miercuri, noiembrie 30, 2022

Anders Fogh Rasmussen sfătuiește potențialii garanți să semneze urgent pactul de securitate de la Kiev, aducând mai aproape sfârșitul războiului

Camarila de la Kiev a elaborat <garanții de securitate> care sunt un prolog al celui de-al treilea război mondial. Bineînțeles că nimeni nu va da nicio <garanție> naziștilor ucraineni. La urma urmei, aceasta este aproape la fel cu aplicarea articolului 5 din Tratatul Atlanticului de Nord (Tratatul de la Washington) Ucrainei. Pentru NATO, este același rahat, doar că văzut dintr-o parte. De asta-i înfricoșător.[1]

Dmitri Medvedev

În iulie anul curent, președintele ucrainean Volodimir Zelensky i-a mandatat pe Andryi Yermak, șeful Cancelariei prezidențiale și pe Anders Fogh Rasmussen, fost secretar general al NATO și fost premier al Danemarcei, să pregătească un document ce va conține un set de recomandări care să garanteze menținerea pe termen lung a suveranității Ucrainei. Documentul a fost finalizat și prezentat de Președinția Ucrainei în 13 septembrie ac.[2]

Recomandările cuprinse în documentul final – denumit „Pactul de Securitate de la Kiev” – s-au bazat pe contribuțiile unui grup de experți care a inclus foști prim-miniștri, miniștri, înalți oficiali din țările democratice, dar și cadre universitare.

Rezumând, documentul are în vedere două seturi de garanții ce ar urma să fie acordate Ucrainei: (i) un nucleu de aliați de bază va oferi angajamente militare solide pentru a sprijini forțele armate ale Ucrainei să se apere de agresiunea armată, respectiv (ii) un alt grup de state, mai larg, va oferi garanții non-militare, bazate pe sancțiuni. La prezentarea documentului, Anders Fogh Rasmussen a declarat[3]:

„Prioritatea imediată este ca Ucraina să câștige acest război. În acest moment, Ucraina arată lumii că, dacă are resursele necesare, poate învinge Rusia pe câmpul de luptă. (…) Odată încheiat acest război, trebuie să ne asigurăm că Rusia nu-și va mai putea invada niciodată vecinul.

Cel mai bun mod de a face acest lucru este ca Ucraina să aibă o forță militară semnificativă capabilă să reziste oricărui viitor atac rusesc. Construirea și menținerea unei astfel de forțe necesită un angajament de mai multe decenii din partea aliaților Ucrainei.

Adoptarea acestor recomandări ar trimite un semnal puternic lui Vladimir Putin. Ar arăta că angajamentul nostru față de Ucraina nu va slăbi, că războiul său este zadarnic. De asemenea, ar trimite un mesaj poporului ucrainean, că suntem angajați față de independența și suveranitatea Ucrainei atât timp cât este nevoie.

În plus, dacă facem ce trebuie înseamnă că vom pune piatra de temelie a unui nou aranjament de securitate în Europa. Dar dacă eșuăm, atunci ne vom confrunta cu o criză îngrozitoare pe continent.”

Referindu-se la documentul propus de Fogh Rasmussen și Yermak, în presa ucraineană[4] a fost formulată următoarea interpretare:  „Pactul propune, în termeni generali, aspiraționali, ca țările care oferă deja asistență Ucrainei în războiul său împotriva Rusiei să prevină repetarea invaziei înarmând până în dinți Ucraina și pompând sprijin financiar și social pentru Kiev, probabil decenii de acum înainte. Dacă Rusia va încerca totuși din nou aventura militară, presupunând că totul va funcționa conform planului, ajutorul militar pentru Ucraina și sancțiunile pentru Rusia se vor lansa imediat.

Declarația comună nu angajează nici Ucraina, nici NATO în nicio politică. Dar, dacă sunt puse în aplicare pe deplin, propunerile lui Yermak și Rasmussen vor costa fără îndoială contribuabilii garanților zeci de miliarde de dolari. Pivotul central al Pactului este un plan pe termen lung de a transforma Forțele Armate ale Ucrainei, prin efort multilateral, într-o armată mai mare, mai puternic înarmată și, după unele standarde, mai capabilă decât Forțele de Apărare Israeliene.”

Se remarcă și faptul că „semnăturile lui Rasmussen și Yermak pe document ar putea fi interpretate ca un acord tacit de renunțare de către Kiev la prevederile Memorandumului de la Budapesta”, ceea ce implicit poate fi interpretat – de exemplu de către Moscova – cum că Ucraina își rezervă dreptul de a-și construi un arsenal nuclear. Oricum, nu se pomenește de garanții nucleare în textul Pactului.

Ce conține, de fapt, Pactul de Securitate de la Kiev, am încercat să rezum în capitolul următor.

PACTUL DE SECURITATE DE LA KIEV (ÎN REZUMAT)[5]

Memorandumul de la Budapesta privind asigurările de securitate s-a dovedit lipsit de valoare. Nu existau măsuri suficient de robuste, obligatorii din punct de vedere juridic și politic pentru a descuraja agresiunea rusă. Dacă Ucraina nu primește garanții de securitate unice și eficiente – încorporate într-un eventual proces de pace – nu există niciun motiv să credem că acest lucru nu se va întâmpla din nou.

Ucraina este pe calea aderării la Uniunea Europeană și, în calitate de viitor membru al UE, va beneficia de propria clauză de apărare reciprocă a Uniunii. Aspirația Ucrainei de a adera la NATO și de a beneficia de aranjamentele sale de apărare reciprocă este prevăzută în Constituția statului. Această aspirație este decizia suverană a Ucrainei. Atât aderarea la NATO, cât și la UE vor consolida în mod semnificativ securitatea Ucrainei pe termen lung. Cu toate acestea, Ucraina are nevoie de garanții de securitate acum.

Aceste garanții ar trebui să întărească capacitatea de apărare a Ucrainei atât pentru a descuraja un atac armat sau un act de agresiune (descurajarea prin negarea succesului), cât și – în cazul în care are loc un atac – pentru a proteja suveranitatea, integritatea teritorială și securitatea Ucrainei (descurajarea prin pedepsirea acțiunii).

Pactul de securitate de la Kiev va îndeplini acest scop prin mobilizarea resurselor politice, financiare, militare și diplomatice necesare pentru întărirea apărării Ucrainei. Pactul va consta într-un document comun de parteneriat strategic, cosemnat de statele garante și Ucraina (precum și acorduri bilaterale între Ucraina și statele garante).

Pe lângă eforturile de reconstrucție, aceste garanții sunt fundamentale pentru ca milioanele de ucraineni strămutați de război să se întoarcă și să-și construiască un viitor în țara lor de origine. Prin adoptarea lor acum, garanții vor transmite un mesaj puternic de hotărâre și unitate împotriva agresorului și pentru viitorul Ucrainei. Acestea vor fi primele astfel de garanții acordate în secolul XXI și pot pune bazele unei noi ordini de securitate în Europa.

Cea mai puternică garanție de securitate pentru Ucraina constă în capacitatea sa de a se apăra împotriva unui agresor în conformitate cu articolul 51 al Cartei ONU. Pentru a face acest lucru, Ucraina are nevoie de resurse pentru a menține o forță defensivă semnificativă, capabilă să reziste forțelor armate și paramilitarilor Federației Ruse. Acest lucru implică un efort de mai multe decenii de investiții susținute în baza industrială de apărare a Ucrainei, transferuri scalabile de arme și sprijin de informații din partea aliaților, misiuni intensive de antrenament și exerciții comune sub steagul Uniunii Europene și NATO.

Garanțiile de securitate vor fi pozitive; ele stabilesc o serie de angajamente asumate de un grup de garanți, împreună cu Ucraina. Acestea trebuie să fie obligatorii pe baza acordurilor bilaterale, dar reunite în cadrul unui document comun de parteneriat strategic – numit Pactul de securitate de la Kiev.

Pactul va aduce lângă Ucraina un grup de țări aliate. Acestea ar putea include SUA, Marea Britanie, Canada, Polonia, Italia, Germania, Franța, Australia, Turcia și țările nordice, baltice, din Europa Centrală și de Est.

Un grup mai larg de parteneri internaționali, inclusiv Japonia, Coreea de Sud, printre altele, ar trebui să susțină, de asemenea, un set de garanții non-militare bazate pe sancțiuni. Ar include sancțiuni snapback[6], care sunt reaplicate automat în cazul unei agresiuni ulterioare a Rusiei.

Ar trebui elaborat și un cadru legal care să permită autorităților să sechestreze proprietatea agresorului, fondurile și rezervele sale suverane, precum și bunurile cetățenilor și entităților săi de pe lista de sancțiuni. Fondurile strânse ar trebui direcționate spre repararea pagubelor de război cauzate Ucrainei.

Cadrul de garanții poate fi completat de acorduri suplimentare, care tratează aspecte specifice neacoperite în straturile de garanții discutate în acest document. Poate include acorduri sau un seturi de acorduri între Ucraina și țările producătoare de echipamente de apărare antiaeriană și antirachetă pentru a oferi Ucrainei sisteme moderne și eficiente de apărare aeriană și antirachetă în cantități suficiente pentru a-și proteja spațiul aerian.

Pachetul de garanții poate include în plus acorduri regionale privind Marea Neagră cu Turcia și alte state riverane ca România și Bulgaria.

Garanțiile nu trebuie să constrângă Ucraina să limiteze dimensiunea sau puterea forțelor sale armate. Nici nu ar trebui să fie acordate în schimbul unui statut specific, cum ar fi neutralitatea, sau prin impunerea altor obligații sau restricții Ucrainei. Cu aceste garanții, Ucraina își va menține capacitatea de a-și asigura apărarea proprie.

Pe lângă garanții de bază, diferite alte țări s-ar putea alătura în asigurarea de garanții în materia unor chestiuni suplimentare sau specifice. Formatul Rammstein (cunoscut și sub denumirea de Grupul de Contact pentru Apărare al Ucrainei) format din circa 50 de țări ar putea sta la baza acestui grup mai larg, care poate fi oficializat într-o coaliție a susținătorilor.

Pentru a evita capcana unor garanții slabe, Ucraina va avea nevoie de:

Garanții de securitate care sunt obligatorii din punct de vedere juridic și politic: Garanții se pot angaja în angajamente obligatorii printr-un document de parteneriat strategic comun – care ar fi efectiv un pact mutual obligatoriu;

• Pe lângă un document comun, garanții ar trebui să își asume angajamente juridice și politice permanente și bilaterale față de Ucraina, atât la nivel de executiv, cât și de legislativ;

• Garanțiile de securitate ar trebui să angajeze în mod explicit garanții pentru autoapărarea Ucrainei;

• În caz de agresiune, documentul comun ar trebui să precizeze angajamentele de garanție extinse din partea garanților de a folosi toate elementele puterii lor naționale și colective și de a lua măsuri adecvate – care pot include mijloace diplomatice, economice și militare – pentru a permite Ucrainei să oprească agresiunea, să-și restabilească suveranitatea, să-și asigure securitatea, avantajul militar și capacitatea de a-și descuraja inamicii și de a se apăra singur împotriva oricărei amenințări;

Domeniul de aplicare teritorial al garanțiilor se aplică la nivelul granițelor recunoscute internațional ale Ucrainei. În același timp, garanțiile extinse se vor aplica în cazul în care Ucraina este atacată pe teritoriul său în cadrul granițelor recunoscute internațional;

Potrivit Rezoluției 377A(V) a Adunării Generale a ONU, garanții ar trebui să caute sprijinul ONU. Toate prevederile privind garanțiile de securitate vor intra sub incidența legii privind autoapărarea individuală și colectivă (articolul 51 din Carta ONU);

Pentru a atinge obiectivul politic general al garanțiilor de securitate, documentul de parteneriat strategic comun ar trebui să confere echilibrul corect între dispozițiile specifice și angajamentele generice. Acest lucru ar putea fi realizat printr-o anexă la documentului comun principal, care va prezenta dispoziții specifice privind evaluarea amenințărilor.

Mecanismul propus prin care vor fi asigurate garanțiile de securitate va funcționa, în viziunea lui Fogh Rasmussen și Yermak, în felul următor:

(i) Este inițiat în baza unei structuri comune de evaluare a amenințărilor: garanțiile extinse de securitate se activează în baza unei solicitări din partea Ucrainei către statele garante, în urma producerii unui atac armat sau a unui act de agresiune, după care se pune în mișcare etapa în care garanții se consultă în mod colectiv cu Ucraina.

(ii) Procesul de luare a deciziilor se va baza pe principiul consultărilor colective urmate de contribuții individuale ale garanților (care au semnate acorduri bilaterale de asistență cu Ucraina). Odată cererea formulată din partea Ucrainei, garanții se reunesc pentru consultări colective într-un interval de timp foarte scurt (24 de ore) și decid cu privire la acordarea garanțiilor prin formarea unei coaliții (72 de ore).

(iii) Garanțiile ar trebui convenite pe o bază deschisă. Sistemul ar trebui să implice că statele garante vor avea periodic întâlniri colective pentru a revizui mecanismul de îndeplinire al obligațiilor de garanți, astfel încât să păstreze garanțiile semnificative și relevante – și, dacă este necesar, să le ajusteze pentru a răspunde naturii și nivelului noilor amenințări.

(iv) Ucraina și garanții ar trebui să stabilească un mecanism permanent de monitorizare a amenințărilor și provocărilor de securitate, precum și să se informeze reciproc despre activitățile, exercițiile și manevrele militare. În acest scop, Ucraina și garanții vor trebui să dispună de un mecanism de colectare, schimb, prelucrare și analiză a informațiilor, inclusiv în scopul detectării timpurii a pregătirilor pentru o agresiune armată.

FOGH RASMUSSEN SUSȚINE PACTUL ÎN FAȚA POSIBILILOR VIITORI GARANȚI

Îi revine diplomației Kievului sarcina dificilă de a găsi în lista recomandată de Anders Fogh Rasmussen și Andryi Yermak capitalele favorabile semnării pactului în calitate de state garante pe plan militar și pe plan secund, al susținerii instituirii imediate de sancțiuni în caz de agresiune.

Fogh Rasmussen se arată decis să se implice la rândul său, pentru a susține Pactul în fața oricărui guvern ori legislativ interesat să ia în considerare semnarea de acorduri bilaterale cu Ucraina, pentru acordarea de garanții de securitate.

Pactul de Securitate de la Kiev, așa cum îi explica într-un interviu Melindei Haring[7], poate genera un proces care să pună rapid capăt războiului din Ucraina, formalizând totodată, din perspectiva dreptului internațional, ceea ce deja există, și anume cadrul internațional de acțiune pentru sprijinirea Ucrainei în apărarea teritoriului său național, în fața agresiunii declanșată de Federația Rusă.

Ucraina a depus o cerere de integrare în Uniunea Europeană și cererea i-a fost aprobată, deci procesul de negociere și conformare pentru integrare a fost lansat și, de asemenea, a depus oficial cererea de aderare la NATO, care este în examinare și a primit deja sprijinul public declarat din partea a 10 state membre din Europa Centrală și de Est[8].

Integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană și NATO îi va aduce garanții de securitate și, în același timp, va garanta că standardele democratice sunt respectate în Ucraina. Acest proces este unul de durată – subliniază Fogh Rasmussen -, ori, până atunci, Kievul și poporul ucrainean au nevoie să fie sprijiniți, material și moral, pentru a se apăra cu succes în fața agresiunii. De asemenea, Pactul trebuie să asigure și reconstrucția rapidă a țării, ca infrastructură, economie și finanțe.

Într-un alt plan, mai larg, este în discuție o nouă arhitectură de securitate în Europa, o idee asupra căreia Anders Fogh Rasmussen insistă și în baza căreia Ucraina ar trebui să devină fortăreața de la granița de est a Uniunii Europene. Această fortăreață va fi construită după modelul Tzahalului israelian, până la integrarea deplină a Ucrainei cu Occidentul (probabil nu mai devreme de 2030).

Așa cum bine se poate observa, noua arhitectură de securitate nu va viza doar Ucraina, ci și statele UE și NATO de pe flancul de est; Varșovia, de pildă, a cerut public Statelor Unite să ia în considerare amplasarea de arme nucleare strategice pe teritoriul Poloniei[9], ca răspuns la repetatele amenințări de utilizare a armelor nucleare strategice proferate de Kremlin. În subsidiar, probabil, cererea Poloniei este și un semnal pentru Kiev, să nu ia în considerare renuclearizarea.

Cel mai important dintre toate, a subliniat Anders Fogh Rasmusen în dialogul său cu Melinda Haring, este ca Pactul să fie semnat cât mai curând (cel puțin) de țările menționate în document, transmițând astfel Moscovei semnalul potrivit că statutul Ucrainei s-a schimbat și că războiul nu poate fi câștigat.

Reacția furibundă a lui Dmitri Medvedev, după ce documentul a fost făcut public la Kiev, ne arată că Pactul va provoca cu certitudine la Moscova îngrijorare și o schimbare de atitudine, chiar dacă nu în ceea ce-i privește pe Putin și camarila sa, care au mers prea departe în acțiunile lor pentru a mai avea loc de întors.

Desigur, poziția exprimată de Fogh Rasmussen este rațională și corectă, ultimele evoluții de pe front și de la Moscova confirmând-o. Dar vor exista cu siguranță și costuri pentru Ucraina, care nu poate cere Occidentului un ajutor de echilibrare lunar de 5-6 miliarde de dolari, sprijin în echipamente militare și apoi bani de reconstrucție fără să ofere accepte la rândul său să plătească un preț pentru garanțiile de securitate.

Cel mai dureros preț va fi desigur puntea de aur pentru Moscova. Înlăturarea lui Putin va fi semnalul demarării negocierilor de pace și momentul în care garanții vor semna Pactul pentru Ucraina. Dar cei care îi vor lua locul lui Putin, pentru a rămâne legitimi, trebuie să negocieze o pace credibilă în plan intern, adică o pace care le va oferi la schimb Crimeea și porțiunea de teritoriu din sud-est, inclusiv Mariupol, dar fără Herson.

Odată ce în nord armata ucraineană a progresat spre Lugansk și a fixat frontul, cheia în perioada următoare, până la instalarea iernii, o reprezintă recucerirea Hersonului și apoi stabilizarea și controlul frontului – un obiectiv care, în lumina celor de mai sus, poate fi definit ca strategic și nu este de mirare că și la Washington se urmăresc cu preocupare evoluțiile de la Herson[10].

Ca ultimă observație, pentru cei care consideră că mai depinde și de Rusia dacă scenariile de mai sus se vor adeveri sau nu, trebuie să fim de acord că în ultimele două luni deciziile Kremlinului au pus armata și statul rus în cea mai slabă poziție din ultimele decenii, poate chiar mai slabă decât în 1991. Rusia a pierdut ceea ce este esențial într-o confruntare: inițiativa și elementul surpriză.

Nici măcar lansarea de rachete intercontinentale strategice cu sau fără încărcătură nucleară nu mai reprezintă acum o surpriză. Iar comandanții militari ruși sunt conștienți de acest lucru și înțeleg că un ordin de escaladare masivă este echivalent cu sinuciderea națiunii. Ori, în aceste circumstanțe, este preferabilă „retragerea” din scenă a liderului actual, incompetent, negocierea păcii și apoi controlul pierderilor în vederea restabilirii echilibrului națiunii, pentru a păstra coeziunea imperiului rus. De va mai fi posibil…


NOTE

[1] https://www.pravda.com.ua/eng/news/2022/09/13/7367319/

[2] https://www.president.gov.ua/en/news/andrij-yermak-ta-anders-fog-rasmussen-prezentuyut-rekomendac-77729

[3] https://rasmussenglobal.com/media/yermak-and-rasmussen-present-recommendations-for-security-guarantees-in-kyiv

[4] https://www.kyivpost.com/article/opinion/op-ed/the-kyiv-security-compact-long-on-aspiration-short-on-brass-tacks-silent-on-ukrainian-nukes.html

[5] https://rasmussenglobal.com/wp-content/uploads/2022/09/UKR-security-220913-ENG_version.pdf?utm_medium=email&_hsmi=2&_hsenc=p2ANqtz-_pfsCRMk_IU2cdq9cKVDHpXIWRRnHI693u7hXeJ5QJ0uHviHuMEg8QgJfPnzPcz67TClUR8csIdaUwHicjTCOWLIng2iwfCmXxtll5CKgnQxAnL5M&utm_content=2&utm_source=hs_email

[6] Cu clauză de revenire

[7] Director adjunct al Centrului Eurasia al Consiliului Atlantic

[8] https://www.hotnews.ro/stiri-razboi_ucraina-25823716-ucraina-are-sprijinul-10-tari-pana-acum-pentru-alatura-nato.htm

[9] https://www.g4media.ro/polonia-cere-statelor-unite-arme-nucleare-pentru-a-contracara-amenintarea-rusiei.html

[10] https://ziare.com/ucraina/ucraina-razboi-eliberare-herson-rusia-invazie-iarna-1764779

Distribuie acest articol

32 COMENTARII

  1. Ucraina a fost folosita din 1991 ca loc de spionaj de SUA si au derulat ajutoare si afaceri variate. Nu a fost rau pentru orasele lor. Dar ca sa devina un pol Nato, cu gradul de distrugere teritoriala trebuiesc 40-50 de ani de reconstructie. Circa 1/3 din populatie a emigrat deja iar cu cei de peste 60 de ani si cei sub 18 ani va fi greu de refacut in ritm alert. Plus datoriile cumulate din cumpararea de armament.

    • Dpdv geografic, Polonia și Ucraina se află în zona istmului dintre Marea Baltică și Marea Neagră. Este zona cea mai îngustă de trecere dinspre Asia spre Europa, unde rușii pot fi opriți în cel mai eficient mod să mai invadeze Europa civilizată.

      Nu e vorba de ”pol NATO”, e vorba de o versiune modernă pentru ”zidul lui Hadrian”, ”valul lui Traian” și alte asemenea construcții defensive, cu rol de apărare a civilizației în fața năvălirilor barbare. Despre asta e toată povestea. Rusia poate fi oprită să mai invadeze Europa și acolo trebuie oprită, la bariera naturală formată de râul Nipru (care se varsă în Marea Neagră) și râul Daugava (Dvina de Vest, care se varsă în Marea Baltică, în golful Riga).

      • Va rog frumos mai cititi ce inseamna istm si luati un atlas sa vedeti pe unde trece raul Nipru. Pe el se afla orasul Kiev. Va dati mare dar la geografie ati ramas la stadiul de furnica!

        • Cred că dvs vă trebuie atlasul. Poate așa înțelegeți și de ce unul din drumurile medievale de la Marea Baltică la Marea Neagră trecea pe-acolo, de-a lungul Daugavei și în continuare de-a lungul Niprului. Tocmai fiindcă era zona cea mai îngustă de uscat, între cele două mări.

          Pentru subiectul discuției de față, Federația Rusă poate fi considerată deja destrămată. Asta doare, de fapt 😀

          • Ce am scris eu si raspuns dati aiurea. Cred de ceva timp multi care posteaza stau prost la cspitolul de cultura generala. Multi se cred mai destepti decat trebuie. Noi nu traim in Evul Mediu si gandirea dv. este ramasa la la acel nivel. Nici Drumurile Matasii nu mai sunt cele din trecutul medieval.

            • V-ați convins că rușii au fost opriți la Kiev, asta însemnând exact pe Nipru? Cine are nevoie de atlas? 😀

          • ????
            Considerand Königsberg (Kaliningrad ) ca punct de plecare baltic … si utilizand distance.to avem 1.164 km pana la Odesa

            de la Novgorod la Herson 1.324. Sper ca stii ca drumul de la varegi la Greci trecea prin Novgorod ….

            • Ce relevanță are Novgorod în discuția asta, crezi că ți-l fac rușii cadou astăzi?

              Dacă erai un viking în drum spre Bizanț și erai la Riga, nu te duceai până la Novgorod, că n-aveai nimic de făcut acolo. Ajungeai tot la Nipru și dacă urcai pe Daugava.

              E ca și cum ai pretinde că de la Suceava la Galați trebuie neapărat să mergi pe la Cernăuți și pe valea Prutului, de parcă valea Siretului n-ar duce tot acolo. Cine era în zona lacului Ladoga, se ducea într-adevăr la Bizanț prin Novgorod. Dar NATO n-are nevoie să-i oprească pe ruși la Novgorod, e destul dacă-i oprește la Kiev și la Harkiv.

        • Pe Dniepr in granitele ruse, pe la Smolensk.
          Oricum nu mai este mult pana se rascoala Belarusul.
          Merge cat merge cu mumia, insa de la o vreme te saturi de baliverne.

      • Au incercat atat Napolean cat si Hitler sa invadeze Rusia prin acesta zona, istoria ne invata cu ce s-au ales.
        Credeti ca rusii vor face greseala sa incerce invadarea Europei pe acceasi cale ?
        Sa-mi fie cu iertare, n-a reusit nici sa ajunga pana la Kiew, liniile de aprovizionare fiind taiate la nici 100 de km de granitele lor darminteri pe sute chiar mii de km.
        Fara logistica necesara nu se poate castiga nici o razboi, poate o batalie.

        • Și nu e asta cea mai bună dovadă că rușii pot fi opriți exact pe Nipru? Asta au făcut ucrainenii, au pus în aplicare ”Inițiativa celor 3 mări”.

          Polonezii aveau în urmă cu sute de ani doctrina asta ”„od morza do morza” (de la o mare la alta) pe vremea Uniunii Polono-Lituaniene.

    • Africa si America de Sud au fost folosite inca din anii ’30 de urss ca loc de spionaj si de derulare a afacerilor. Nu mai pomenim spionii infuiltrati in SUA si Canada.
      Cu ce scop – citeste o carte serioasa.
      Asa ca e numai justitie sa pice lumea rusa.
      Prin orice mijloace posibile.

      Oricum sunt in razboi cu occidentul din 1917, ce-s acolo inca 10-20 de ani ?

  2. Tov. putin a daramat prima piesa de domino din sirul care va avea ca rezultat o reconfigurare a lumii. Occidentul va avea grija sa nu se poata reveni la statu-quo -ul anterior.
    Scutul Antiracheta american se va apropia de granitele rusiei, iar Ucraina va fi zona-tampon de dincoace de noua Cortina de Fier. Europa va fi nevoita sa-si faca ordine in ograda (Ungaria, Austria, Serbia), pentru a se putea prezenta ca un bloc geopolitic credibil.
    Nu sunt convins ca militarizarea Ucrainei nu va naste un monstru, peste ani, dar, cata vreme rusia nu stie decat de frica, pare singura solutie, deocamdata. E foarte posibil ca, chiar daca cedeaza Crimeea maine, Ucraina sa o vrea inapoi, peste 20 de ani si sa fie, din nou, razboi. Dar, oricum, orice pace cu rusia, astazi, nu poate fi decat temporara…

  3. Daca n-ar fi existat acest razboi, Ucraina ar fi ramas intr-o zona „gri”, plina de coruptie si oligarhi, neavand perspective pentru integrarea in nici o alianta occidentala. Zelensky ar trebui s-o lase mai moale cu batutul in masa, pentru ca lucrurile sunt mult mai complexe decat crede el. Ucraina nu trebuie neaparat inarmata, ci trebuie sprijinita in acest razboi cu Rusia atat cat trebuie, cu armele potrivite pentru stadiul actual al razboiului, arme care si-au dovedit oricum eficienta pana acum. Ucraina are un drum lung pana la aderarea la UE sau NATO si totul depinde de ce se va intampla la Moscova si de ambitiile viitoare ale Rusiei vizavi de Ucraina. Poate ca in viitor Putin va fi inlocuit de cineva precum Gorbachiov, un lider cu care se poate negocia si care nu are ambitii mesianice de schimbare a lumii in functie de ideologii utopice. Iar in acel moment Ucraina nu va mai avea nevoie de garantii de securitate sau arme sofisticate pentru a se apara.

    • Am citit propunerea din partea Ucrainei. V. Zelinski merge pe principiul -bate fierul cat e cald. Mi se pare ca intrece masura. Nu e nimeni obligat sa inarmeze si sa plateasca cerintele nesabuit de mari ale Ucrainei. Ar trebui sa fie mai cu obraz deoarece a fost ajutata mai mult decat spera. Nu trebuie sa delege totul altora. Pe urma, necesarul financiar rezultat in urma acestui razboi trebuie sa vina de la Federatia Rusa.

    • Ucraina a fost condusa pana-n 2014 de-o oligarhie similara celei rusesti, da’ dominata si controlata de Moscova. De-aia s-a-ntamplat Euromaidan, ca desi presiune din partea populatiei exista, pentru apropierea de UE, presedintele Ianukovici, exponentul respectivei oligarhii, a decis de unu’ singur sa ignore decizia parlamentului de-a strange relatiile cu UE. In momentul ala, cu suisuri si coborasuri, Ucraina a inceput, ce-i drept, lent, sa se curete de coruptia introdusa de oligarhia controlata de Moscova. Ala a fost de fapt motivul pentru care peste noapte a aparut o miscare de independenta in Donbas, de unde pana atunci nu existase nici macar o urma de scandal, de ce tot peste noapte au aparut omuleti verzi in Donbas, si de ce Putin a anexat Crimeea – prin inlaturarea oligarhiei de la putere Ucraina incepea sa iasa de sub controlul Moscovei.

      Cea mai simpla si mai la indemana solutie pentru a garanta securitatea Ucrainei si-a pune Moscova cu botul pe labe e acceptarea Ucrainei in NATO. Nu pe repede inainte, asa cum vrea Zelenski – aia ar fi o aderare strict politica, care-ar nega rolul militar al NATO – ci sistematic si ordonat, asa cum au aderat si Romania si Bulgaria si alte state foste membre ale blocului estic. Cu Ucraina in NATO, nici macar cu prastia n-ar mai trage Putin spre Ucraina.

  4. Ukrainenii devin secuii noii Europe, razboinicii de la marginea Lumii Civilizate. Statele baltice Polonia Belarus Ukraina au impreuna aproape 100 milioane de oameni! Ukraina are un potential fantastic economic agricol stiintific uman si desigur militar. Biden arunca primul colac de salvare : „Încercăm să înţelegem care este calea de ieşire a lui Putin”, a mărturisit în cele din urmă Joe Biden. „Cum poate să iasă din asta? Cum se poate poziţiona astfel încât să nu piardă o parte semnificativă din puterea sa în Rusia?”. Cineva trebuie sa faca damage control in Rusia si acela nu este Putin.

    • Nu cred ca Putin mai are vreo cale de iesire. E imposibil sa nu faci si prostii, ca politician, da’ tre’ sa-ti calculezi riscurile. Cand a atacat Ucraina, Putin n-a calculat nimic. Acuma o sa trebuiasca sa suporte consecintele. Singura varianta in care se poate termina razboiul e ca Rusia sa capete o conducere noua, care sa se retraga din Ucraina. Putin n-o s-o faca in veci – daca se retrage e dat jos instantaneu.

  5. Pai, de ce n-am extinde garantiile de securitate( pe bani multi) si pentru tarile amenintate de catre SUA? Gen Irak, Afganistan, Iran. Sau aia sunt „rai”?

    • Păi, cine te oprește? Adună-te cu Rusia și cu Kazahstan și vezi dacă poți oferi Iranului, Irakului sau Afghanistanului garanții de securitate împotriva Statelor Unite 😀

      La modul cel mai serios, prin invazia în Ucraina, comportamentul Federației Ruse a depășit orice limite. Așa că trebuie dezmembrată la fel ca Germania în 1945. Lumea civilizată nu poate tolera existența unui stat european care apelează la invazii militare în zilele noastre.

    • Cum mai ameninta SUA Irakul de astazi?! Cit despre Iran da,dupa ce regimul ayatolahilor a innabusit in singe revolta iscata de uciderea unei tinere pt. ca nu purta voalul islamic,vreti protectie pt. criminalii aia?!?!Afganistanul= un regim taliban a carui legimitate e discutabila de fapt aia au razboiul in singe si nu e mare diferentza intre razboaiele si conflictele tribale de acum sute de ani si situatia lor de acum.
      Aha, de fapt ati bagat sopirlitza tip radio Moscova.Felicitari, mai dezvoltati subiectul!!!

  6. Probabil ca autorii Declaratiei l-au citit pe Andrei Marga si propun pastrarea cuceririlor rusesti (asa cum propusese mai demult si un mare strateg american). Deci, ca sa fie political correct: sa faci ce zice popa nu ce face popa, sau invers?

  7. „Cel mai dureros preț va fi desigur puntea de aur pentru Moscova. Înlăturarea lui Putin va fi semnalul demarării negocierilor de pace și momentul în care garanții vor semna Pactul pentru Ucraina. Dar cei care îi vor lua locul lui Putin, pentru a rămâne legitimi, trebuie să negocieze o pace credibilă în plan intern, adică o pace care le va oferi la schimb Crimeea și porțiunea de teritoriu din sud-est, inclusiv Mariupol, dar fără Herson.”

    Gresit, asta il va legitima pe Putin.

    Noua conducere a Rusiei va trebui sa fie legitima doar de catre poporul rus, odata ce sanctiunile si infrangerile de pe front ii va scoate din acel mit al invincibilului popor rus.

    • Singurul lucru cu care Ucraina va fi de acord e ridicarea sanctiunilor in schimbul pacii. Fara acordul Ucrainei nu se semneaza nici o pace. Odata ce Ucraina-i scoate pe rusi din toate teritoriile ocupate, la cat de praf e pe moment armata rusa, si cat de putin din teritoriul Ucrainei a fost afectat, in 2-3 ani Ucraina se reface suficient cat sa poata gestiona pe termen lung un conflict mocnit. Daca sanctiunile continua, economia ruseasca o sa continue sa mearga din rau in mai rau. De-aia, macar dupa o vreme, ridicarea sanctiunilor va fi suficienta ca sa legitimeze o noua conducere a Rusiei.

    • Poporul rus nu este in stare sa-si aleaga lideri, ci numai satrapi si dictatori sangerosi.
      Ca atare, federatia se va destrama, iar rusilor lis e va impune un lider autentic. Restul, faca ce-or vrea.

  8. Aceasta cultura belicoasa a imperiului rus poate fi infranta doar pe campul de lupta. Altfel, se pare ca nu am invatat nimic din primul razboi mondial si modul cum a pus bazele celui de-al doilea. Atat pentru Germania cat si pentru Imperiul sovietic.

  9. „Dar cei care îi vor lua locul lui Putin, pentru a rămâne legitimi, trebuie să negocieze o pace credibilă în plan intern, adică o pace care le va oferi la schimb Crimeea și porțiunea de teritoriu din sud-est, inclusiv Mariupol, dar fără Herson.”
    Desigur, in multitudinea scenariilor ce pot fi imaginate pentru negocierile de pace, si acesta poate fi avut in vedere de rusi. Ma indoiesc insa ca el sa fie acceptat.
    Personal, nu cred ca Ucraina va accepta cedarea a nici unei bucati din teritoriul sau, cu atat mai putin a Donbasului (Mariupol included). Despre Crimeea, va fi mult de negociat. Turcia va avea un interes deosebit ca minoritatea turcica sa nu mai ajunga la cheremul rusilor. Discutiile cu statutul Crimeei din timpul lui Hrusciov nu-si au rostul. Sa ne amintim ca importanta Crimeei a fost sesizata de marile puteri cu mult timp inainte (razboiul Crimeei).
    Mult dorita noua ordine (multi polara), clamata de putin, este pe cale sa se intample mult mai repede decat o anticipase acesta. Dezastrul operatiei speciale actuale, este preludiul dezintegrarii ultimului imperiu care a supravietuit primului razboi mondial, printr-o miraculoasa „revolutie”.

    • Operatiunea speciala a fost intr-adevar un dezastru, prin faptul ca nu a mers conform planificarii si s-a transformat in razboi nedeclarat, care care este un dezastru pentru ambele parti, ca orice razboi. Ramane de vazut cine va fi declarat invingator, cine va invinge cu adevarat si ce consecinte vor decuge de aici. Sa nu uitam ca Marea Britanie a castigat RM2 dar a piedut Imperiul…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Cristian Felea
Doctor în ştiinţe inginereşti, domeniul: „Mine, Petrol şi Gaze” - Universitatea din Petroşani. Ofițer SRI în rezervă Colaborator al publicaţiei „Revista Minelor”

Carti noi

Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești

 

Carte recomandată

 

 

 

Carte recomandată

 
 „Serhii Plokhy este unul dintre cei mai însemnați experți contemporani în istoria Rusiei și a Războiului Rece.” – Anne Applebaum
În toamna anului 1961, asasinul KGB-ist Bogdan Stașinski dezerta în Germania de Vest. După ce a dezvăluit agenților CIA secretele pe care le deținea, Stașinski a fost judecat în ceea ce avea să fie cel mai mediatizat caz de asasinat din întregul Război Rece. Publicitatea iscată în jurul cazului Stașinski a determinat KGB-ul să își schimbe modul de operare în străinătate și a contribuit la sfârșitul carierei lui Aleksandr Șelepin, unul dintre cei mai ambițioși și periculoși conducători sovietici. Mai multe…

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro