trifonov de a forma un guvern în jurul partidului său, deși este neclar dacă aceasta este și dorința sa. Fără GERB și Socialiștii, un guvern susținut de celelalte 4 partide ar avea doar 1 mandat peste limita de 50%+1. Media și experții de la Sofia dau cele mai mare șanse unor alegeri noi în perioada următoare, fie generate de un guvern de tranziție, fie prin eșecul complet al negocierilor. Iar în toamnă  urmează și alegeri prezidențiale.  

Rezultatele alegerilor parlamentare. Eșec al partidelor tradiționale, contestate puternic în stradă, și un succes parțial al showmanului Slavi Trifonov.

Rezultatele alegerilor parlamentare de la Sofia arată un Parlament fragmentat, în care cele două mari partide tradiționale, GERB-ul premierului Boyko Borisov și Partidul Socialist, și-au văzut scorul electoral diminuat substanțial față de alegerile din 2017. Marele câștigător al alegerilor pare a fi partidul populist, antisistem, Există un astfel de popor al showman-ului Slavi Trifonov, ce a acumulat mare parte din votul de blam îndreptat împotriva acestora. Prezența la vot a fost una ușor scăzută față de 2017, de 51% (față de 54% în 2017), însă simțitor mai ridicată față de alegeri recente din regiune. În România, prezența la alegerile din Decembrie 2020 a fost de doar 33%.

GERB (Cetățeni pentru dezvoltarea europeană a Bulgariei), partidul ce a dominat scena politică din Bulgaria în ultima decadă, a obținut un scor de 25.8%, mult sub așteptările liderului său, Boyko Borisov, cu o scădere de aproape 7% față de 2017. GERB a fost puternic contestat în stradă în ultimul an, în cele mai extinse mișcări de protest din Sofia, și arată, oare pentru a câta oară, că reformele proeuropene nu pot fi implementate de vehicule nereformate, controlate de rețele de corupție.

GERB este un partid pro-european, membru al Partidului Popular European, iar Boyko Borisov și-a făcut un titlu de glorie prin prietenia sa cu liderii europeni și occidentali. Au stârnit deseori amuzamentul publicului larg imaginile în care se îmbrățișează cu aceștia, însă aceasta a fost imaginea vândută la Sofia: Boyko Borisov este un pro-european și pro american și are o relație personală cu aceștia, iar parcursul european al Bulgariei depinde de asta. Cel din urmă nu și-a ascuns însă „prietenia” nici cu dictatorul turc, Erdogan, explicând că în timpul crizei refugiaților, doar prietenia sa cu acesta nu a lăsat Bulgaria să devină o rută a refugiaților către Vest.

GERB este însă în același timp un partid care pentru protestatarii de la Sofia reprezintă simbolul corupției și rețelelor oligarhice. A fost principalul partid vizat de protestele din vara anului 2020, însă a reușit să rămână la putere oferind concesii minime mișcării de protest. Falimentul moral al acestui partid european arată că reformele pro-europene nu se pot implementa cu vehicule compromise, cangrenate de corupție, ceea ce ar trebui să fie un semn pentru întreaga regiune.

Liderii sau reprezentanții mai multor partide politice din UE și nu numai, care fac parte din familia politică a Partidului Popular European (PPE), în care intră și GERB, și-au declarat susținerea și sprijinul pentru liderul Boyko Borisov pe durata campaniei electorale. În pofida protestelor anti-corupție din vara 2020, mesajul europenilor și a partidelor din familia PPE se rezumă la faptul că GERB e un partid care a asigurat o guvernare stabilă și pro-europeană pentru Bulgaria. De altfel, această poziție se aliniază cu evenimentele din toamna 2020 în care membrii PPE, inclusiv 12 europarlamentari români, au votat împotriva rezoluției referitoare la statul de drept și drepturile fundamentale în Bulgaria. 

BSP sau Partidul Socialist Bulgar este probabil marele pierzător al alegerilor din 2021. Afectat de luptele politice interne, cu un discurs mai degrabă retrograd, derapaje anti-europene și flirturi constante cu Rusia, BSP-ul și-a văzut scorul electoral înjumătățit, de la 27.2% în 2017 la 14.8% în 2021. 

Socialiștii s-au opus vehement semnării de către Sofia a Convenției de la Istanbul privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice. Korneliya Ninova, lidera BSP, declara recent că arestarea lui Alexei Navalny este o problemă internă a Rusiei și nu are legătură cu drepturile omului.

Există un astfel de popor (ITN), partidul showmanului Slavi Trifonov, proclamat pro-european, a obținut nu mai puțin de 17.4% dintre voturi, clasându-se pe locul 2. „One-man party”, partid populist și antisistem, dar popular în rândul tinerilor dezamăgiți de clasa politică de la Sofia și în diaspora bulgară, ITN a avut o campanie atipică. Slavi Trifonov a denunțat întreaga clasă politică de la Sofia ca fiind coruptă, nu a participat la dezbateri, și a comunicat aproape exclusiv prin intermediul canalului propriu de televiziune și social media. 

Carismatic, bun comunicator, preferă dialogul direct, fără intermediari, cu potențialii votanți, pe care îi apelează mereu folosind prenumele acestora. Slavi Trifonov s-a declarat un adept al democrației directe, a utilizării referendumurilor, e-democrației și votului online, și a denunțat inutilitatea Parlamentului. A fost probabil singurul competitor din Bulgaria care a beneficiat din plin de comunicarea online și rețelele social media.

Comunicând direct cu electoratul său, Slavi a reușit să ocolească în același timp întrebările jurnaliștilor ce l-ar fi poziționat mai clar din punct de vedere ideologic. Astfel, dincolo de retorica sa anti-sistem ce combină mesaje liberale cu elemente tradiționale, se știu puține despre ce ar face Slavi Trifonov dacă ar fi însărcinat cu formarea unui guvern. Inclusiv în ziua alegerilor când majoritatea candidaților comentau rezultatele, Slavi a ales să lase doar un mesaje pe facebook în care anunța că se află în auto-izolare ca „orice cetățean responsabil”. De altfel, mesajul său se află în contrast puternic cu mesajele anti-vaccin și anti-lockdown transmise de partidul său și propria sa televiziune înainte de alegeri. 

Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți (DPS), partidul minorității turce, a obținut 10% din sufragii la alegeri, o creștere de 1% față de 2017. De orientare liberală, pro-european, care a susținut majoritatea reformelor de la Sofia, rămâne însă un partid extrem de controversat, dominat de rețele de corupție. Delyan Peevski, puternicul oligarh și mogul media considerat liderul de facto al partidului, nu s-a mai regăsit pe lista înaintată de către DPS, însă rămâne o persoană extrem de influentă, iar această mișcare sugerează de fapt că partidul a încercat să se ferească de potențialele critici dure din partea protestatarilor pentru impunerea (din nou) a acestuia în Parlament.  

Bulgaria Democrată (DB), coaliție pro-europeană, pro reforme și care a militat deseori pentru o mișcare anticorupție similară cu cea condusă de Laura Codruța Koveși la București (imaginea acesteia regăsindu-se de altfel deseori la protestele de la Sofia), a obținut 9.3%. Cu un rezultat excelent în capitala Sofia, coaliția condusă de Hristo Ivanov și Atanas Atanasov, este formată din 3 partide politice „Da, Bulgaria”, Democrații pentru o Bulgarie puternică și Verzii. 

Hristo Ivanov, cel mai vizibil membru al coaliției, a fost Ministru al Justiției în al doilea cabinet Borisov de unde a demisionat în Decembrie 2015. A format ulterior partidul „Da, Bulgaria” în 2017 cu o puternică agendă anticorupție.

Și, în fine, ultimul partid ce intră în Parlamentul Bulgar și depășește pragul electoral de 4% este  Sculați-vă, Mafia afară (Stand up, Mafia get out), coaliție formată în jurul Mayei Manolova, fostă membră a Partidului Socialist și Ombudswoman a Bulgariei, respectiv „Poisonous Trio”, trio-ul controversat ce a susținut și organizat protestele din vară. Cu un scor electoral de 4.65%, coaliția a adunat în principal votanții dezamăgiți de Partidul Socialist.

Surprinde și lipsa din noul Parlament a partidelor de extremă dreaptă ce au susținut coaliția lui Boyko Borisov până acum. Certurile din interiorul acestora și fragmentarea voturilor a făcut ca nici un partid de extremă dreaptă să nu depășească pragul electoral. În 2017, Alianța Patrioților obținea 9%, iar Volya 4.1%. În 2021, IMRO, ce a fost parte a Alianței din 2017, s-a situat sub 4%, obținând 3.6%, Attack 0.5%, iar Coaliția Patrioților din jurul Volya 2.3%, Revival 2.4%. În același timp, dacă se vor organiza alegeri anticipate, există riscul ca aceste partide se vor uni pentru a depăși pragul electoral ajungând astfel în parlament. 

Incertitudine la Sofia. Ce urmează după alegeri? 

Formarea unui guvern susținut de o majoritate parlamentară stabilă pare misiune imposibilă la Sofia. Media și experții bulgari dau cele mai mari șanse declanșării unor noi alegeri în perioada următoare în condițiile în care negocierile pentru formarea unui nou Guvern se pot sfârși cu un eșec, iar în toamnă au loc alegeri prezidențiale. Ce opțiuni sunt la Sofia și ce coaliții se pot crea? 

Conform Constituției din Bulgaria, șeful statului înaintează liderului partidului ce a câștigat alegerile parlamentare mandatul de a forma noul guvern. Acesta are la dispoziție o săptămână pentru a înainta o propunere și o majoritate parlamentară și, în cazul în care nu reușește sau refuză să înainteze o propunere formală, mandatul este preluat de liderul partidului aflat pe poziția secundă. Cel care va fi chemat primul să formeze noul guvern este actualul prim ministru, Boyko Borisov, urmat în cazul unui eșec de Slavi Trifonov. 

Opțiunea 1. Formarea unui guvern în jurul lui Boyko Borisov și GERB pare improbabilă. GERB controlează doar 75 de mandate din 240 și are nevoie de 121 de mandate pentru a forma o majoritate. Vechii aliați, partidul extremist Alianța Patrioților, nu a depășit pragul electoral. Chiar și cu suportul DPS, partidul minorității turce, aceștia ar mai avea nevoie de 19 voturi pentru formarea unei majorități stabile. Karadayi, liderul DPS, a declarat însă recent că partidul sau nu va susține formarea unui Cabinet în jurul partidelor pierzătoare, fie GERB sau Socialiștii, dar ar putea susține un guvern al noilor partide. Toate celelalte partide au declarat în campania electorală ca nu vor forma alianțe electorale cu GERB.  

Singura posibilitate teoretică rămâne un improbabil guvern de uniune națională, cu ajutorul Socialiștilor. Sau, așa cum Boyko Borisov deja a propus în ultima săptămână, un guvern tehnocrat, deși anunțul său a fost primit cu ostilitate de celelalte partide politice. 

Opțiunea 2. În cazul unui eșec al lui Boyko Borisov de a forma guvernul, mandatul de formare a unui guvern va fi preluat de Slavi Trifonov. Cum se va poziționa acesta și dacă va dori formarea unui guvern în jurul său rămâne neclar. Au existat foarte puține declarații explicite ale acestuia, iar o eventuală coaliție parlamentară ar fi extrem de fragmentată. Un guvern în jurul lui Slavi Trifonov și partidului ITN ar necesita o coaliție a celor 3 noi partide din Parlament, dar și suportul DPS.  Împreună  ar deține 122 voturi, cu 1 mai mult decât cele 121 voturi necesare pentru formarea guvernului.

Opțiunea 3. Alegeri anticipate. Eșecul negocierilor poate conduce la repetarea alegerilor sau un eventual guvern creat cu scopul declarat de a forța alegerile anticipate, mai ales în condițiile organizării alegerilor prezidențiale în toamnă. 

Ce s-ar putea schimba în condițiile unor alegeri noi și cine ar avea de câștigat? Experții de la Sofia consideră că principalul câștigător al unor alegeri repetate va fi partidului populist al lui Slavi Trifonov, acesta fiind și motivul pentru care poziționarea lui în cadrul negocierilor rămâne incertă. Eșecul de acum poate fi folosit și de cele două mari partide tradiționale să se replieze, deși ambele sunt puternic afectate de un val masiv de contestare. Pare însă sigur că partidele extremiste ar avea o șansă nesperată de a reveni în Parlament în condițiile în care ar candida într-o coaliție extinsă. 

O variantă extinsă a acestei analize (autori: Alexandru Damian, Vlada Șubernițchi, Roland Kristo) este disponibilă la adresa: https://www.crpe.ro/populismul-mai-trage-un-loz-castigator-in-est-cum-arata-rezultatul-alegerilor-parlamentare-din-bulgaria/

Distribuie acest articol

3 COMENTARII

  1. Populismul nu este beneficiarul unui „loz câștigător”. (Doar dacă alegerile sunt considerate loterie.) Populismul este beneficiarul unei propagande fantastice pe care i-o face, pe cale de consecință dialectică, chiar presupusul său dușman: liberalismul sălbatic și „luminat”.
    Nu are rost să analizați rațiunile politice din democrația bulgărească, pentru că acolo e o varză balcanică, cu multă mafie și patimi joase. Serbia, Bulgaria, Kosovo, Muntenegru, din nefericire și România sunt țări care funcționează altfel decât democrațiile occidentale. Infrastructura bazică a țărilor cu genă levantin-turcească este una feudală, patriarhală, binară (dușman-proieten, pupat-tăiat gâtul). Aici cei care conduc nu sunt vectorii unor valori, ci cel mai de succes grup de criminalitate organizată. Iar legea, după cum zicea un filosof, reflectă voința haitei la putere.

  2. Păi să fie de vină numai populismul? Madam Şoşoacă şi Moş Funar au la Cluj câţiva admiratori şi tot internetul, tvul şi experţii vuiesc numai de ce fac ei. Şoşoacă e mai vedetă ca Simona Halep. Păi cu aşa încurajare, ce să facă şi ea? Nu are de ales, provoacă şi mai mult.
    AUR zisese că face cel mai mare protest ever împotriva nuştiuce acum vreo 2 săptămâni. A ieşit o fâsâială. În loc să facă toată presa mişto de ei, tot arătau mâna de oameni care confirmau acel fiasco şi tot poporul era blamat prin asociere cu ameţiţii ăia.
    Când iese vreun scandal cu Mircea Vulcănescu, nae Ionescu şi alţi legionari cu şcoală, toată lumea se poziţionează faţă de ce spune AUR despre istoria ţării, nimeni nu spune şi altceva. Chiar mărimile liberale, L Orban şi Iohannis, fac la fel. Măcar aşa recunosc în sfârşit că nu au nimic în comun cu PNLul interbelic.

  3. Nu va inteleg punctul de vedere
    .Este un partid filoeuropean care a fost votat in principal de tineri si care sustine masurile impotriva coruptiei, in beneficiul poporului bulgar.
    Gasiti ca este condamnabil?
    Nu regasiti primele principii in platforma USR?
    Respinge internationalismul uniformizant de tip sovietic si foarte, foarte bine fac.
    Cred ca este timpul sa va aratati toleranta si fata de milioanele de cetateni europeni care au principii definitorii pentru dreapta crestina si nu ma refer in mod special la polonezi, unguri, nationalistii italieni, francezi, maltezi ci si la cei estonieni, lituanueni, greci, irlandezi, croati, olandezi.
    O lista incompleta a partidelor:
    Juiste Antwoord
    Kriščioniu Sajunga
    Nacionalinis Susivienijimas
    Donovinski Pokret
    Avem foarte multe de invatat de la bulgari, respectul pentru patrimoniul istoric, implicarea monarhiei in politica externa a tarii lor,
    lichidarea mafiei internationale a gunoaielor….

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Alexandru Damian
Alexandru Damianhttp://contributors.ro
Alexandru Damian lucrează în cadrul Centrului Român de Politici Europene (CRPE). A fost implicat în ultimii cinci ani în proiecte privind afacerile europene, bună guvernare și democrație în România, Republica Moldova și Balcanii de Vest. Este absolvent de Științe Politice și a absolvit un Masterat în Studii Europene în cadrul Universității Libere din Bruxelles.

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

Încălzirea globală, acidificarea oceanelor și moartea peștilor tropicali – acuzații de fraude științifice de mari proporții

Pe 6 mai 2021, revista Science a publicat o amplă anchetă intitulată Acidificarea oceanelor modifică comportamentul peștilor? Acuzațiile de fraudă creează o...

PNRR for dummies. Sau planul cincinal cu MCV ataşat

Luni 10 mai premierul Cîţu şi ministrul Ghinea merg la Bruxelles pentru a discuta o formă finală a Planul Naţional de Redresare...

Ierusalim. Există conflicte fără soluții sau doar conflicte pentru care soluția încă nu a fost găsită?

Rezumatul în 10 puncte: Începând din noaptea de vineri spre sâmbătă (7/8 mai), în...

Îl mai poate salva războiul/Hamas pe Netanyahu de pierderea funcției de prim ministru?

Știm, teroriștii de la Hamas au atacat iarăși Israelul iar statul Israel are tot dreptul să se apere. Niciun dubiu în această...

Capcana dilemelor tranziției sau cum să faci omleta fără să spargi oul

"Faceți calculele și apoi trageți linie pentru a ajunge la propriile voastre concluzii, aceasta este rugămintea mea. Pentru că dacă decideți...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

„Demersul lui Hadot parcurge elegant traseul de la inceputurile filosofiei printre greci, apoi transformarea ei in timpul romanilor si intalnirea cu crestinismul, precum si relatia emotionanta dintre filosofia orientala si occidentala.” – Global and Mail

 

Pierre Hadot (1922–2010) a fost un filosof, istoric si filolog francez, bun cunoscator al perioadei elenistice si in special al neoplatonismului si al lui Plotin. Este autorul unei opere dezvoltate in special in jurul notiunii de exercitiu spiritual si al filosofiei ca mod de viata.

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro